Alegeri în Olanda: victoria aparţine pro-europenilor. Liberalii pe primul loc, urmaţi îndeaproape de laburişti

Liderul liberalilor, Mark Rutte, şi liderul laburiştilor, Diederik Samsom FOTO: Reuters

Olanda nu urmează curentul european de virare la stânga politică, precum au făcut Franţa, Grecia şi ţara noastră. Rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare arată că primul în topul preferinţelor electoratului este partidul de centru-dreapta al premierului Mark Rutte, iar a doua alegere este Partidul Laburist de centru-stânga. Ambele formaţiuni sunt pro-europene.

Primele rezultate ale scrutinului parlamentar din Olanda, desfăşurat miercuri, 12 septembrie, scoate în evidenţă două chestiuni: olandezii nu s-au aliniat curentului de virarea la politica de stânga, cum au făcut alte state europene pe fondul unei respingeri a austerităţii guvernelor de dreapta, şi susţin apartenenţa la Uniunea Europeană şi la moneda unică.

Alegerile din Olanda reprezintă un moment-cheie în Europa, în condiţiile în care olandezii sunt priviţi ca un barometru al nemulţumirilor europenilor, poziţia lor indicând direcţia pe care urmează să o adopte întreaga Uniune Europeană.

Rezultatele preliminare din Olanda au adus victoria celor două partide de centru, în timp ce formaţiunea politică cu viziune eurosceptică, Partidul pentru Libertate (PVV), condus de extremistul de dreapta Geert Wilders, a suferit pierderi importante.

Rezultate mai bune decât estimau sondajele

Având cele mai multe voturi numărate, Partidului Poporului pentru Libertate şi Democraţie (VVD), de centru-dreapta, al lui Mark Rutte şi-a anunţat victoria în alegerile parlamentare din Olanda. Imediat după el, se situează şi Partidul Laburist de centru-stânga a lui Diederik Samsom, informează BBC. Cel mai important punct comun al celor două este orientarea pro-europeană.

Ambele partide vor obţine mai multe locuri în Parlament decât au estimat sondajele de opinie.

Rezultatele preliminare i-au conferit partidului VVD 41 de locuri din 150 ale Camerei Deputaţilor, cu două locuri mai mult decât Partidul Laburist (PvdA). Teoretic, cele două partide ar putea forma o nouă coaliţie de guvernământ, chiar dacă, în timpul campaniei, liderii au minimalizat o asemenea posibilitate.

Potrivit primelor rezultate, Partidul Socialist al extremistului de stânga, euroscepticul Emile Roemer, ocupă locul al treilea, cu 15 locuri, rezultat asemănător alegerilor din 2010, fiind urmat de formaţiunea politică a extremistului de dreapta Geert Wilders. Partidul pentru Libertate  (PVV) a obţinut doar 13 locuri în Parlament, faţă de 24 cât înregistrare la alegerile anterioare din 2010. „Mai degrabă aş fi anunţat veştile bune, dar alegătorul a vorbit. Am pierdut mult“, a declarat, miercuri seară, Wilders.

„Se pare că partidele populiste eurosceptice au pierdut mult în alegerile din Olanda. Sunt veşti extrem de bune“, a precizat entuziasmat ministrul suedez al Afacerilor Externe, Carl Bildt.

Rezultatele temporare vor fi difuzate la sfârşitul zilei de joi, în timp ce rezultatele oficiale vor fi confirmate luni.

Direcţiile urmate

Campania lui Rutte s-a centrat pe reducerea deficitului Olandei şi pe stimularea economiei prin investiţiile din infrastructură, în timp ce liderul laburist Diederik Samsom a pledat pentru cheltuieli în programele pentru crearea de locuri de muncă.

Samsom este de părere că statele membre din Uniunea Europeană trebuie să se ajute reciproc pentru a trece peste criză, respingând ideea unei politici dictate de Franţa sau Germania, chiar dacă este de acord cu unele măsuri ale lor din zona euro.

Politica lui Rutte urmează paşii cancelarului german Angela Merkel prin aderarea la măsurile de austeritate şi prin reducerea deficitului.

Alegerile olandeze au avut loc în contextul retragerii Partidului pentru Libertate (din Parlament) când au fost adoptate măsurile de austeritate.