Partidele pro-europene sunt favorite în alegerile din Olanda, cruciale pentru direcţia întregii zone euro

Peste 12 milioane de olandezi au fost chemaţi miercuri la urne pentru alegerile legislative anticipate urmărite îndeaproape de întreaga Europă, din cauza impactului pe care-l poate avea rezultatul asupra soluţiilor la criza euro şi asupra scindării franco-germane privind politicile de austeritate versus cele de creştere.

La închiderea urnelor, partidele care au dominat preferinţele alegătorilor păreau a fi cele pro-europene, fiind risipite, astfel, temerile că euroscepticii radicali, care doresc scoaterea ţării din UE, ar putea ajunge la putere într-o naţiune din inima zonei euro.

Marţi, în fruntea sondajelor de opinie, liberalii actualului premier Mark Rutte şi laburiştii lui Diederik Samsom (adică partidele proeuropene) erau creditaţi cu circa 35 de fotolii de deputaţi fiecare, din cele 150 disponibile. Partidul care va câştiga cele mai multe locuri în Parlament va conduce în formarea următoarei Coaliţii de guvernare.

Şi sondajele de miercuri îi plasau pe liberalii de centru-dreapta şi pe laburişti cot la cot în alegerile dominate de furia populaţiei din cauza austerităţii şi într-un moment în care contribuabilii olandezi sunt rugaţi să-şi majoreze contribuţiile la planurile de salvare din zona euro.

„Cel mai probabil rezultat este o coaliţie formată din ambele partide: liberali şi laburişti. Asta ar fi o evoluţie pozitivă pentru Olanda şi pentru Europa. Vom avea două partide principale, deci va fi mai puţin probabil ca ele să nu cadă de acord cu privire la soluţiile crizei“, a spus Kay van de Linde, un cunoscut analist olandez pe probleme politice.

Circa 48% din alegătorii eligibili au votat până la 18.45 (ora României), prezenţa la urne fiind mai mică faţă cea de la alegerile din 2010. Urnele se vor închide la orele 22.00.

Ilse Zuurmond, o bibliotecară din Haga, a declarat că a fost indecisă până în ultima clipă. „Mi-a fost foarte greu să aleg, deşi sunt convinsă că nu-mi place direcţia spre care se îndreaptă actualul guvern. Vreau un partid cu o orientare mai socială“, a declarat ea

Un profesor în ştiinţe politice a anticipat săptămâni de incertitudine politică într-un parlament în care până la o treime dintre locuri vor fi ocupate de partide eurosceptice.

„Situaţia este prea schimbătoare pentru a putea prezice rezultatul. După alegerile vor fi în jur de 10 partide într-un parlament cu 150 de locuri, ceea ce va îngreuna sarcina de a forma un guvern. Creşterea partidelor radicale îi forţează pe centrişti, laburişti şi liberali să lucreze împreună la un consens cu care nimeni nu este mulţumit. În schimb, această atitudine creşte sentimentul de trădare din rândul populaţiei, ceea ce-i determină pe oameni să voteze pentru radicali“, a spus profesorul pentru The Guardian.

În campania electorală, un aspect cheie a fost dacă Olanda, care a oferit fonduri de salvare pentru Grecia, Portugalia, Spania şi Irlanda, va continua să finanţeze statele membre din zona euro care se confruntă cu dificultăţi. Problema a căpătat proporţii în contextul în care şi alegătorii olandezi s-au confruntat cu tăieri şi cu o creştere economică slabă. Iar furia populaţiei a fost exploatată intens de partidele radicale care promit retragerea ţării din UE.   

Prim-ministrul Rutte (Partidul Liberal) a fost un susţinător vocal al cancelarului german Angela Merkel, în solicitarea ţărilor sud-europene să pună în aplicare măsuri de austeritate şi reforme economice în schimbul ajutoarelor financiare.

Diederik Samsom, aflat la conducerea Partidului Laburist, a spus că va adopta o strategie bazată pe creştere economică, menită să mai slăbească din „cămaşa de forţă fiscală impusă de Uniunea Europeană“.

 Alegerile au venit în contextul în care guvernul lui Rutte a căzut în aprilie, în urma unei dispute privind pachetul de măsuri de austeritate pe care trebuie să-l adopte pentru a atinge ţintele de deficit stabilite de Uniunea Europeană.

Liberalii îşi doresc să readucă deficitul public sub pragul de 3% începând din 2013, în conformitate cu exigenţele Uniunii Europene, datorită unui vast program de reduceri bugetare, în timp ce laburiştii ar prefera să investească în relansarea economiei. În pofida poziţiilor diferite faţă de austeritate, analiştii anticipează că aceste două formaţiuni vor forma o coaliţie şi vor constitui coloana vertebrală a unui guvern pro-european.