Pasiunea care i-a adus probleme premierului Luca Niculescu în tinerețe. De ce era trecut pe lista neagră a bibliotecilor din București

Luca Niculescu, premierul României, are o pasiune pentru lectură care îl însoțește încă din tinerețe. În interviuri, a vorbit despre cărțile care l-au marcat și despre ritmul în care citește: a ajuns chiar și la patru volume într-o singură zi. O pasiune care i-a adus însă și câteva experiențe neobișnuite în bibliotecile din București.

Luca Niculescu, primul ministru al României Foto: Facebook/Luca Niculescu

Luca Niculescu, primul-ministru al României, este pasionat de lectură. Acesta a mărturisit cu diferite ocazii că „citește de când se știe” și că mereu a fost atras de lectură, reușind să bată adevărate recorduri de timp petrecut în fața cărților deschise. Mai precis, patru cărți pe zi, în timp ce era internat în spital. Recent, acesta a prezentat o nouă listă de preferințe în materie de lectură.

Operația de amigdalită și o pasiune din copilărie

Luca Niculescu a mărturisit într-un mai vechi interviu pentru „Adevărul” că s-a apucat de citit pe la vârsta de 5 ani. Și asta după o operație de amigdalită. A început, evident, cu basme clasice. De altfel, a învățat să citească, cu ajutorul bunicului, pe basmele lui Wilhelm Hauff.

„Citesc de când mă ştiu. Poate părea pretenţios spus atât de direct, aşa e. Cred că m-am născut atras de cărţi şi pasiunea asta îmi ocupă cea mai mare parte a universului cultural. Nu merg la operă, foarte rar - la concerte, la teatru - din când în când, dacă e un spectacol bun şi un prieten insistent. În schimb, pot sta cu zilele în pat citind romane. M-am apucat să citesc pe la 5 ani, după o operaţie de amigdale. Pe basmele lui Wilhelm Hauff, m-a învăţat bunicul meu cititul, sătul să îmi citească el tot timpul poveşti. Om practic, s-a chinuit să mă înveţe literele, ca să nu îl mai bat la cap în permanenţă”, preciza Luca Niculescu pentru „Adevărul”.

După ce l-a descoperit pe Wilhelm Hauff, Luca Niculescu a continuat cu alți autori clasici ai literaturii pentru copii, citind „Oliver Twist”, „Heidi” și „Nils Holgersson”, apoi romanele lui Alexandre Dumas și Jules Verne. Dintre toate, „Vântul prin sălcii” a rămas cartea preferată a copilăriei sale.

„Am citit de zeci de ori cartea aia şi o mai răsfoiesc şi azi, uneori. Literatura bună pentru copii e bună şi pentru adulţi”, spunea Luca Niculescu.

De ce a ajuns Luca Niculescu pe lista neagră a tuturor bibliotecilor

Pe măsură ce a crescut, pasiunea lui Luca Niculescu pentru lectură s-a intensificat. Odată ce descoperea un autor, nu se oprea până nu îi citea toate cărțile. Așa s-a întâmplat cu Victor Hugo, Balzac și numeroși scriitori ruși. I-a citit pe nerăsuflate pe Albert Camus și Theodore Dreiser, în timp ce Marcel Proust nu a reușit să-i stârnească interesul. În literatura română, îi preferă pe Camil Petrescu, Liviu Rebreanu și Tudor Mușatescu.

Pasiunea pentru lectură îi crea însă și probleme, mai ales când descoperea o carte de care se atașa prea mult. Cum împrumuta multe volume de la bibliotecile publice, se întâmpla să nu le mai înapoieze. Așa a ajuns Luca Niculescu pe lista neagră a bibliotecilor din București.

„Cărţile mi le luam din biblioteca familiei şi din toate bibliotecile publice unde îmi puteam face abonament. Aveam însă o problemă: când o carte îmi plăcea mult, nu o mai dădeam înapoi, iar părinţii plăteau amenzi. Pe la 13 ani eram pe lista neagră a majorităţii bibliotecilor din Bucureşti şi îmi obligam fraţii să facă abonamente pe numele lor ca să am ce citi”, spunea Luca Niculescu.

Ulterior, spune Luca Niculescu, cu ajutorul profesoarei Maria Morogan, și-a structurat bine lecturile, care de-a lungul anilor s-au sedimentat. Mai precis, și-a dat seama că preferă literatura contemporană și, în special, autorii americani și britanici. Preferații săi sunt Ian McEwan, Philip Roth, David Lodge, Jonathan Coe, Jay McInerney, Jeffrey Eugenides, William Boyd, Jane Smiley, Anne Tyler, Hanif Kureishi.

„Am impresia că englezii şi americanii ştiu să spună poveşti mai bine decât alţii. Dar există şi rusul Vassili Axionov, francezul Michel Houellebecq, elveţianul Martin Sutter sau portughezul Saramago”, adăuga Niculescu.

Luca Niculescu este un cititor atât de pasionat încât a mărturisit că a ratat un examen la facultate, pe când era student la Strasbourg, fiindcă nu s-a putut desprinde toată noaptea de o carte recomandată de o bibliotecară în Franța. Este vorba despre romanul lui David Lodge, „Ce mică-i lumea”.

David Lodge a fost un reputat romancier, critic literar, teoretician și profesor universitar britanic, recunoscut la nivel mondial pentru satirele sale briliante la adresa mediului academic. A murit în 2025. „Ce mică-i lumea!” este o satiră spumoasă la adresa elitei universitare și cel mai faimos roman din „Trilogia Campusului” scrisă de David Lodge. Pe scurt, cartea apărută în 1984 urmărește un grup de profesori de literatură care călătoresc pe tot globul, de la o conferință academică la alta, transformând lumea întreagă într-un singur campus uriaș, unde mizele reale nu sunt ideile literare, ci sexul, bârfele, prestigiul și banii.

Cărțile care l-au marcat pe Luca Niculescu

Deși a dezvoltat o pasiune pentru literatura contemporană, Luca Niculescu i-a inclus într-un top personal pe autorii clasici care l-au impresionat de-a lungul timpului. Este vorba despre Antoine de Saint-Exupéry, Charles Dickens, Graham Greene, Feodor Dostoievski și Albert Camus. Are chiar și o listă cu opere literare care l-au marcat.

Pe primele trei locuri se află „Străinul” de Albert Camus, „Mizerabilii” de Victor Hugo și „Maestrul și Margareta” de Mihai Bulgakov. Lista continuă până la un top 5 cu „Cu sânge rece” de Truman Capote și „Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez. Într-un top 10 se află și „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” a lui Camil Petrescu.

Romanul de pe primul loc din topul cărților care l-au marcat pe Luca Niculescu, „Străinul” de Albert Camus, a fost publicat în 1942, fiind o operă fundamentală a ficțiunii filozofice și a curentului absurdului. Cartea spune povestea lui Meursault, un funcționar francez din Alger caracterizat de o apatie extremă, indiferență și detașare emoțională față de tot ce se întâmplă în jur. Romanul începe cu moartea mamei lui Meursault într-un azil. La înmormântare, el nu manifestă doliu sau lacrimi, stârnind uimirea celor din jur. A doua zi, reia viața obișnuită, merge la plajă, vede o comedie la cinema și începe o relație cu Marie, o fostă colegă. Se implică indirect în conflictele unui vecin, Raymond. Într-o zi însă, pe o plajă toridă din Alger, din cauza căldurii și a luminii orbitoare (și după un conflict anterior), Meursault ucide un arab trăgând cinci focuri de armă. Iar acțiunea continuă cu un final neașteptat.

Ce cărți recomandă Luca Niculescu în 2026

Premierul continuă să citească cu aviditate. Ba chiar are și o serie de recomandări de lectură din rândul aparițiilor din ultimul an. Noi vă prezentăm trei dintre acestea.

Una dintre cărțile despre care Luca Niculescu spune că l-a impresionat cel mai mult este „Istoria orbilor. România în război, 1940–1945”, scrisă de Alina Pavelescu și Șerban-Liviu Pavelescu. Este practic o carte dedicată participării României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, fiind o lucrare de istorie socială și politică. Cartea nu se concentrează doar pe marile bătălii militare sau pe strategii de pe front, ci pe destinele oamenilor obișnuiți — militari, civili, femei, bărbați, români, minorități, bogați sau săraci, anonimi sau figuri publice. În plus, volumul analizează evenimente-cheie și politici din acea perioadă dramatică.

Apoi, o altă opțiune a premierului pentru această toamnă este „Profits, Prophets, Coaches and Kings” a istoricului și geografului Jared Diamond, laureat al Premiului Pulitzer. Este, practic, cea mai recentă carte a acestui autor, fiind un studiu despre lideri și impactul lor real asupra istoriei. Lucrarea încearcă să răspundă la o dilemă fundamentală: schimbă cu adevărat cursul istoriei acțiunile indivizilor puternici, sau omenirea este condusă de forțe mult mai mari (geografice, economice, culturale și tehnologice) pe care un lider nu le poate controla?

Totodată, Luca Niculescu mai recomandă și „Note. Relatări” de Camil Demetrescu, care este o lucrare biografică ce prezintă experiențele diplomatului român Camil Demetrescu, participant la evenimentele care au hotărât soarta României în august 1944, dar și „Umbra soarelui” de Ryszard Kapuściński, „Plecare / Plecări” de Julian Barnes, și „Brățara pe glezna ta” de Radu Paraschivescu.