Ce s-a ales de moştenirea regală de la Constanţa. Dezinteres total pentru Palatul Regal din Mamaia, ajuns o ruină
0
În oraşul de la malul mării există mai multe edificii simbol alte regalităţii: Castelul Regal din Mamaia, Cuibul Reginei din Port şi fosta reşedinţă de vară a familiei regale. Soarta cea mai tristă a avut-o edificiul din Mamaia, care este abandonat şi în stare avansată de degradare.
Cel mai cunoscut este Palatul Regal din Mamaia, care a avut şi cea mai tristă soartă, în prezent fiind în ruină. Palatul Regal a fost construit între anii 1924 – 1927 după planurile arhitectului italian Mario Stoppa. Vorbind despre „Casele sale de vis“, Regina Maria amintea despre palat: „La Mamaia este, de asemenea, o căsuţă care poartă pecetea mea. Se găseşte pe aceleaşi locuri cu o casă mult mai puternică pe care eu şi regele am clădit-o pe nisipurile ţărmului întins aşa kilometri şi kilometri, care ne-a dat totdeauna la toţi o mare bucurie“, povestea regina României.
Istoria nu i-a hărăzit o soartă bună construcţiei-monument. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, reşedinţa a fost ocupată de generalii armatei sovietice care, la plecare, în noiembrie 1944, au vandalizat construcţia şi au furat tot ce se putea transporta. În perioada comunistă, moştenirea regalităţii a devenit „casă de odihnă pentru oamenii muncii“, iar în anii ’70 a fost un club destinat turiştilor germani.
După Revoluţie, castelul a ajuns în administrarea SC Mamaia SA, o companie care a preluat o parte din activul staţiunii. Deşi era monument istoric, castelul a fost vândut la preţul de 850.000 de lei unei firme private, SC „Light System“ SRL. Ulterior, curtea palatului, în suprafaţă de aproximativ 1,5 hectare de teren, a fost vândută aceleiaşi firme de către fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, cu 23 de euro/metrul pătrat.
Palatul regal în perioada comunistă ARHIVA
Cum noul proprietar nu a avut banii necesari conservării construcţiei regale, aceasta s-a ruinat de la an la an, sub ochii autorităţilor care nu au făcut nimic pentru a o salva. Abia în 2018, Ministerul Culturii a făcut primul pas pentru recuperarea monumentului istoric şi a cerut anularea contractului de vânzare. La capătul unui proces care a durat patru ani, în martie 2022, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis că Palatul Regal a fost vândut ilegal şi că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român.
Conform reprezentanţilor SC Mamaia SA, pentru a intra din nou în posesia Clubului Castel, este necesar să se restituie preţul către Light System S.R.L „Restituirea imobilului se poate realiza după aducerea bunului în starea în care s-a predat cu toate bunurile mobile accesorii predate sau în starea de degradare în care se află, cu ajustarea corespunzătoare a preţului. Este de notorietate faptul că în prezent imobilul Club Castel se află într-o stare avansată de degradare ca urmare a modului defectuos de administrare manifestat prin lipsa unei întreţineri corespunzătoare, a nerealizării unor consolidări şi a unei folosiri improprii“, conform unui răspuns primit de „Adevărul”.
Ţinând cont de interesul primordial al protejării şi valorificării monumentului istoric, societatea Mamaia a fost mandatată de către acţionarul majoritar, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, să efectueze demersurile necesare preluării imobilului. În acest sens, reprezentanţii SC Mamaia au înaintat o adresă către Light System SRL în care menţionează că se doreşte rezolvarea situaţiei pe cale amiabilă, dat fiind faptul că starea avansată de degradare a imobilului este imputabilă firmei care l-a avut în proprietate. „La această dată, societatea aşteaptă un răspuns din partea reprezentanţilor Light System SRL“, se arată în răspunsul primit.
Cuibul Reginei de pe mare
La intrarea în Portul Constanţa există o construcţie care aminteşte trecătorului de Regina Elisabeta a României, cunoscută sub pseudonimul literar „Carmen Sylva“. Initial, construcţia, ridicată în anul 1900, cunoscută de toţi sub denumirea de „Cuibul Reginei“, era de lemn, cu o terasă acoperită cu o prelată, mai mult decât modestă, amplasată pe un picior din piatră şi beton şi susţinută de console metalice.
Evenimentul care a marcat, în cea mai mare măsură, istoria Pavilionului Regal, l-a constituit vizita ţarului Nicolae al II-lea şi a familiei sale la Constanţa, în iunie 1914. Înalţii oaspeţi au fost întâmpinaţi de întreaga familie regală română, de membrii guvernului şi reprezentanţi ai autorităţilor locale. Când yachtul imperial Standard a intrat în port, „regele şi regina, cu părul ei alb şi cu lungile ei veşminte albe, semănând cu o preoteasă din Grecia antică, sunt în pragul pavilionului şi răspund la salutul ţarului şi al familiei imperiale ruseşti“. În 1916, oraşul şi portul au fost ocupate de trupele germano-bulgare. Administraţia străină a fost dezastruoasă pentru portul Constanţa. Ce nu a putut fi dezmembrat a fost distrus. Aceasta a fost şi soarta Pavilionului Regal. Iată ce se notează într-un proces- verbal din data de 16 ianuarie 1919: „Subsemnaţii inginer Al. Theodoroff, şeful Diviziei de Exploatare şi Întreţinere din Serviciul Porturilor Maritime şi Gh. Manura impiegat, am constatat următoarele stricăciuni cauzate de armatele de ocupaţie la Pavilionul Regal: 38 mp uşi şi tăblii distruse, 40 mp ferestre distruse, 52 mp geamuri sparte... Costul total de refacere – 200.000 de lei“.
Distrugerile provocate de război în întreaga ţară nu au permis refacerea Pavilionul Regal decât în 1923. Din păcate, pe 19 ianuarie 1927, un puternic incendiu a izbucnit în odaia de recepţie, iar Cuibul reginei a ars în întregime.
Cuibul reginei ARHIVA
Ministerul Comunicaţiilor a decis atunci ca noua clădire să se execute din beton armat, pentru a nu avea aceeaşi soartă. Arhitectul Victor Stephănescu a fost cel care a modificat vechiul plan al construcţiei. Lucrările de reparaţii şi amenajare din perioada 1927 – 1928 au transformat vechiul pavilion în clădirea care, în parte, există şi în prezent. În 1963, sub pretextul construirii drumului de acces rutier în Portul Constanţa s-a decis demolarea părţii superioare a digului de larg şi a Cuibului Reginei. După demolarea a mai mult de jumătate din pavilion, s-a dispus sistarea acestei lucrări şi amenajarea lui cu birouri pentru organizarea de şantier.
Parterul a fost închis cu pereţi din zidărie de cărămidă şi piatră brută, au fost demolate placa în consolă şi profilele metalice de susţinere, iar camerele de la etaj au fost extinse până la limita planşeului. Faţadele de est şi de nord au fost închise cu pereţi drepţi şi cenuşii. Pavilionul Regal era lipsit de farmecul său, acea impresie de plutire pe marea cea mare. Ulterior, clădirea a devenit muzeu.Însuşi Regele Mihai I a venit să petreacă puţin timp la Cuibul Reginei, în 1998, cu nostalgia clipelor petrecute aici în anii copilăriei.
Reşedinţa de vară din râpa Belvedere
Magistraţii Tribunalului Constanţa judecă procesele într-o fostă clădire care a aparţinut, la rândul ei, familiei regale. Palatal Regal din Constanţa a fost ridicat în vremea prefectului Scarlat Vârnav, în anul 1903, spre a servi ca sediu al administraţiei judeţene, povesteşte Constantin Cheramidoglu, fost şef al Arhivelor Constanţa. Ulterior, un alt prefect al judeţului, Constantin Irimescu, ne-a dezvăluit ce soartă a avut construcţia fastuoasă: „O bucată de timp, Vârnav a locuit acest palat, ba chiar arbora, sus pe turlă, drapelul tricolor, de câte ori se afla în castelul său de vicerege dobrogean. După înlocuirea lui Vârnav la prefectura de Constanţa prin d. Jean Ghica, acesta, călăuzindu-se de ideea sănătoasă că unui slujbaş administrativ nu-i trebuie palat şi că dimpotrivă o asemenea clădire se potriveşte mai bine pentru suveranii României, gândindu-se în acelaşi timp că oraşul Constanţa şi întreaga regiune ar avea enorm de câştigat prin prezenţa anuală la Constanţa a iubiţilor suverani români, a ticluit o adresă oferind pavilionul III Casei Regale, pentru reşedinţa de vară a M.L. şi a Familiei Regale. În 1913, fiind eu prefect al judeţului Constanţa, am căutat să consfinţesc în mod legal, dispoziţia predecesorului meu şi consiliul judeţean a votat în principiu dăruirea Pavilionului către Casa Regală, în scopul mai sus arătat”.
Reşedinţa de vară ARHIVA
În presa vremii sunt numeroase articole care anunţă cu mare fast vizita principilor la Constanţa. Din documentarea publicată de Doina Păuleanu, fost director al Muzeului de Artă Constanţa, aflăm că, la 12 mai 1909, în localitate a sosit principele Nicolae, însoţit de generalul Robescu, fiind întâmpinat la gară de prefect, primar, şi un numeros public. Principele a luat reşedinţă la Palatul Administrativ. În ziua de 2 aprilie 1911, relatează ziarul „Drapelul“, cu trenul de persoane de 1.45, au sosit în localitate principele Nicolae şi principesa Ileana, descinzând la Palatul Regal. E probabil ca micii principi vor rămâne în localitate până după Sărbători“.
„Din cea mai sigură sursă“, relata ziarul Victoria din 24 mai 1916, „La începutul lunei viitoare, principii Mircea şi Ileana vor sosi la Capitala Dobrogei. Micii principi vor face băi la Mamaia. În vederea sosirii lor aici, camerele dela Palatul Regal sunt amenajate“, aflăm din cartea „Contanţa 1878- 1928. Spectacolul modernităţii târzii“, semnat de Doina Păuleanu.
La Palatul Regal erau organizare banchete fastuoase, unul dintre ele fiind organizat pe data de 3 mai 1911. În acea zi, vaporul Împăratul Traian a vestit prin semnale de sirenă sosirea trenului regal la Constanţa. După ce regele a trecut trupele în revistă, principesele Maria şi Elisabeta au fost întâmpinate de un grup de doamne din elita constănţeană.
Clǎdirea a fost afectatǎ de ocupaţia militarǎ a oraşului între anii 1916-1918 şi dupǎ rǎzboi a trebuit sa fie supusǎ unor lucrǎri de refacere. Aici s-a mutat apoi Curtea de Apel ce se înfiinţase la Constanţa în anul 1914 şi avusese iniţial sediul într-un mic imobil situat la colţul strǎzilor Traian cu Sulmona. La 9 iunie 1923 ministrul Justiţiei de atunci, Ioan Florescu, a semnat un act cu prefectul N.T. Negulescu, prin care imobiliul era cumpǎrat pentru uzul Curţii de Apel, contra sumei de 2 milioane de lei, din care se scǎdeau cei 500.000 cheltuiţi pentru repararea clǎdirii.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
