FOTO Mofturile soţilor Ceauşescu: fructe aduse cu MIG-ul din Grecia, blănuri de nurcă pentru dictatoare, vânătoare de capre negre şi poliţistele din serialul Kojak

Ion Iliescu era unul dintre invitaţii prezenţi frecvent în familia Ceauşescu la diverse activităţi de timp liber FOTO danilaioanmarian.blogspot.com

Blănuri pentru Elena, filme poliţiste pentru Nicolae Ceauşescu, ceramică aurită sau fructe aduse cu MIG-ul sunt câteva din dorinţele minuţios respectate de aparatul de protocol comunist pentru ”tovarăşi”. Între stres şi obsesie, frică şi ruşine, vizitele Ceauşeştilor au însemnat eforturi uriaşe din partea celor care organizau primirea oficială. adevarul.ro vă propune o trecere în revistă a ”mofturilor” ce trebuiau respectate cu rigoare.

Soţii Ceauşescu erau oameni simpli, nu aveau pofte extravagante, fiind totodată reţinuţi în comportamentul afişat în public. Cu toate acestea, celebrul cuplu de dictatori de dinainte de 1989 avea obiceiuri de la care nu se abătea: mâncarea proaspătă, băuturile româneşti, somnul de după-masă şi filmele americane poliţiste sunt doar o parte din mofturile imperativ exprimate de cei doi dictatori.

Unul dintre oamenii care le-a fost apropiat ani de zile şi care a scris zeci de cărţi despre comunismul românesc, o dată ce a ieşit de sub cenzura comunistă emigrând în Statele Unite, este chiar generalul Ion Mihai Pacepa.

În cartea "Orizonturi Roşii", acesta povesteşte de beţiile lui Nicu Ceauşescu, de şampania preferată a Elenei, dar şi de obsesia pentru filme poliţiste ale lui Nicolae Ceauşescu.

Nicolae Ceauşescu avea trei case de protocol în zona Parcului Central din Cluj-Napoca. Pe strada Cardinal Iuliu Hossu, fosta Pavlov, unde acum se află sediul PNŢCD, venea pe vremuri cuplul Ceauşescu. Unii clujeni mai în vârstă îşi aduc aminte că Dictatorul nu obişnuia să stea peste noapte şi că nu era pretenţios la mâncare.

Ceştile de cafea, farfuriile aurite şi mobila Ceauşeştilor din Cluj au rămas neschimbate după mai bine de două decenii.

La Bâlea, cu puşca după capre negre

Cabana Paltinul, aflată la peste 2.000 de metri altitudine, la Bâlea Lac, a fost dată în funcţiune în 1972, având iniţial 10 camere de locuit, una pentru cabanier şi una pentru ofiţerii de securitate. Ceauşescu se relaxa aici la o partidă de vânătoare.

La mai bine de 40 de ani de când a fost dată în folosinţă, cabana Paltinul de la Bâlea Lac păstrează neschimbat dormitorul în care dormea Nicolae Ceauşescu, inclusiv masa la care dictatorul împreună cu Elena Ceauşescu, Emil Bobu şi Manea Mănescu jucau şeptică. Dictatorul venea la Bâlea cu bucătarul personal şi nu era deloc pretenţios.

Dormitorul lui Ceauşescu din cabana de vânătoare de la Bâlea Lac a rămas neschimbat. Dictatorul nu era pretenţios şi vâna aici capre negre

La fiecare vizită oficială, ţăranii din satele prin care trecea Tovarăşu’ erau puşi, peste noapte, să văruiască şi să înnoiască totul. Iar dacă producţia la hectar nu era prea consistentă, erau îndemnaţi să ia tulpini de porumb şi floarea-soarelui şi să le planteze pe lângă garduri şi şanţuri.

Foto

Foto

Braşovul era cunoscut pentru producţia record de cartofi. Muşcaţi de zel, mai marii partidului au ordonat înlocuirea unei culturi întregi de cartofi, consideraţi prea sfrijiţi faţă de dimensiunile raportate la „centru“. Aşa că ţăranii au dezgropat toţi cartofii care nu se potriveau cu dimensiunile socialiste şi i-au înlocuit cu alţii mai mari şi mai frumoşi, aduşi cu remorcile din altă parte, scrie casasfatului.ro.

Braşovul era renumit pentru culturile sale de cartofi, iar Ceauşescu venea în vizită odată pe an ca să se laude cu producţia ţării. Pentru ca dictatorul să fie mulţumit, comuniştii apelau la tot felul de tertipuri, care acum ne fac să râdem, dar care atunci erau extrem de serioase.

Stres mare în Vaslui, la vizitele lui Ceauşescu

Nicolae Ceauşeascu a efectuat doar două vizite oficiale în judeţul Vaslui, ultima dintre ele în anul 1987. Chiar dacă nu toată lumea îl iubea, nu era nimeni care să se împotrivească ordinelor directe sau indirecte date de tovarăşul preşedinte. Chiar în cuvântarea elogioasă, ca de obicei, la adresa Vasluiului, Ceauşescu a scăpat, totuşi, câteva remarci şi mai puţin plăcute. În una dintre ele a spus că judeţul Vaslui, după el, nu iese în evidenţă în economia românească. Pe marginea vizitelor sale, cei care se ocupau de cultură au speculat unele presupuse observaţiicare, chiar dacă nu puteau fi verificate, şi au constituit un fel de folclor local.

Judeţul Vaslui nu s-a bucurat de prea multă atenţie din partea lui Nicolae Ceauşescu. În ciuda acestui aspect, cele două vizite oficiale efectuate de „tovarăş“ au însemnat mult stres din partea autorităţilor locale din acea vreme, care nu doreau să se facă de râs.

În vizitele sale la Alba Iulia, Ceauşescu vroia să primească cadouri deosebite. Ştia că aici sunt meşteri pricepuţi în domeniul prelucrării porţelanului, care puteau realize obiecte deosebite. Oamenii muncii din întreprinderi se mobilizau şi trebuiau să îşi transforme ”admiraţia şi preţuirea” în cadouri simbolice, dar de valoare. La sediul ”Apulum” SA, fosta fabrică ”Porţelanul” din Alba Iulia, se găseşte o mică comoară, mărturie vie a vremurilor de atunci. Cadourile erau oferite cu ocazia vizitelor soţilor Ceauşescu la Alba Iulia sau erau trimise în Bucureşti de ziua lor.

O oglindă la care artiştii au lucrat un an întreg, o “horă a unirii” realizată din personaje îmbrăcate în costume populare din toate zonele ţării, servicii de masă pentru 100 de persoane şi chiar o fântână arteziană dedicată Elenei Ceauşescu, dar şi multe alte obiecte, toate decorate cu aur, reprezintă numai câteva dintre exponatele pe care fabrica Porţelanul din Alba Iulia le-a produs pentru ”cel mai iubit cuplu al ţării”.

Cadouri poleite cu aur pentru dictatorul Nicolae Ceauşescu veneau din partea meşterilor în porţelan de la Alba Iulia

Rezervaţie de mufloni în sudul Dobrobei, pentru tovarăş

Întâiul vânător al ţării şi-a dorit o rezervaţie de mufloni în sudul Dobrogei. Iar ceea ce îşi dorea el devenea realitate. La Negureni, un sat de lângă Băneasa, aproape de graniţa cu Bulgaria, a fost fixat locul ţarcului natural.

Aria de o frumuseţe sălbatică a fost împrejumuită şi populată cu mufloni - oile sălbatice asemănătoare berbecilor. Zona a fost dată în grija Ocolului Silvic Băneasa.

Pofta lui Ceauşescu s-a împlinit. Muflonii s-au adaptat locului, datorită climei sud-dobrogene de tip continental-marin. Aici, verile sunt călduroase, uneori toride şi secetoase, iar iernile sunt puţin friguroase, dar cu viscole puternice. Muflonilor nu le place apa, evitând să iasă din ascunzători când plouă. Are simţuri bune, agilitate şi sprinteneală, în ciuda aspectului masiv.

Tulcea, plin de restricţii la vizitele ”tovarăşilor”

Dincolo de bucuria vizitelor oficiale într-un  oraş mic, de provincie, se afla un întreg sistem care se punea în mişcare pentru puţinele ore pe care şeful statului le petrecere în oraşul de la intrarea în Delta Dunării.

Venea rar aici, îşi amintesc tulcenii. Ba chiar nu se ştie de câte ori a înnoptat în judeţul Tulcea. Deşi se povesteşte că soţii Ceauşescu dormeau fie la vila Moruzov, fie la Uzlina, cei care organizau aceste vizite spuneau că o singură dată ar fi rămas peste noapte pe o navă.

Pregătirile se făceau cu mult timp înainte. De la  liderii de partid din plan local, până la  un simplu tulcean care se plimba pe stradă, absolut toată lumea trebuia să fie gata de venirea soţilor Ceauşescu.

Ceauescu îşi pierdea repede răbdarea, la vânătoare

Paradisul lopătarilor, mai exact o zonă, aflată la circa 60 de kilometri de municipiul Arad, era una din preferatele lui Nicolae Ceauşescu.

Oamenii mai spun că lui Ceauşescu nu-i plăcea să stea prea mult la pândă şi vroia să împuşte ceva imediat. Paradisul Lopătarilor începe cu pădurea din Socodor şi se termină în apropiere de frontiera cu Ungaria, pe partea dreaptă a Crişului Alb. În naii trecuţi cerbii erau atât de mulţi, încât pentru localnici nu mai era nici o surpriză să întâlnească câte o familie păscând în apropierea terenurilor arabile.

Ceauşescu nu avea răbdare să stea prea mult la pândă când mergea la vânătoare.

Cumpărături cu MIG-ul, la Timişoara

Imediat după aflarea veştii că Nicolae şi Elena Ceauşescu vin la Timişoara, începea şi agitaţia. Totul trebuia pregătit minuţios, pentru ca familia prezidenţială să fie primită ca la carte. Oamenii de la PCR, de la Comitetul Judeţean, Securitatea şi cei de la Gospodăria de Partid aveau rolul de a pune la punct sejurul Ceauşeştilor. Nicolae Ceauşescu a fost cazat la Timişoara în două locaţii: Vila Internaţional şi în clădirea unde funcţionează astăzi Centrului Cultural Francez.

Vizitele lui Nicolae Ceauşescu la Timişoara puneau în mişcare un întreg mecanism care trebuia să se asigure că preşedintelui şi soţiei acestuia nu le va lipsi nimic.

 Elena Ceauşescu era o persoană austeră, căreia îi displăceau femeile ce se îmbrăcau elegant sau foloseau multe cosmetice, considerându-le frivole. Violeta Năstăsescu, interpreta oficială a soţiei dictatorului comunist îşi aminteşte că a fost prevenită la început de comportamentul Elenei, chiar de Mia Groza, fiica lui Petru Groza. “Violeta trebuie să ştii că în general se poartă groaznic cu toţi, inclusiv cu mine, dar se pare că ai noroc, pe tine te place”.

Foto

Foto

Vizitele soţilor Ceauşescu în străinătate decurgeau conform unui protocol bine pus la punct. Se organiza o ceremonie de bun venit la sosire, în cadrul căreia cânta o fanfară militară. Apoi se realiza trecerea în revistă a gărzilor de onoare de către Ceauşescu şi celălalt preşedinte şi apoi aveau loc strângerile de mână amicale între oficialităţile celor două ţări. Şefii statelor aveau discuţii pe teme uzuale: cum fusese zborul, cum se prezenta vremea în cele două ţări etc.

Soţii Ceauşescu aveau pretenţii boiereşti în vizitele din ţară şi din străinătate.

Zghihară de Huşi şi popice, la vizitele din Iaşi

Locuinţa în care poposeau soţii Ceaşescu atunci când veneau în Capitala Moldovei se află pe şoseaua Bucium, la numărul 82. Ea este compusă din cinci camere, una dintre ele de tip prezidenţial, în care dormeau Nicolae şi Elena Ceauşescu.

Atunci când poposea la casa de protocol de la Iaşi, liderul comunist avea două mari plăceri: să bea Zghihară de Huşi şi să joace popice cu personalulul.

Vaci vopsite cu lac pe copite, pentru Ceauşescu

Vizitele lui Ceauşescu la închisoarea Doftana, la Castelul Peleş sau pe câmpurile şi în fermele din Prahova au dat naştere multor episoade tragi-comice, pe atunci trăite cu mari emoţii de cei implicaţi în organizarea evenimentelor. Ca să corespundă pretenţiilor estetice, vacile dintr-un CAP din Prahova au fost vopsite cu lac pe copite.

În perioada comunismului, Castelul Peleş a fost spaţiu de protocol, unde Ceauşescu a organizat vizite pentru politicieni şi şefi de stat, printre cei mai importanţi ai vremii - Gerald Ford, preşedintele Statelor Unite, Iosip Tito, preşedintele Iugoslaviei, „omologul bulgar” Todor Jivkov, liderul est-german Erich Honecker sau colonelul libian Muammar Gaddafi.

Pretenţiile lui Ceauşescu la vizitele oficiale din Prahova: covor roşu la Doftana, fete frumoase în delegaţia cu pâine şi sare, vaci arătoase în ferme.

Mofturi la cele mai alese bunătăţuri, în Zalău

Brânzeturi pe alese, carne de cea mai bună calitate, fructe inaccesibile muritorilor de rând la acea vreme, băuturi fine. Membrii Organizaţiei Judeţene de Partid făceau tot ce era omeneşte posibil pentru a face rost de toate acestea ori de câte ori se anunţa o vizită la Zalău a lui Nicolae Ceauşescu.

De pe masa încărcată cu care era aşteptat Nicolae Ceauşescu la casa de protocol pe care o avea pe strada Kossuth din Zalău nu lipsea nimic: de la brânzeturi şi carne de toate sortimentele, inclusiv de vânat la fructe exotice şi băuturi fine. Însă de tot acest belşug nu profita Ceauşescu, ci numai securiştii care îl însoţeau şi personalul său.

Cum se organizau oamenii din Zalău când se anunţa că Nicolae şi Elena Ceauşescu veneau în vizită oficială.

Teleorman, printre judeţele favorite de cuplul Ceauşescu

20 de minute. Atât făcea Nicolae Ceauşescu de la Bucureşti până în Alexandria cu elicopterul. Din acest motiv vizitele sale în judeţ erau frecvente, dar niciodată nu rămânea peste noapte sau la masă.

Judeţul Teleorman s-a bucurat de o atenţie deosebită din partea soţilor Ceauşescu. Aflat la o distanţă foarte mică de municipiul Bucureşti, cel mai sudic judeţ al ţării era vizitat frecvent de şeful statului. Din fericire pentru conducerea judeţeană a partidului, distanţa foarte mică a făcut ca Nicolae şi Elena Ceauşescu să nu rămână niciodată peste noapte sau la masă după vizitele în judeţ.

Vizitele soţilor Ceauşescu în judeţul Teleorman. Soţii Ceauşescu nu aveau pretenţii absurde la mâncare, dar propaganda de partid se pregătea temeinic.

La acest articol au contribuit: Florina Pop, Simona Suciu, Ramona Găină, Ionuţ Balaban, Dorin Timonea, Ionuţ Ungureanu, Claudiu Petraru, Untaru Claudia, Ştefan Both, Anca Sevastre, Ionuţ Benea, Dana Mihai, Claudiu Dumitrache, Olimpia Man, Sinziana Ionescu

→

Imaginea 1/5: Vizita ceausescu zalau