FOTO Pretenţiile lui Ceauşescu la vizitele oficiale din Prahova: covor roşu la Doftana, fete frumoase în delegaţia cu pâine şi sare, vaci arătoase în ferme
0
Vizitele lui Ceauşescu la închisoarea Doftana, la Castelul Peleş sau pe câmpurile şi în fermele din Prahova au dat naştere multor episoade tragi-comice, pe atunci trăite cu mari emoţii de cei implicaţi în organizarea evenimentelor. Ca să corespundă pretenţiilor estetice, vacile dintr-un CAP din Prahova au fost vopsite cu lac pe copite
În perioada comunismului, Castelul Peleş a fost spaţiu de protocol, unde Ceauşescu a organizat vizite pentru politicieni şi şefi de stat, printre cei mai importanţi ai vremii - Gerald Ford, preşedintele Statelor Unite, Iosip Tito, preşedintele Iugoslaviei, „omologul bulgar” Todor Jivkov, liderul est-german Erich Honecker sau colonelul libian Muammar Gaddafi.
Pentru a face o impresie bună, Ceauşescu a ordonat ca la fiecare dintre aceste vizite, din delegaţia care dădea garoafe şi pâinea cu sare oaspeţilor de la Sinaia, să facă parte numai fete frumoase. Ideea a fost transmisă prima dată, de la centru, la vizita din 1976 a lui Tito, la Peleş.
„Am primit un telefon de la secretarul general ca în două ore să fiu în Gara de Sud cu 14 fete frumoase. De unde să le iau? Eram în criză de timp aşa că m-am dus la liceul Mihai Viteazul, i-am spus directorului de ce am nevoie şi mi-a ales fetele din clase. S-au speriat că au fost scoase cu ghiozdanul de la ore. Le-am luat, ne-am urcat în tren, iar la Sinaia le-am îmbrăcat în costume populare şi au dat flori oaspeţilor la Peleş“, ne-a povestit episodul Alexandru Bădulescu, pe atunci inspector şef la Secţiunea Culturală Regională.
De atunci, pentru că a ales bine, i-a rămas sarcina să aducă fetele frumoase la fiecare vizită oficială. „Mi-au spus să nu mai aduc eleve, ca nu cumva, dacă erau întrebate ce fac, să răspundă că sunt la şcoală. Am ales câteva fete, muncitoare, de la fabrica «Dorobanţul», 15-16, care făceau mereu acest lucru, dădeau garoafe la vizitele oficiale“, mai spune Alexandru Bădulescu.
Tot el îşi aminteşte de regulile stricte care priveau pâinea oferită cu sare oaspeţilor. „Cu 24 de ore înainte, dar şi 24 după, nimeni nu avea voie să se atingă de acea pâine. Era păzită ca nu cumva să se întâmple ceva, să pună cineva vreo substanţă în ea şi să iasă vreun balamuc internaţional“.
În 1975, după un dejun cu Ceauşescu în trenul regal şi o primire entuziastă la Sinaia, Gerald Ford a semnat, în sala maură de la Castelul Peleş, acordarea „Clauzei naţiunii celei mai favorizate“ României.
Covor roşu la Doftana. Fosta celulă a Ceauşescu, „cosmetizată“
Fostul penitenciar Doftana a trăit o perioadă de glorie maximă între anii 1960 – 1989, când a devenit muzeu, un simbol puternic exploatat pentru a pune în valoare suferinţele deţinuţilor politici socialişti şi comunişti, dar mai ales ale „tovarăşului“ care a petrecut aici doi ani pentru activism şi instigare la revoltă.
Directivele erau ca cei mai buni elevi din Prahova, dar şi din Bucureşti, să devină pionieri la Doftana, iar generaţii întregi de copii şi-au legat aici pentru prima dată cravat la gât.
În timpul vizitelor la fostul penitenciar, Ceauşescu avea pretenţia să păşească pe covorul roşu, de la poartă până la intrarea în clădirea administrativă.
„Pe platoul asta din faţa închisorii, cât era de mare, nu aveai loc să arunci un ac. Atât de mulţi oameni erau aduşi să cânte ode, să scandeze patriotic şi să aplaude. Dar niciunul nu cânta, doar mimau, totul era înregistrat pe bandă şi suna în difuzoarele puse în castanii din curte. Tovarăşul, mic şi pătat pe faţă, mergea numai pe covorul roşu, erau zeci de metri întinşi”, îşi aminteşte de acele vremuri George Lopătaru, un bărbat care a lucrat 23 de ani ca electrician la Doftana, localnic din Telega.
Ceauşescu vizita celulele (dăduse ordin ca ţeava prin care circula apa caldă în timpul cât fusese închis să fie tăiată pentru a accentua ideea suferinţei, că el nu a avut căldură în închisoare), citea din cărţile comuniste şi viziona filme.
„Totul trebuia să iasă perfect şi stăteai cu inima în gât să nu se întâmple ceva. Abia după ce se termina, oamenii aduşi să scandeze erau trimişi acasă, unii veneau din alte localităţi, de la mare depărtare, ca să ne iasă numărul de figuranţi“, mai spune George Lopătaru.
Mere legate în copaci şi vaci cu copitele lăcuite
Obsesia lui Ceauşescu pentru recoltele supradimensionate şi cele mai productive animale a fost rezolvată printr-o soluţie inedită în Prahova.
Ceauşescu şi-a anunţat vizita la un CAP din Bucov, unde exista o fermă de vaci, dar şi pe câteva câmpuri şi livezi din jur.
Recoltele erau în parametrii obişnuiţi, iar vacile, ca orice animale, nu erau atât de curate încât să le poţi ţine în sufragerie. Aşa că responsabilii din comitetul de organizare au dat ordin ca oamenii să lege mere în copaci şi ştiuleţi de porumb pe coceni.
Ferma de vaci a fost revopsită de parcă ar fi fost un laborator de analize, vacile au fost spălate cu duşul, iar pentru a arăta perfect le-au fost date şi copitele cu lac. De asemenea, îngrijitorii şi mulgătorii au fost înlocuiţi cu securişti în halate care ar fi putut să răspundă ca la carte întrebărilor „tovarăşului“.
Se încarcă comentariile...
