Mofturile Ceauşeştilor: ea bea şampanie Cordon Rouge, el era fanatic al filmelor americane poliţiste cu Kojak; ea cu blănurile, el cu somnul de frumuseţe

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Cuplul Ceauşescu nu a avut pofte extravagante, dar şi-a respectat obiceurile zilnice. FOTO Adevărul
Cuplul Ceauşescu nu a avut pofte extravagante, dar şi-a respectat obiceurile zilnice. FOTO Adevărul

Soţii Ceauşescu erau oameni simpli, nu aveau pofte extravagante, fiind totodată reţinuţi în comportamentul afişat în public. Cu toate acestea, celebrul cuplu de dictatori de dinainte de 1989 avea obiceiuri de la care nu se abătea: mâncarea proaspătă, băuturile româneşti, somnul de după-masă şi filmele americane poliţiste sunt doar o parte din mofturile imperativ exprimate de cei doi dictatori.

Unul dintre oamenii care le-a fost apropiat ani de zile şi care a scris zeci de cărţi despre comunismul românesc, o dată ce a ieşit de sub cenzura comunistă emigrând în Statele Unite este generalul Ion Mihai Pacepa.

Fost şef adjunct al Departamentului de Informaţii Externe al României comuniste şi, mai ales, consilier personal al lui Nicolae Ceauşescu, Pacepa a cerut azil politic în Statele Unite ale Americii în 1978. Acolo a lucrat pentru comunitatea de informaţii a SUA în diferite operaţii împotriva fostului bloc sovietic.

Generalul este totodată şi unul dintre oamenii care i-a cunoscut îndeaproape pe cei doi şi care a povestit despre obiceiurile acestora. În una dintre cele mai cunoscute cărţi ale lui, Orizonturi Roşii, Pacepa vorbeşte despre fixul somnului de după-masă, nelipsit în viaţa lui Nicolae, despre preferinţei Elenei pentru şampania Cordon Rouge şi chiar de problemele lui Nicu Ceauşescu cu alcoolul.

”Lui Ceauşescu îi plăcea să bea, avea un soi de vin preferat, alb-gălbui, precum si un soi de coniac foarte aromat, fără să se dea în lături de la şampania Cordon Rouge, pe care o prefera Elena, dar aproape niciodată nu bea în public, unde se străduia din răsputeri să-şi facă un portret de ascet, băutor numai de ceai. Departe, în spatele nostru, am văzut-o pe Elena, la uşa din faţă. Zărindu-si soţul, a trimis un paznic din garda personală să-l cheme la cină. înainte de a pleca, Ceausescu mi-a spus să vedem un film Kojak după aceea. <<Voi fi în sala de proiecţie la ora zece>>, i-am auzit vocea propagîndu-se prin întuneric”, scrie generalul în cartea sa.

Ceauşescu, fanul înfocat al personajului Kojak

Acesta povesteşte şi despre pasiunea fostului dictator pentru filme şi în mod deosebit pentru cele americane poliţiste. ”Cu toate că Ceauşescu n-a fost niciodată la un cinematograf public, este un amator fanatic de filme. Fiecare reşedinţă a sa are o cameră de proiecţie echipată cu tot ce este necesar. Filmele sale preferate sînt cele despre Napoleon, care este modelul său şi filmele poliţiste americane. <<Ei întîi trag, si după aceea pun întrebări>>, obişnuia să spună despre poliţiştii americani. Obţinerea acestor filme din străinătate pentru el făcea parte din sarcinile mele de serviciu…..în timpul vizionării unui film la reşedinţa sa particulară, Ceauşescu este relaxat şi total diferit de imaginea sa publică. Adoră să vizioneze filmele Kojak, nu numai pentru că au o acţiune trepidantă, dar mai ales pentru că, datorită minţii sale agere, nu are probleme cu anticiparea deznodămîntului”, mai scria Pacepa.

Nicu Ceauşescu, un băutor înrăit şi împătimit al jocurilor de noroc

Potrivit generalului şi fostului consilier al dictatorului Ceauşescu, Nicu Ceauşescu era un băutor zdravăn încă din adolescenţă, cînd obişnuia să dispară deseori de acasă, fiind găsit peste cîteva zile într-o stare avansată de beţie ”în casa vreunui prieten sau în vreun restaurant prăpădit”.

De aceeaşi părere este şi istoricul Dan Falcan, care povesteşte de tot felul de zvonuri care umblau printre oameni în perioada comunistă. ”Nicu era cu lăutarii, cu femeile, cu băutura. Mai mult decât atât, umbla legenda că s-a dus la un moment dat în America şi a pierdut o herghelie din ţară la casino”, povesteşte Falcan.

Istoricul este totuşi de părere că Nicolea Ceauşescu nu şi-a părăsit niciodată gusturile de ţăran, spre deosebire de Elena care tânjea de multe ori la bijuteriile şi hainele soţiilor de preşedinţi. ”Vedea la soţiile preşedinţilor tot felul de bijuterii şi vroia şi ea, o luase de exemplu pe Isabel Martínez de Perón, prima doamnă în Argentina din acea vreme. Elena era mai parvenită decât Nicolae. Îi plăceau foarte mult blănurile. Pacepa i le aducea din străinătate, blănuri de nurcă, de vulpe şi tot felul”, explică Falcan.

Fostului dictator ăi plăcea foarte mult şahul, fiind cunoscut faptul că oricine juca cu el nu-şi permitea să câştige partida, Ceauşescu câştigând mereu.

Obiceiuri tradiţionale

Dictatorului îi plăceau, de asemenea, mâncarea tradiţională şi muzica populară, neexistând petrecere fără formaţie care să nu cânte şi câteva romanţe olteneşti, atât de îndrăgite de Ceauşescu.

În ceea ce priveşte obiceiurile culinare ale familiei Ceauşescu aflăm din mărturiile Suzanei Andreiaş, menajera familiei Ceauşescu din 1960 până la căderea regimului (Maria Dobrescu, „La curtea lui Ceauşescu. Dezvăluirile Suzanei Andreiaş despre viaţa de familie a cuplului prezidenţial", Amalteea, Bucureşti, 2004).

Astfel, dimineaţa celor doi arăta în felul următor: după ce Nicolae şi Elena luau micul dejun împreună, el pleca primul la „sediu", apoi se ducea la ICECHIM. Elena rămânea să telefoneze la Sector, direcţia Gospodăriei de partid, care se ocupa de aprovizionarea demnitarilor. Comanda alimentele strict pentru ziua respectivă, după meniurile redactate de medicul familiei, doctorul Schechter. Soacra din Petreşti rămânea apoi să supravegheze, cu mână de fier, casa, copiii şi personalul.

Mâncare sănătoasă şi ”somnul de frumuseţe”

Soţii Ceauşescu prânzeau acasă. Cei doi nu pofteau lucruri deosebite la masă, potrivit mărturiilor menajerei. Nelipsit din prânzul Ceauşeştilor era ciorba: de ştevie, de salată, de zarzavat, acrită cu borş.

La felul doi, cum scria în meniul cantinelor, alte verdeţuri: mâncare de spanac cu ochiuri de ouă, ardei umpluţi, mâncare de urzici. De la fiertura urzicilor, Ceauşescu cerea să bea şi zeama. Grătar de pui şi vită, de porc - foarte rar.

De asemenea, un obicei cu stricteţe respectat era somnul de după-masă, când dictatorul se odihnea măcar o oră.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite