Cele mai frumoase grădini botanice din România, oaze de liniște și de relaxare FOTO
0Unul dintre cele mai facile mijloace de a te conecta cu natura în mediul urban sunt grădinile botanice, care te poartă din Dobrogea până în Câmpia Amazonului.
Conectarea cu natura și cu mediul înconjurător rămâne una dintre cele mai ușoare metode prin care putem diminua stresul și ne putem relaxa, mai ales atunci când locuim în mediul urban. Pe timpul verii, asfaltul încins, temperaturile ridicate și poluarea sunt doar câțiva dintre factorii care ne stresează organismul și, implicit, pun presiune pe sănătatea noastră mintală. Tocmai de aceea specialiștii ne recomandă să petrecem cât mai mult timp în natură, înconjurați de verdeață, de flori și de viața ce trăiește la firul ierbii.
Unul dintre modurile în care putem face acest lucru în mediul urban este petrecerea timpului liber în parcuri, grădini publice și chiar grădini botanice, unde, pe lângă faptul că suntem înconjurați de natură, suntem martorii unor adevărate spectacole şi tablouri naturale cu plante, atât autohtone, cât și străine – iar mirosurile îmbietoare sunt pe măsură.
Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ din Iași
Una dintre cele mai frumoase grădini botanice din România este cea din Iași, numită după medicul și botanistul Anastasie Fătu, cel care a și înființat-o în 1856. „Fondând această grădină mi-am propus a îmbunătăți salubritatea orașului Iași, a îndemna pe «giunimea» studioasă la învățarea botanicei și a procura iubitorilor de științe naturale ocaziunea de a contempla frumusețile naturii în momentele lor de repaus“, nota botanistul.
De-a lungul timpului, grădina a suferit mai multe modificări, fiind mutată pe Dealul Copoului, unde se află și astăzi, respectiv pe strada Dumbrava Roșie, unde ocupă 80 de hectare. Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ este compusă atât din spații amenajate în aer liber, cât și dintr-un complex de sere, accesibil în zilele de marți, joi, vineri, sâmbătă și duminică. Spațiile exterioare pot fi vizitate zilnic, iar angajații și studenții Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași beneficiază de intrare gratuită. Grădina este alcătuită din 10 secții, printre care se regăsesc și un Dendrarium și un Rosarium.
În Dedrariumul ce are o formă oarecum dreptunghiulară se regăsesc colecții de sălcii, plopi, cătină roșie și cătină albă, specii de liliac, dar și alei cu specific – corn, arțar, paltin, stejar, carpen, alun. De asemenea, în jumătatea nordică a secției se mai află colecțiile de sorb, cotoneaster și frasin, iar în această zonă pot fi admirate și „soiuri și specii ale genurilor Abies, Chamaecyparis, Ginkgo, Juniperus, Taxus, Thuja, Picea, Pinus și Pseudotsuga“, potrivit site-ului oficial al grădinii.
Rosariumul sau Parcul Rozelor, desfășurat pe o suprafață de 1,5 hectare, este alcătuit din aproximativ 800 de soiuri de trandafiri, fiind o colecție unică în România care a fost recunoscută de „The World Federation of Rose Societies“. Unele plante sunt soiuri românești, realizate la Stațiunea de Cercetări Horticole din Cluj-Napoca.
Însă, pe lângă diversele plante și flori rare, în Grădina Botanică din Iași pot fi admirate două exemplare de tei argintii, care provin din drajonii colectați din Teiul lui Eminescu și plantați în anul 1981, în secția Biologică.
Grădina Botanică „Alexandru Borza“ din Cluj-Napoca
Întinsă pe o suprafață de 14 hectare, grădina botanică este alcătuită din peste 10.000 de specii de plante din toată lumea. Printre atracțiile principale ale acesteia se regăsesc Grădina chino-japoneză, pe unde trece un pârâu și unde se află o căsuță în stil japonez, precum și Grădina romană, unde sunt expuse vestigii și colonia romană Napoca. „În centrul grădinii romane se găsește statuia zeiței Ceres, zeița agriculturii la romani. În apropierea ei se găsesc două sarcofage romane provenite din cimitirul anticului municipiu roman Napoca. Alături se găsește partea bazală a unei prese de struguri romane, în spatele căreia crește viță-de-vie sălbatică“, se precizează pe site-ul oficial al grădinii. Totodată, un alt punct de atracție este Turnul de apă (situat în Sectorul Sistematic), utilizat astăzi ca punct de observație pentru vizitatori: „În luna iunie, de aici se pot admira florile arborelui lalea (Liriodendron tulipifera) direct pe ramurile arborelui“, potrivit sursei citate.
Dincolo de secțiile prezentate, în imediata apropiere a Grădinii Japoneze se află un sector de 150 de metri pătrați special amenajat pentru persoanele cu deficiențe de vedere, unde „sunt expuse plante ale căror însuşiri morfo-anatomice le fac sesizabile, altfel decât vizual“. „Este vorba atât despre plante ale căror organe secretă uleiuri eterice, mirosul degajat putând fi uşor sesizat cu ajutorul simţului olfactiv, cât şi despre plante cu o formă specifică a frunzelor sau florilor, sesizabile cu ajutorul simţului tactil. Levănţica, melisa, rozmarinul, petuniile, leuşteanul, lămâiţa ş.a. creează o atmosferă plină de parfum şi aduc (olfactiv şi tactil) lumea plantelor aproape de cei ale căror simțuri sunt foarte bine dezvoltate. Explicaţiile (denumire ştiinţifică, origine, importanţă, economică şi/sau medicinală) pentru fiecare specie sunt oferite atât în limbaj clasic, cât şi în cel specific Braille“, mai prezintă site-ul instituției.
Totodată, în Grădina Botanică din Cluj-Napoca pot fi admirate și mai multe statui: bustul profesorului Alexandru Borza – realizat în 1973 de către sculptorul Virgil Fulicea –, bustul botanistului Florian Porcius – realizat de sculptorul Elaș Doina –, statuia de bronz a poetului Mihai Eminescu – executată de sculptorul Oscar Han și dăruită grădinii în anul 1935 de către Primăria municipiului Cluj-Napoca, fiind așezată la umbra unor tei –, statuia lui Ceres, zeița romană a agriculturii – situată în Grădina Romană –, statuia „Fata cu ulcior“ – realizată de sculptorul Puskás Sándor – și statuia „Marea Doamnă a Călatei“ – realizată de sculptorul clujean Kolozsvári-Szeszák Ferenc.
În cadrul complexului se regăsește și Muzeul Botanic, cu aproape 7.000 de exponate. Situat la parterul Institutului Botanic, muzeul este organizat ca o expoziție permanentă. Printre atracțiile principale se regăsesc cele mai mari semințe din lume – cocosul de mare (Lodoicea maldivica) –, dar și două exponate unicat în muzeele din Europa, aduse la muzeu în 1900 tocmai din deșertul Namib – Welwitschia mirabilis (una de sex bărbătesc și una de sex femeiesc).
Muzeul găzduiește cea mai completă colecție de plante fosile din Pliocen (epocă din scara timpului geologic) care se regăsește în România: „Flora pliocenică de la Borsec este o colecție paleobotanică cuprinzând impresii de plante fosile descoperite în urma săpăturilor efectuate între anii 1931-1933 în zona Borsecului. Vizitatorul poate astfel afla că pe teritoriul României au trăit, în urmă cu milioane de ani, plante care azi se găsesc doar în regiunile mediteraneene sau atlantice“.
Grădina Botanică „Dimitrie Brândză“ din București
O altă grădină botanică recunoscută pentru frumusețile ei este cea din Capitală, în cadrul căreia se regăsește și o zonă de picnic, ce se desfășoară pe o suprafață de aproximativ un hectar.
Înființată în 1860, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie, de către doctorul Carol Davila, grădina botanică a suferit diverse transformări de-a lungul timpului, inclusiv daune substanțiale în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. În prezent, grădină se întinde pe o suprafață de 18 hectare, expoziția din aer liber fiind împărțită pe 12 sectoare: Grădina italiană, Grădina cu remedii, Plante rare, Flora Dobrogei, Flora mediteraneană, Rosarium, Iridarium etc. În cadrul complexului se mai regăsesc Muzeul Botanic și Institutul de biodinamică, precum și Centrul de Educație Ecologică și Facultatea de Biologie.
Totodată, în cadrul grădinii se află și două sere – Sera de Expoziție și Sera Veche. „Sera de Expoziție ocupă o suprafaţă de 2.500 de metri pătrați şi a fost deschisă pentru publicul vizitator în anul 1976. Aici sunt adăpostite plante originare din zonele tropicale, subtropicale şi ecuatoriale ale globului terestru, de pe toate continentele, însumând un număr de 680 de taxoni“, se arată pe site-ul oficial al instituției. Împărțită în opt compartimente, sera adăpostește un Palmariu – cel mai înalt corp al serei, unde se regăsesc colecțiile de plante înalte precum palnieri, bananieri, ficuși, Compartimentul Bromeliilor –, alcătuit din colecții de plante originare din America Centrală și de Sud, Colecția de cactuși – cu plante provenite din regiunile deşertice sau semideşertice ale celor două Americi, cele mai multe dintre ele fiind din Mexic, Compartimentul plantelor suculente, Compartimentul plantelor acvatice tropicale – una dintre cele mai spectaculoase specii fiind Pandanus L., componentă a pădurilor de mangrove, Compartimentul Plantelor subtropicale – ce prezintă colecții de citrice, arbuști sau arbori de talie mică (lămâi, portocal, mandarin, grepfruit și kumquat) – și Compartimentul ferigilor tropicale. Ultimul compartiment al serei este compus dintr-o mică colecție de orhidee și câteva colecţii de specii decorative prin frunze şi flori. „O orhidee interesantă prezentă în colecţie este Vanilla planifolia L., ale cărei fructe în formă de teacă, după uscare, se folosesc pentru aromatizarea produselor de cofetărie (batonul de vanilie)“, potrivit sursei citate. O atracție de neratat este Rosariumul, unde se găsesc peste 4.000 de tufe de trandafiri în care sunt concentrate peste 200 de specii și soiuri.
Cei care vor să se odihnească la o ceașcă de cafea sau de ceai în timp ce vizitează grădina botanică o pot face și la cafeneaua din cadrul acesteia. Cu ocazia aniversării a 160 de ani de la înființarea Universității din București, în perioada 16-18 iulie, Grădina Botanică „Dimitrie Brândză“ poate fi vizitată gratuit.
Grădina Botanică „Vasile Fati“ din Jibou
Una dintre cele mai „tinere“ grădini botanice din România este cea din Jibou, județul Sălaj, înființată fiind în 1968 de către profesorul Vasile Fati, amenajată pe spațiul parcului de agrement al castelului medieval care a fost reședința familiei Wesselényi. Situată la altitudinea de 272 de metri și întinsă pe 24 de hectare, grădina găzduiește peste 5.000 de specii de plante. De asemenea, în cadrul acesteia pot fi admirate colecția de palmieri și colecțiile de plante tropicale, toate fiind situate într-un pavilion înalt.
În cadrul Grădinii Botanice „Vasile Fati“ se regăsesc și 120 de soiuri din toate grupele de lalele, precum și o grădină japoneză și una romană. Cele mai spectaculoase atracții ale grădinii sunt Galeria Amazoniană, Muntele Fuji, Sectorul Ornamental și Serele Botanice – construcții în formă de glob ce apar aproape futuristice.
Grădina Botanică „Alexandru Buia“ din Craiova
Înființată din iniţiativa şi sub îndrumarea prof. dr. univ. Alexandru Buia în anul 1952, grădina botanică din Craiova se întinde pe o suprafață de aproximativ 12,8 hectare și este alcătuită din șapte sectoare (conform planurilor inițiale) – Sectorul Ornamental, Sectorul Provinciilor floristice ale României, Sectorul Sistematica Plantelor, Sectorul Provinciile floristice ale globului, Sectorul Plante cultivate, Sectorul Sere, Sectorul Pepinieră – Rosariu, dar și un muzeu și un herbar.
În Sectorul Provinciilor floristice ale globului pot fi admirate plante din zonele mediteraneană, caucaziană, central-asiatică, sud-est asiatică și nord-americană. În ceea ce privește Sectorul Serelor, acesta este împărțit în patru compartimente: sera culoar, sera plante suculente, sera plante tropicale şi subtropicale şi sera înmulţitor – unde pot fi admirați 630 de taxoni. Totodată, până toamna târziu, în cadrul rozariului pot fi admirate și 43 de specii de trandafiri unice. O atracție deosebită a acestei grădini este și insula japoneză cu trandafiri și mobilier specific zonei asiatice, fiind unul dintre locurile preferate de vizitatori alături de Sectorul Ornamental, care oferă un adevărat spectacol al culorilor.
Grădina botanică din Craiova găzduiește peste 6.000 de specii de plante și arbori din aproape întreaga lume, fiind o oază de liniște în care diversele miresme te îmbie și te poartă într-o lume desprinsă de agitația orașului. Totodată, este a patra grădină botanică universitară ca mărime din România.
Se încarcă comentariile...
