Coșmarul trăit de un campion mondial cu Spania: și-a văzut moartea cu ochii, într-un atentat terorist: detaliul care l-a salvat

Mijlocașul spaniol Mikel Merino, în vârstă de 30 de ani, a vorbit despre unul dintre cele mai înfricoșătoare momente din cariera sa.

Mijlocașul spaniol Mikel Merino Foto: Getty Images

În aprilie 2017, pe când evolua la Borussia Dortmund, fotbalistul a fost martorul unui atac cu explozibili asupra autocarului echipei, un eveniment care l-a marcat profund.

În prezent jucător la Arsenal și component al naționalei Spaniei, alături de care a cucerit trofee importante, Merino a ales să-și împărtășească experiența într-o scrisoare publicată de The Players' Tribune. Fotbalistul a povestit cum, în doar câteva clipe, o deplasare obișnuită spre stadion s-a transformat într-un coșmar și cum a ajuns să se teamă pentru propria viață.

Incidentul s-a petrecut cu aproximativ o oră înaintea partidei din Liga Campionilor dintre Borussia Dortmund și AS Monaco. În timp ce jucătorii se aflau în autocar, trei dispozitive explozive au fost detonate în apropierea vehiculului, provocând panică și punând în pericol viața celor aflați la bord. În urma anchetei, Sergei Wenergold a fost identificat drept autorul atacului. Acesta a fost condamnat la 14 ani de închisoare, după ce a recunoscut că urmărea să provoace scăderea valorii acțiunilor clubului german pentru a obține câștiguri financiare.

„Am văzut sânge pe jos. Mi-a rămas imaginea cu mult fum și țipete!”

La aproape zece ani de la acea tragedie, Mikel Merino a rememorat clipele de groază și impactul pe care experiența l-a avut asupra sa. Geamurile speciale ale autocarului au limitat efectele exploziei, astfel că niciunul dintre pasageri nu a suferit răni grave. Singura persoană rănită a fost un polițist aflat la datorie, care a suferit leziuni ușoare.

„Desigur, mulți tineri nu cred că s-a întâmplat sau cât de grav a fost, dar ne-a traumatizat pe toți. S-a auzit un zgomot asurzitor, iar apoi îmi amintesc că autocarul aproape s-a răsturnat. M-am întors și am văzut sânge pe jos. Mi-a rămas imaginea cu mult fum și țipete. Îmi amintesc că eram la spital în aceeași noapte, așteptându-l pe Marc Bartra, care avea articulația ruptă.

A doua zi, cineva mi-a spus că o bucată uriașă de șrapnel (n.r. - dispozitivele conțineau cuie metalice) se înfipsese în tetiera scaunului de lângă Bartra. În ziua aia, locul acela era gol... Îmi simțeam picioarele înțepenite și, din moment ce scaunele din față se puteau înclina, am rămas pur și simplu acolo. Poate asta mi-a salvat viața. Deci da, cred cu tărie că lucrurile se întâmplă cu un motiv!”, a rememorat jucătorul lui Arsenal.