Analiză Subtilitățile alegerilor din SUA, explicate de un politolog român din America. Ce urmează după scrutin și cât va conta pentru viitoarele prezidențiale

Midterms, alegerile de la mijloc de mandat în Statele Unite, bat la ușă: pe 3 noiembrie se va decide cine va controla Congresul SUA în a doua jumătate a „domniei” lui Donald Trump.  Cum se citesc semnalele din teren, pe ce mizează tabăra republicană și ce blocaje instituționale sau anchete se prevăd la Washington sunt doar câteva dintre întrebările la care răspunde, într-un interviu pentru „Adevărul”, politologul Andreea Maierean. Românca este conferențiar și cercetător la Wilkes University, Pennsylvania.

Andreea Maierean explică pe înțelesul tuturor subtilitățile scrutinului american Foto: Arhiva personala

Adevărul: America e conectată la midterms, iar ochii întregii lumi privesc spre Statele Unite. Ce mize politice reale aduc alegerile de la jumătatea mandatului din 3 noiembrie și de ce sunt tratate de alegători și partide ca un punct de cotitură existențial?

Andreea Maierean: Americanii aleg toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 dintre cei 100 de senatori. Rezultatul decide cine controlează Congresul în a doua jumătate a celui de-al doilea mandat a lui Donald Trump.

Miza este foarte mare pentru că Statele Unite traversează o perioadă atipică. Partidele sunt, în același timp, foarte polarizate și aproape egale ca forță. Istoria americană a mai cunoscut două astfel de perioade, fiecare întinsă pe mai mulți ani. Prima a avut loc în anii 1850, înaintea Războiului de Secesiune. A doua a fost între 1870–1880, așa-numita Epocă aurită (Gilded Age), când disputele politice se purtau în jurul industrializării. În astfel de perioade, alegerile sunt percepute ca existențiale. Iar partidele ajung să se gândească la următoarele alegeri la fel de mult ca la guvernare, dacă nu chiar mai mult.

Mit sau adevăr: pierde mereu partidul președintelui la aceste alegeri?

Deși istoria politică americană arată că partidul aflat la Casa Albă pierde în mod tradițional teren la aceste scrutinuri, cât de mult mai sunt valabile aceste tendințe într-o Americă marcată de polarizare extremă și de dispariția circumscripțiilor disputate?

De cele mai multe ori, da, pierde. În ultimul secol, partidul aflat la Casa Albă a pierdut, în medie, 28 de mandate în Cameră și patru în Senat. Au existat și excepții, dar, în general, aceste alegeri favorizează opoziția.

Doar că aceste comparații nu mai sunt pe deplin valabile, din câteva motive. Primul: din cauza polarizării, sunt tot mai puțini alegătorii care pot fi convinși să treacă de la un partid la altul. Al doilea: redesenarea circumscripțiilor în favoarea unui partid a devenit tot mai sofisticată. În engleză practica se numește gerrymandering și o practică ambele partide când au ocazia. În plus, americanii trăiesc din ce în ce mai des printre oameni cu aceleași opțiuni politice. Rezultatul: mult mai puține circumscripții disputate.

Potrivit datelor din The New York Times, în 1992 existau 108 circumscripții competitive, adică aproximativ una din patru. Sunt considerate competitive circumscripțiile în care, la scrutinul prezidențial anterior, diferența dintre candidați a fost de cel mult cinci puncte procentuale. În 2022 mai rămăseseră 38 astfel de circumscripții.

Pulsul americi înainte de vot

Care sunt ultimele semnale din partea alegătorilor și ce ne spun indicatorii actuali din teren, de la decalajul de entuziasm și votul anticipat până la datele din sondaje, despre orientarea alegătorilor americani?

Cele mai multe semnale sunt favorabile democraților.Primul este „decalajul de entuziasm”: diferența dintre cât de motivați sunt să voteze susținătorii celor două partide. Specialiștii în sondaje folosesc acest indicator pentru a anticipa prezența la urne. La întrebarea directă „Veți merge la vot?”, răspunsurile afirmative depășesc cu mult prezența reală, așa că nu sunt un indicator de încredere. La fiecare dintre ultimele cinci alegeri de la jumătatea mandatului, partidul cu alegătorii mai entuziaști a câștigat mandate. În 2010, de exemplu, republicanii aveau un avans de 15 puncte la capitolul entuziasm și au câștigat 63 de locuri. Anul acesta, potrivit unui sondaj Pew Research Center din 8 octombrie, 63% dintre alegătorii democraților se declară „extrem de motivați” să voteze. În tabăra republicană, procentul este de 47%.

Al doilea indiciu vine din votul anticipat și prin corespondență. În statele care țin evidența afilierii politice, 55% dintre cei care votaseră deja până la 10 octombrie erau înregistrați ca democrați. Republicanii reprezentau 27%, iar independenții, 18%. Ce-i drept, republicanii tind să voteze mai târziu, mulți chiar în ziua alegerilor.

Al treilea indiciu vine din întrebarea-standard a sondajelor: „Dacă alegerile pentru Cameră ar avea loc azi, ați vota cu candidatul democrat sau cu cel republican?”. La jumătatea lui octombrie, democrații aveau un avans de opt puncte, iar 92% dintre respondenți spuneau că s-au hotărât deja. În plus, printre cei care spun că vor merge la vot, dar nu s-au decis încă, doar 19% aprobă activitatea lui Trump, iar 55% o dezaprobă (sondaj New York Times).

Pe ce mizează republicanii

Pe ce mizează republicanii pentru a schimba balanța în favoarea lor?

În primul rând, pe bani. Resursele lor financiare sunt estimate a fi mult mai mari comparativ cu cele ale democraților. În 2010, decizia Citizens United a Curții Supreme a ridicat restricțiile privind cheltuielile electorale independente ale companiilor. De atunci, când un partid, când celălalt a avut un avantaj financiar, dar niciodată unul atât de mare.

Cifrele arată astfel: Trump și super PAC-ul său dispun de circa 400 de milioane de dolari. Comitetul Național Republican are 129 de milioane, iar cel democrat, doar 16.Super PAC-urile republicane au aproape de două ori mai mulți bani decât cele democrate. Super PAC-urile sunt comitete care pot strânge și cheltui sume nelimitate, cu condiția să nu se coordoneze direct cu candidații.

În acest calcul nu intră angajamentul de 250 de milioane de dolari al lui Elon Musk. O mare parte din spațiul publicitar a fost deja cumpărată, mai ales de republicani, iar unele televiziuni nu mai au timp de antenă disponibil.

Banii servesc două obiective. Primul este mobilizarea propriului electorat. Mesajele îi prezintă pe democrați drept „socialiști” și insistă pe teme precum drepturile persoanelor transgender și imigrația ilegală. Iar Trump face deplasări aproape exclusiv în state republicane.

Al doilea obiectiv este atragerea nehotărâților. Accentul cade pe reducerile de taxe din legea botezată de republicani „One Big Beautiful Bill”. Printre ele se numără scutirea de impozit a bacșișurilor și, pentru majoritatea beneficiarilor, a pensiilor din sistemul public (Social Security).

Republicanii mai au un motiv de speranță: o posibilă eroare a sondajelor. La nivel de stat și de district, eșantioanele sunt mai mici, iar unele institute locale au mai puțină experiență. Cu excepția lui 2022, sondajele au subestimat mai des votul republican. Observația mea este totuși că aceste erori au apărut mai ales în alegerile în care numele lui Donald Trump figura pe buletinul de vot, nu în anii alegerilor la jumătate de mandat.

Ce va urma după midterms

Cum ar putea arăta scena politică americană după alegeri, ce blocaje sau anchete se prevăd în Congres și cât de relevante sunt aceste rezultate pentru cursa prezidențială din 2028?

Noul Congres își începe mandatul pe 3 ianuarie 2027. Dacă democrații câștigă majoritatea în Camera Reprezentanților, vor urma comisii de anchetă și blocaje legislative, iar în următorii doi ani vor mai fi adoptate puține legi importante. Dacă preiau și Senatul, democrații vor putea încetini sau chiar bloca confirmarea judecătorilor nominalizați de Trump. Aici este marea miză.

Unii se întreabă dacă va urma și o nouă procedură de destituire (impeachment). Ce știm este că procedura împotriva lui Bill Clinton nu i-a ajutat pe republicani, iar prima procedură împotriva lui Trump nu i-a ajutat pe democrați. Fără șanse reale de condamnare în Senat, un nou proces ar abate atenția de la multe probleme curente majore. Pragul fixat de Constituție pentru votul decisiv din Senat este foarte ridicat și nu va putea fi atins.

Cât despre prezidențialele din 2028, rezultatul de acum nu spune mare lucru. Din 1948 încoace, partidul care a câștigat alegerile de la jumătatea mandatului a câștigat și următoarele prezidențiale de 11 ori. Cel care le-a pierdut a câștigat de nouă ori. Cu alte cuvinte, noua cursă pentru Casa Albă abia începe, iar în doi ani se pot schimba multe.