Exclusiv Mesaj special pentru România de la amiralul care a condus flota SUA din Pacific: „Urmează luni pline de provocări pentru Flancul Estic”

Amiralul american Mark Montgomery, omul care a condus toate operațiunile militare ale SUA în regiunea Indo-Pacific (U.S. Pacific Command), cea mai vastă și critică zonă strategică a Americii în competiția cu China, analizează fără ocolișuri vulnerabilitățile și oportunitățile României pe Flancul Estic. Amiralul Montgomery, în prezent unul dintre cei mai influenți strategi militari și experți în securitate cibernetică din Washington, avertizează că Rusia va teroriza tot mai mult Europa de Est cu războiul hibrid și explică ce măsuri urgente trebuie să ia Bucureștiul în energie, apărare cibernetică și infrastructură critică.  

Amiralul Mark Montgomery a condus operațiunile militare ale SUA în regiunea Indo-Pacific Foto: Arhivă personală

Adevărul: În Europa se discută foarte mult despre un posibil atac rusesc asupra unui stat NATO, iar unele voci indică România. Cum evaluați riscul real al unui atac direct împotriva României sau a altor aliați NATO?

Amiralul Mark Montgomery: Nu cred că Rusia este pregătită pentru o acțiune militară directă împotriva României sau a oricărui alt stat NATO. În schimb, eu cred că rușii vor urmări într-un mod tot mai agresiv așa-numitul „război de nouă generație”, adică războiul hibrid, care include atacuri cibernetice, narațiuni de dezinformare, presiuni economice, instrumentalizarea migrației, intruziuni cu drone și atacuri fizice, inclusiv cu explozibili, asupra unor noduri cheie de infrastructură.

Rușii își vor concentra aceste eforturi în regiunea Baltică, în Balcani și în Carpați, toate cu scopul de a distrage atenția NATO și de a slăbi sprijinul european pentru Ucraina. Democrațiile întâmpină dificultăți în a răspunde regimurilor autoritare în cadrul războiului hibrid, iar următoarele 12–24 de luni vor reprezenta o perioadă plină de provocări pentru Flancul Estic al NATO.

Neptun Deep și gigantul energetic adormit de la Marea Neagră

Recent, v-ați referit la România și ați descris-o ca pe o „oportunitate care își așteaptă valorificarea” pe Flancul Estic al NATO. Din perspectivă americană, care este cel mai mare atu strategic al României pe care Bucureștiul îl subutilizează în prezent?

Nu este vorba doar despre un singur atu, ci despre un mix de resurse pe care Bucureștiul nu le valorifică la maximum în relația cu Washingtonul. În sectorul energetic, proiectul Neptun Deep va livra gaz metan în 2027, reprezentând aproximativ 8 miliarde de metri cubi pe an. Acest lucru va consolida poziția României ca cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană și o va transforma, pentru prima dată, într-un exportator net de energie. Adăugați la aceasta centrala nucleară de la Cernavodă și demersurile privind reactoarele modulare de la Doicești, construite cu tehnologie americană NuScale. De asemenea, în privința mineralelor critice, România are deja multiple proiecte strategice aprobate de Uniunea Europeană în valoare de peste un miliard de euro și deține a doua cea mai mare rezervă de cupru din Uniunea Europeană.

Cu toate acestea, toate aceste elemente rămân la stadiul de potențial fără o fiscalitate competitivă. Reducerea facilităților fiscale pentru sectorul IT în 2025 a transmis un semnal greșit investitorilor. România trebuie să acționeze pentru a transforma acest avantaj geografic și capitalul uman excelent în afaceri și parteneriate concrete.

Amiralul Montgomery a fost director de politici al Comisiei pentru Servicii Armate din Senatul SUA Foto: Arhivă personală

Rețeta prin care România devine furnizor de securitate

Vedeți sectorul IT din România ca pe un potențial pilon pentru apărarea cibernetică colectivă a NATO sau mai degrabă ca pe o piață de desfacere pentru tehnologia militară americană?

În domeniul cibernetic, forța României constă în capitalul său uman. Aici este vorba de peste un sfert de milion de experți IT, o densitate reprezentând una dintre cele mai mari concentrații din Europa. În 2014, România a fost desemnată națiune-lider în cadrul Fondului NATO de Apărare Cibernetică pentru Ucraina, având rolul de a sprijini modernizarea și protejarea rețelelor de comunicații militare și statale ucrainene. Expertiza României poate deveni o contribuție reală la apărarea colectivă a NATO, asigurând că Bucureștiul nu este doar un consumator de securitate, ci un furnizor, lucrând alături de Ucraina și integrând inovațiile testate de aceasta direct pe câmpul de luptă.

În ceea ce privește tehnologia militară, România este, cu siguranță, o piață pentru industria americană, însă modelul corect nu este simpla achiziție, ci coproducția. România face deja acest lucru împreună cu Ucraina pe segmentul dronelor și ar trebui să extindă această abordare: să fabrice produse americane pe sol românesc. Coproducția aduce locuri de muncă, transfer de tehnologie și lanțuri de aprovizionare pe care Washingtonul nu își va dori să le abandoneze. O astfel de relație comercială devine un interes strategic american direct în securitatea Mării Negre, un interes mult mai capabil să reziste în timp.

Piesa lipsă din ecuația Mării Negre și veto-ul Turciei

Din perspectivă navală și strategică, ce lipsește în acest moment din strategia NATO pentru Marea Neagră pentru a schimba cu adevărat balanța de putere în fața Moscovei?

NATO nu are, în mod real, o strategie pentru Marea Neagră, deși dumneavoastră, toți cei din România, ați pledat istoric pentru una, inclusiv pentru o prezență navală permanentă a NATO în regiune. Principalul motiv al acestei lipse este Turcia, care își gestionează propriile interese și controlează accesul prin strâmtori în baza Convenției de la Montreux.

Aceasta este piesa care lipsește, nu o capacitate militară specifică, ci o strategie aliată coerentă pentru regiune. România nu poate rezolva singură ecuația turcă, dar poate lucra pentru a o schimba. Trebuie să investească semnificativ mai mult în apărare, să aibă o voce mai puternică în forurile multilaterale și să atragă sprijinul altor state vest-europene, cum ar fi Regatul Unit și Germania. Credibilitatea se câștigă prin alocări bugetare pentru apărare și prin seriozitate, nu prin declarații. Faptul că România s-a angajat să aloce 3,7% din PIB pentru apărare și securitate combinată în 2026 este un prim pas excelent și absolut necesar în această direcție.

Birocrația și corupția, inamicii interni ai viziunii strategice

Adesea există un decalaj între viziunea strategică și execuția birocratică. Ce pași concreți ar trebui să facă viitorul Guvern al României pentru a transforma recomandările din analiza dumneavoastră în politici publice aplicabile?

Primul pas este cel mai evident și cel mai urgent: un guvern funcțional. România nu are unul din luna mai. O viziune strategică nu înseamnă nimic fără cineva capabil din punct de vedere politic să o pună în aplicare. Consider că partidele ar trebui să sprijine agenda președintelui Nicușor Dan pentru reconciliere între Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, nu să transforme politica externă și de securitate într-un câmp de bătălie politică.

Apoi, este nevoie de predictibilitate fiscală pentru mediul de afaceri. Datele AmCham România arată clar ce îi descurajează pe investitori: modificările fiscale neașteptate și birocrația. De asemenea, Bucureștiul ar trebui să modernizeze autentic Portul Constanța, luptând concomitent împotriva presupusei corupții care i-a încetinit dezvoltarea.

Luate individual, acestea sunt măsuri nespectaculoase, însă exact aici se pierde de obicei spațiul dintre viziune și politica publică.

Semnal de alarmă. Atacurile cibernetice și vulnerabilitatea infrastructurii civile

Conduceți Centrul pentru Inovație Cibernetică și Tehnologică din cadrul Foundation for Defense of Democracies, unul dintre cele mai influente institute de cercetare de securitate națională din Washington. Având în vedere experiența imensă și activitatea dumneavoastră la conducerea CSC 2.0, cum evaluați reziliența cibernetică a infrastructurii critice din regiunea Mării Negre în fața războiului hibrid purtat de Rusia?

România trebuie să își consolideze securitatea cibernetică a infrastructurii civile critice. De exemplu, România ar trebui să tragă învățăminte din atacul de tip ransomware din această vară, care a paralizat piața imobiliară din țară prin blocarea platformei digitale a cadastrului e-Terra.

La nivel mai larg, odată cu inteligența artificială, bariera de intrare pentru derularea unor astfel de operațiuni cibernetice ofensive a scăzut considerabil. Prin urmare, România ar trebui să auditeze imediat toată infrastructura critică, să își prioritizeze cele mai importante active și să elaboreze protocoale naționale pentru continuitatea economiei în sectoare critice precum apa, energia și telecomunicațiile.

Cine este amiralul Mark Montgomery

Amiralul Mark Montgomery este o figură de prim-plan în securitatea națională, apărarea și politica cibernetică a Statelor Unite. Are o carieră de peste 30 de ani în cadrul Marinei Militare a SUA și la nivelul celor mai înalte structuri de decizie de la Washington. A absolvit Universitatea din Pennsylvania (studii licență și master în istorie și științe politice) și a urmat cursurile prestigioasei Universități Oxford (master în istorie), fiind și absolvent al programului de propulsie nucleară al Marinei.  

Amiralul Montgomery urmărește cu interes cu situația României Foto: Arhivă personal

A comandat grupuri de luptă purtătoare de avioane (Carrier Strike Group 5 / USS George Washington) și nave de război în zone de înaltă tensiune geopolitică. Ca director de Operațiuni (J3) la USPACOM, a condus operațiunile militare ale SUA în regiunea Indo-Pacific (U.S. Pacific Command), cea mai vastă și critică zonă strategică a Americii în competiția cu China. Înainte de a fi comandat în Pacific, a servit ca adjunct al directorului pentru planuri, politici și strategie în cadrul Comandamentului European al SUA (USEUCOM), cu sediul la Stuttgart, Germania (2010–2012). Așadar, cunoaște extrem de bine și perspectiva directă a structurilor militare aliate din Europa. A lucrat în cadrul Consiliului Național de Securitate (NSC) ca director pentru Amenințări Transnaționale (1998–2000).

A fost directorul de politici al Comisiei pentru Servicii Armate din Senatul SUA, lucrând direct cu legendarul senator John McCain pentru formularea bugetului de apărare și a strategiei militare americane. De asemenea, a condus executiv comisia creată de Congresul SUA (Cyberspace Solarium Commission) pentru redefinirea întregii strategii naționale de securitate cibernetică a Statelor Unite, recomandările formulate sub conducerea sa stând la baza reformelor legislative din domeniu.

Voce de referință la Washington, Montgomery conduce Centrul pentru Inovație Cibernetică și Tehnologică din cadrul Foundation for Defense of Democracies (FDD), unul dintre cele mai influente institute de cercetare de securitate națională din SUA. Nu întâmplător, autoritățile americane țin cont de expertiza sa, fiind audiat frecvent ca expert în fața Senatului și Camerei Reprezentanților din SUA pe teme de război hibrid și cibernetic, securitatea Flancului Estic, relația cu China și Rusia, precum și protecția infrastructurilor critice.