Analiză De ce a tăcut Bucureștiul după ce premierul bulgar a sugerat că România a provocat Rusia la noi atacuri cu drone. Explicațiile unui cunoscut diplomat

Premierul bulgar Rumen Radev a lansat acuzații voalate la adresa României, reproșându-i o presupusă „provocare” a Rusiei după atacurile cu drone din Marea Neagră. Într-o analiză dedicată acestui conflict diplomatic, Gabriela Ciot, profesor la Facultatea de Relații Internaționale a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și fost secretar de stat în MAE, explică faptul că, în timp ce Sofia mizează pe o recalibrare calculată și pe relații tradiționale cu Moscova, tăcerea diplomației de la București ar putea fi o eroare strategică.

Dronele rusești au scufundat în ultimele luni mai multe nave ucrainene, dar și neutre Foto: MAI

Premierul bulgar Rumen Radev a acuzat indirect România în cazul atacurilor cu drone din Marea Neagră și a afirmat că ţara sa a reacționat corect la incidentele maritime, fără să formuleze acuzații pe care nu le poate susține cu dovezi. El nu a spus direct numele României, dar a lăsat clar să se înțeleagă despre ce țara este vorba. Mai mult, el a spus că în acest fel a fost provocată Rusia. De fapt, Radev consideră, deși a evitat să spună numele țării, că România a acuzat Moscova fără nicio analiză preliminară, iar prin asta este responsabilă pentru atacurile cu drone din Marea Neagră.

„Am fost singurul premier dintre cele trei state membre NATO de la Marea Neagră care l-a convocat pe ambasadorul Rusiei și și-a exprimat foarte clar poziția. Dar am principii. Atunci când acuz, trebuie să am dovezi clare înainte de a face acuzația. Nu pot face acest lucru pe baza unor sloganuri”, a declarat Rumen Radev, citat de trud.bg.

Declarațiile lui Radev, altfel considerat în general un politician favorabil Moscovei, au fost făcute la începutul săptămânii, la cea de-a șaptea ediție a Forumului Economic de la Sofia. Afirmațiile sale au provocat reacții inclusiv în Bulgaria, iar părerile au fost împărțite. Deși premierul bulgar nu a dat numele României, au existat concetățeni care i-au reproșat faptul că ar fi acuzat Bucureștiul.

Gabriela Ciot este profesor la Facultatea de Relații Internaționale din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Expert în negocieri internaționale, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și fost candidat pentru funcția de comisar european, profesoara clujeană a explicat cum ar trebui privite criticile lui Radev la adresa României cu privire la dronele atribuite de București Rusiei.

Gabriela Ciot este profesor de relații internaționale Foto: Arhivă personală

De ce vin „săgețile” de la Sofia spre București

În opinia sa, Rumen Radev a avut această reacție și pe fondul campaniei elctorale pentru prezidențialele din Bulgaria. Percepția în țara vecină de la Sud de Dunăre este în general favorabilă Federației Ruse, iar Sofia și Moscova au legături istorice care supraviețuiesc alegerii țării de a fi parte a Uniunii Europene și a NATO.

„Sugestia lui Radev conform căreia atribuirea publică de către România a atacurilor cu drone Rusiei «a provocat noi atacuri» poate fi parțial interpretată ca o postură electorală - consolidând imaginea sa internă de pragmatist care protejează Bulgaria de o confruntare - dar dezvăluie, mai fundamental, liniile de politică externă pe care Sofia intenționează să le consolideze, adică o recalibrare deliberată către menținerea unor canale deschise cu Moscova, chiar și cu prețul coeziunii aliaților”, spune Gabriela Ciot.

În opinia sa, România a procedat corect atunci când a acuzat Rusia, iar rezultatul direct a fost o mai serioasă implicare a NATO, dar și a Consiliului European și a Parlamentului European.

Cine are dreptate

„Cu toate acestea, atribuirea de către România a produs rezultate concrete - implicarea directă a secretarului general al NATO, Rutte, concluziile Consiliului European și rezoluția Parlamentului European care solicită o operațiune navală a UE - câștiguri pe care tăcerea diplomatică nu le-ar fi adus”, mai spune ea.

Gabriela Ciot a explicat și care ar trebui să fie lecția pentru România, după această indirectă dispută cu Sofia.

„Lecția pentru București este să asocieze atribuirea viitoare cu cerințe de acțiune coordonată (de exemplu, cu Ankara), construind în același timp o capacitate de respingere diplomatică mai rapidă, mai consistentă și mai credibilă a Flancului Estic în materie de securitate la Marea Neagră”, este opinia Gabrielei Ciot.

Unde a greșit România

Nu în ultimul rând, experta s-a referit și la faptul că România nu a reacționat în niciun fel la afirmațiile lui Rumen Radev. În opinia sa, Bucureștiul ar fi trebuit să reacționeze.

„România nu a reacționat formal probabil tocmai pentru că Radev a fost suficient de calculat încât să nu numească explicit Bucureștiul, oferind astfel diplomației românești pretextul confortabil de a nu se simți vizată direct. Poate că diplomația noastră a fost, în acest caz, «prea diplomatică», confundând eleganța tăcerii cu prudența strategică, când de fapt o replică rapidă și fermă, chiar formulată indirect, ar fi împiedicat narativul să se instaleze”, conchide Gabriela Ciot.