Analiză „Toamna va fi dominată de jocurile politice”. Mizele care pun presiune pe partide

Rectificarea bugetară de vară nu a mai putut avea loc în lunile iulie-august, ca de obicei, pentru că nu avem un guvern cu puteri depline. Deși executivul interimar condus de Ilie Bolojan poate aloca resurse financiare prin Fondul de rezervă al Guvernului pentru a acoperi nevoi urgente, această soluție este limitată și nu poate înlocui o rectificare bugetară propriu-zisă, care să modifice structura bugetului. 

Nevoia unei rectificări bugetare poate împinge deblocarea crizei politice. FOTO: Mediafax

Termenul limită pentru realizarea oricărei rectificări bugetare este 30 noiembrie, acesta putând fi, totodată, data până la care politicienii nu mai pot întârzia acordul asupra unui guvern cu puteri depline. Crucial este, totuși, ca România să nu intre în ultima lună a anului fără un nou executiv, întrucât în decembrie trebuie să aibă loc negocierile pentru legea bugetului pe anul 2027. 

Deși atenția publică și politică s-a concentrat în ultima perioadă pe îndeplinirea ultimelor jaloane din Planul Național de Redresare și Reziliență, de la 1 septembrie discursul politic va fi dominat de nevoile bugetare, subiect pe care, de obicei, îl împing liderii locali. 

Adrian Zăbavă, analist politic, a explicat pentru „Adevărul” ce jocuri politice ne vor aștepta la toamnă.

„În opinia mea, toate mișcările politice importante pot fi generate, în esență, de discuția privind viitorul guvern. România nu își mai permite să rămână prea mult timp fără un guvern cu puteri depline, iar acest lucru va forța apariția unor noi manevre politice. Celelalte subiecte – precum rectificările bugetare, discuțiile legate de PNRR sau soarta acestuia – vor rămâne pe un plan secundar. 

Astfel, după data de 31 august, odată cu încheierea perioadei PNRR sau chiar puțin înainte, când negocierile vor fi deja epuizate, cred că se va încerca din nou soluționarea crizei politice. Nu știu însă dacă această încercare va avea succes, deoarece nimic din ceea ce s-a întâmplat recent nu ne îndreptățește să credem că va apărea o nominalizare capabilă să adune voturile necesare în Parlament pentru învestirea unui guvern. Cu toate acestea, este cert că toamna va fi dominată de jocurile politice construite în jurul acestui episod, iar în funcție de rezultatul acestei noi încercări, întreaga scenă politică și actorii săi se vor repoziționa”, a precizat analistul politic.

Rectificarea poate fi o miză insuficientă pentru un compromis politic

Potrivit analistului politic Adrian Zăbavă, deși rectificarea reprezintă o miză semnificativă, aceasta nu poate rezolva de una singură criza guvernamentală, care durează deja de peste 100 de zile. 

Ecuația se complică și mai mult pentru că, deși un guvern interimar poate aloca resurse, acest mecanism nu este văzut ca o unealtă de putere pentru premierul Bolojan, mai ales în contextul în care PNL, partidul din care face parte, a criticat anterior modul netransparent în care PSD a cheltuit fondul de rezervă.

„Nu cred că negocierile privind rectificarea bugetară ar putea determina partidele să ajungă la un compromis pentru formarea unui guvern. Deși rectificarea este importantă și are o miză semnificativă, mă îndoiesc că ar fi suficient de puternică pentru a rezolva criza guvernamentală, care durează deja de peste 100 de zile. Un guvern interimar poate, într-adevăr, să aloce resurse financiare, dar nu cred că acesta este un motiv pentru ca actualul premier, Bolojan, să își prelungească mandatul. Mai ales că PNL, partidul din care face parte, a criticat dur modul netransparent în care PSD a cheltuit fondul de rezervă în perioada Ciolacu, la un nivel incomparabil cu guvernele anterioare. Prin urmare, nu văd fondul de rezervă ca pe o unealtă de putere pentru Bolojan”, a precizat Adrian Zăbavă.

De asemenea, analistul consideră că președintele Nicușor Dan nu are astăzi mai multă influență decât acum câteva luni pentru a înclina balanța în favoarea formării unui guvern. 

„Nicușor Dan nu a recurs la amenințarea cu alegeri anticipate, deoarece, în opinia mea, aceasta s-ar întoarce împotriva sa, afectându-l mai mult pe el decât pe partide. Principalul vizat de o astfel de amenințare este președintele, nu formațiunile politice, iar în cazul unor anticipate astăzi, guvernul ar fi cel mai probabil format în jurul AUR, poate chiar exclusiv de AUR. În plus, ar exista riscul punerii pe ordinea de zi a suspendării președintelui, care, într-un astfel de context, ar avea chiar șanse reale de reușită, așa că nu văd această opțiune ca fiind viabilă. Practic, Nicușor Dan nu dispune de o armă reală prin care să amenințe cu anticipatele”, a explicat analistul. 

Lia Olguța-Vasilescu se poate afla în fața oportunității de a prelua conducerea PSD

În mod obișnuit, liderii locali se fac auziți în perioada rectificărilor bugetare, iar tensiunile dintre aceștia și centru pot crea un climat favorabil unor figuri politice precum Lia Olguța Vasilescu, care, conform unor informații apărute în timpul vacanței parlamentare, ar fi purtat deja negocieri de culise cu lideri AUR pentru o eventuală coaliție alături de PSD. 

Cu toate acestea analistul Adrian Zăbavă nu îi dă prea multe șanse de izbândă edilului Municipiului Craiova.

„Într-adevăr, distribuirea fondurilor bugetare scoate în prim-plan liderii locali, dar eu nu aș lega această chestiune de subiectul vizibilității Liei-Olguța Vasilescu, chiar dacă aceasta a fost prezentă atât la elaborarea bugetului, cât și în alte momente importante. Nu cred că prezența sa poate fi asociată cu strategia generală a PSD-ului sau cu direcția pe care partidul o urmează. De asemenea, cred că este o dezbatere falsă aceea care susține că PSD s-ar reîntoarce acum la electoratul suveranist. În realitate, PSD nu a plecat niciodată cu adevărat de acolo, iar electoratul care votează astăzi cu AUR nu este format exclusiv din foști votanți PSD-iști”, a transmis analistul politic.

Dilema lui Bolojan: Să formeze un guvern minoritar sau să devină liderul opoziției?

În ceea ce îl privește pe premierul interimar Ilie Bolojan, analistul consideră că acesta va prefera să rămână la putere, deși un guvern minoritar va avea pârghii limitate și nu ar putea fi sustenabil decât pe termen scurt. 

Potrivit acestuia, Bolojan nu a avut ocazia să se testeze în postura de lider de opoziție, iar stilul său politic pare mai degrabă să se potrivească guvernării.

„Este dificil de spus, în acest moment, ce ar fi mai avantajos pentru Ilie Bolojan, deoarece el a acționat și a funcționat exclusiv în postura de prim-ministru aflat la putere. Nu știm încă cum s-ar descurca ca președinte al unui partid aflat în opoziție, deoarece această poziție impune o dinamică și un stil de comunicare politică diferite, care nu par să se potrivească neapărat cu modul său de a fi. Dacă m-aș raporta doar la aspectele legate de comunicare și de poziționare, aș spune că lui Ilie Bolojan îi place să fie la putere și că va încerca să evite pe cât posibil scenariul opoziției”, a explicat analistul politic.

Mesajul recent al lui Bolojan: Primarii să înceapă în 2027 construcții cu banii proprii

Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat luni o schimbare semnificativă în politica de investiții publice, afirmând că bugetul de stat nu va mai finanța proiecte noi de investiții atâta timp cât lucrările deja începute nu sunt finalizate.

Declarația a fost făcută în contextul în care Ministerul Dezvoltării solicitase luni deblocarea a aproape 1,14 miliarde de lei pentru construcția a patru stadioane noi la Brașov, Timișoara, Oradea și Slatina. Potrivit notei discutate în ședința de guvern, cofinanțarea de 75% din partea statului pentru aceste proiecte va începe abia din ianuarie 2028, iar autoritățile locale care doresc să demareze lucrările mai devreme trebuie să asigure integral finanțarea din bugetele proprii.

„Am amânat, practic, prin nota care am aprobat-o săptămână trecută în Guvern, începerea acestor lucrări, pentru că după vechea formulă trebuiau să înceapă la 1 ianuarie 2027, cu o cofinanțare de 75% asigurată de Guvern prin Compania Națională de Investiții, dar nu avem acești bani și, atunci, știm că anul viitor va fi din nou un an cu presiune bugetară, pentru că avem foarte multe lucrări începute pe CNI și nu mai putem deschide altele pe finanțarea bugetului de stat, am amânat practic un an de zile finanțarea bugetului de stat. Autoritățile locale care vor să înceapă și să semneze convențiile în aceste condiții foarte bine, vor veni cu finanțarea lor. Dacă nu vor, bugetul de stat nu mai are cum să acopere toate aceste lucrări”, a precizat Ilie Bolojan.

Premierul a criticat modul în care, în anii anteriori, au fost alocate fonduri pentru autoritățile locale fără o evaluare riguroasă a viabilității proiectelor și a capacității de cofinanțare a acestora.

„Gândiți-vă că avem săli de sport în niște comune mici - cele din sticlă, cele mari cu tribune - în care dacă mobilizăm toți cetățenii comunei ar putea să nu umple tribuna. Probabil că ar fi fost bună cea mai mică sală de sport, doar cu teren, ca să aibă copiii, cei 50 de copii care mai sunt la școala din comună, unde să se joace, dar să întreții o sală cu pereți din sticlă, cu tribune, înseamnă niște costuri pe care primăria nu și le poate permite. Dacă ar fi trebuit să pună și primăria respectivă 5%, s-ar fi gândit ce model de sală va alege, dar venind totul de la bugetul de stat, bineînțeles că a fost soluția bună”, a explicat premierul interimar.

El a explicat că toate investițiile din PNRR au trebuit prioritizate pentru a evita pierderea fondurilor europene, iar pentru cele care nu au beneficiat de finanțare, ordinele de începere au fost date cu întârziere, în funcție de posibilitățile bugetare.

„Avem multe șantiere unde vă întrebați, pe bună dreptate, de ce nu se lucrează - bun, în afară de incapacitatea administrativă, în afară de constructori slabi. Nu se lucrează multe lucruri pentru că nu vine finanțarea și asta trebuie să evităm în anii următori, acesta este motivul pentru care și în cazul acestui drum și în cazul altor proiecte a trebuit să începem cu întârziere. Așa cum este programarea făcută la Ministerul Transporturilor, începând de anul viitor, vor începe noi șantiere pe măsură ce cele care sunt deja începute, se termină anul acesta”, a mai declarat acesta.

Un alt aspect criticat de premier a fost supracontractarea lucrărilor de construcții și investiții, în special în cadrul programelor finanțate din PNRR.

„De exemplu, la Ministerul transporturilor am avut inițial un PNRR realocat de 7,4 miliarde și am semnat contracte de peste 19 miliarde de euro, după care în baza evaluării n-au mai rămas 7,4 au rămas 5,5. Gândiți-vă că noi am semnat, am supracontractat în general pe toate axele, nu știu, transporturi sau pe rețele de apă și canalizare, 300% supracontractare. Când ai supracontractări de 300% trebuie să gândești ce faci, pentru că e simplu să le semnezi, dar e mai greu după aceea să le finanțezi, să le explici constructorilor de ce nu ai bani să le plătești și lucrările băltesc, ei nu pot să se organizeze cum trebuie, nu își încasează banii. Între timp inflația și ajustările funcționează, prețurile cresc foarte mult”, a mai explicat premierul interimar.