Siegfried Mureșan propune creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB. Ce se schimbă la ANAF

Programul de guvernare al lui Siegfried Mureșan prevede creșterea treptată a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB și reunificarea ANAF cu Autoritatea Vamală Română.

Programul propune creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB Foto: Shutterstock

În domeniul apărării, programul propune creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE.

„Cheltuielile şi investiţiile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB, în funcţie de evoluţia mediului de securitate şi de deciziile NATO şi UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază şi 1,5% pentru cheltuieli conexe şi investiţii cu impact mai larg”, se arată în program.

Documentul prevede ca fondurile să fie direcționate către priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu, între care apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția. Acestea ar urma să fie eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și programul „Armata României 2040”.

Programul susține totodată consolidarea relației strategice cu Statele Unite și menționează actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020-2030, precum și consolidarea prezenței forțelor și capabilităților americane în România.

În paralel, sunt prevăzute dezvoltarea graduală a unor capabilități naționale de descurajare și o contribuție mai substanțială la arhitectura europeană de apărare.

Investiții în baze militare și industria de apărare

Programul propune modernizarea și extinderea infrastructurii bazelor și centrelor militare la standarde NATO, cu prioritate pentru Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, Baza 86 Aeriană Fetești și Centrul de Instruire Întrunită Cincu.

Este menționat și Centrul european de instruire F-16 de la Fetești, care ar urma să fie dezvoltat ca hub pentru pregătirea piloților din statele NATO și partenere.

În privința industriei naționale de apărare, programul prevede corelarea nevoilor de înzestrare ale Armatei cu planul de dezvoltare a capacităților naționale de producție și conectarea la inițiative europene precum PESCO, EDF, EDIRPA și EDIP. Documentul susține și dezvoltarea în țară a unui software pentru dronele coproduse în România, destinat integrării personalizate a capacităților de apărare ale Armatei.

Sunt propuse, de asemenea, „structuri mai suple”, prin analiza structurii de comandă și a celei combatante, urmată de un plan de optimizare. Responsabilitățile administrative, precum contabilitatea și resursele umane, ar urma să fie centralizate, prin eficientizare și digitalizare.

Programul prevede și un sistem integrat de achiziții de servicii la nivel central și un audit pentru identificarea cauzelor întârzierilor în procedurile de achiziție. Totodată, ar urma să fie creat un fond alimentat din penalitățile de întârziere încasate din contractele Armatei.

ANAF și Autoritatea Vamală, reunificate

Pe partea fiscală, una dintre principalele măsuri propuse este reunificarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală și a Autorității Vamale Române într-un singur organ fiscal și de control. Programul prevede și reorganizarea administrației fiscale și trecerea la controale bazate pe analiza de risc.

Pentru marii contribuabili și operațiunile complexe sunt prevăzute echipe specializate în prețuri de transfer, tranzacții intra-grup și transfrontaliere, precum și controale orientate către indicatorii privind diminuarea artificială a bazei impozabile.

Programul propune introducerea unor indicatori de performanță și a unui sistem de remunerare de tip bonus-malus pentru conducerea ANAF și structurile operative. Mecanismul ar urma să fie aplicat din 2027.

„Mecanismul bonus-malus, aplicabil din 2027, conform angajamentelor din PNRR, va implica faptul că bonusurile se vor încasa doar în contextul depăşirii planului de încasări, iar penalităţile se vor aplica în raport cu indicatorii de performanţă aprobaţi specifici fiecărei structuri”, se arată în document.

Controale fiscale pe baza profilului de risc

Până la 30 iunie 2027 ar urma să fie operațională o platformă integrată care să coreleze datele din e-Factura, SAF-T, casele de marcat și declarațiile fiscale. Controalele operative și inopinate ar urma să fie declanșate în funcție de profilul de risc al contribuabililor, după verificări documentare la distanță.

Programul prevede concentrarea resurselor asupra evaziunii cu impact bugetar mare, în special fraudele de TVA, rambursările cu indicatori de risc, subdeclararea sectorială și transferul artificial al profitului.

În relația cu contribuabilii, documentul propune reducerea raportărilor repetitive și reutilizarea datelor deja disponibile la ANAF. Spațiul Privat Virtual ar urma să devină punctul unic de interacțiune cu administrația fiscală, cu o situație fiscală consolidată pentru fiecare contribuabil și notificări automate privind neconcordanțele.

Sunt prevăzute și declarații precompletate și validate automat, reducerea câmpurilor și eliminarea graduală a raportărilor redundante. Pentru IMM-uri, programul propune inclusiv notificarea și remedierea voluntară a abaterilor formale fără prejudiciu și fără indicii de fraudă.

Programul include, de asemenea, mecanisme pentru identificarea timpurie a contribuabililor care încep să acumuleze dificultăți financiare sau obligații fiscale restante, precum și înlocuirea aplicațiilor și bazelor de date vechi cu sisteme moderne și interoperabile. Măsurile sunt incluse în capitolul „Consolidarea veniturilor şi combaterea evaziunii”.