Promisiunile din programul de guvernare al lui Mureșan: reforma companiilor de stat, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și schimbări în justiție

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă dimineață, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși. Printre principalele măsuri se numără reducerea numărului de parlamentari, reorganizarea statului și reformarea companiilor publice.

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a prezentat programul de guvernare Foto: INQUAM Photos / Octav Ganea

Premierul desemnat Siegfried Mureșan a depus sâmbătă, 26 septembrie, la Parlament, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși pentru viitorul Executiv. Documentul prevede măsuri privind reducerea aparatului administrativ, reorganizarea companiilor de stat, modificarea unor taxe, reforma salarizării și a pensiilor speciale, dar și schimbări în justiție, educație, agricultură și apărare.

Programul pornește de la obiectivul unui aparat administrativ mai redus și mai simplu. Printre măsurile propuse se află reducerea cu 13% a numărului de parlamentari, raportat la datele recensământului din 2021, limitarea numărului de secretari de stat și comasarea unor instituții cu atribuții similare sau suprapuse.

Mai puțini parlamentari și maximum trei secretari de stat pe minister

În privința administrației centrale și locale, programul prevede reducerea numărului de parlamentari cu 13%, prin aplicarea datelor recensământului din 2021, fără modificarea sistemului electoral actual. În același timp, numărul secretarilor de stat ar urma să fie limitat la trei pentru fiecare minister.

Documentul prevede și comasarea agențiilor și instituțiilor centrale care au domenii de activitate similare sau atribuții care se suprapun. Scopul declarat este reducerea proceselor administrative dublate și a fragmentării serviciilor publice.

„Un guvern mai mic și mai simplu: mai puțini demnitari, instituții comasate, funcții de suport puse în comun, salarizare echitabilă și un singur centru de coordonare a digitalizării”, se arată în programul de guvernare.

Tot în zona reformei administrației, programul introduce ceea ce documentul numește „dividendul reformei”. De la 1 iulie 2027, după atingerea țintei de deficit pentru 2026, jumătate din economiile certificate rezultate din reforma statului și din veniturile suplimentare obținute prin colectare ar urma să fie folosite pentru reducerea taxării muncii, iar cealaltă jumătate pentru diminuarea deficitului.

Companiile de stat, împărțite în cinci categorii

Programul propune și o evaluare a companiilor aflate în subordinea administrației centrale. În termen de 12 luni, fiecare companie ar urma să fie încadrată într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică, listare la bursă, privatizare sau concesiune, monopol natural ori închidere ordonată.

În cazul listărilor, documentul menționează atât oferta publică inițială (IPO), cât și oferta publică secundară (SPO), cu o tranșă destinată investitorilor de retail. Pentru companiile care nu primesc o decizie în termenul stabilit, întârzierea și motivul acesteia ar urma să fie făcute publice.

„În 12 luni, fiecare companie aflată în subordinea administrației centrale este încadrată, prin decizie motivată și publică, într-unul dintre cinci regimuri: menținere în proprietatea statului și dezvoltare strategică; listare la bursă, prin ofertă publică inițială (IPO) sau ofertă publică secundară (SPO), cu tranșă dedicată și investitorilor de retail; privatizare sau concesiune; monopol natural, cu contract de serviciu public și costuri raportate comparativ cu operatorii europeni; închidere ordonată”, se arată în program.

Pentru întreprinderile publice locale care au înregistrat pierderi doi ani consecutiv, începând din 2025, este prevăzută o analiză pentru restructurarea și eficientizarea activității. În cazul companiilor cu capital propriu negativ, acestea ar urma să fie închise dacă analiza confirmă că redresarea nu este posibilă. Programul mai prevede publicarea rezultatelor companiilor înainte și după acordarea subvențiilor, reducerea acestora și auditarea activelor.

TVA de 19% și eliminarea IMCA din 2027

În zona fiscală, programul prevede revenirea TVA la 19% atunci când situația financiară a României va permite acest lucru. Cota unică ar urma să fie menținută, iar impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) ar urma să fie eliminat de la 1 ianuarie 2027.

Documentul include și măsuri privind piața muncii și sistemul de pensii. Este prevăzută eliminarea pensionării anticipate în sistemele în care pensionările au loc prea rapid, precum și interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, prin deblocarea proiectului de lege aflat în Parlament.

„Scăderea TVA la 19% de îndată ce România își va permite. Cota unică se menține; eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) de la 1 ianuarie 2027, fără amânare”, prevede programul.

O altă măsură vizează părinții care revin la serviciu după primele șase luni de la nașterea copilului. Aceștia ar putea primi în continuare indemnizația pentru creșterea copilului, concomitent cu veniturile salariale, potrivit documentului.

Noua lege a salarizării ar urma să fie adoptată până la 31 octombrie

Programul propune adoptarea unei noi legi a salarizării unitare până la 31 octombrie 2026. Documentul vorbește despre eliminarea inechităților salariale și menținerea veniturilor, precum și despre creșterea atractivității sectorului public pentru tinerii profesioniști.

„Adoptarea în Parlament a noii legi a salarizării unice: fără inechități salariale, fără diminuări de venituri, fără noi procese în instanțe și cu atractivitate pentru tinerii profesioniști”, se arată în program.

În cazul pensiilor speciale, pentru sistemele din apărare, ordine publică și siguranță națională, programul prevede recalcularea cuantumului în funcție de contribuție și vechime. Particularitățile activității ar urma să fie reflectate prin vârsta standard de pensionare și condițiile de muncă, cu o perioadă de tranziție pentru persoanele apropiate de pensionare.

Schimbări propuse în justiție

În justiție, programul prevede limitarea strictă a delegărilor și detașărilor, inclusiv prin stabilirea unor durate maxime cumulative și interzicerea delegărilor încrucișate. Funcțiile de conducere ocupate prin delegare ar urma să fie scoase la concurs după cel mult șase luni.

Documentul propune și organizarea obligatorie a concursurilor pentru funcții de conducere de două ori pe an, pe baza unui calendar anunțat de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii până la sfârșitul lunii ianuarie.

„Delegările și detașările vor fi strict limitate prin impunerea unor durate maxime cumulative, prin interzicerea delegărilor încrucișate, precum și prin obligativitatea organizării unui concurs pentru ocuparea funcțiilor de conducere după ocuparea acestora prin delegare pentru o perioadă de maximum șase luni. Funcțiile de vicepreședinte vor fi ocupate prin concurs similar cu cel organizat pentru funcția de președinte”, prevede programul.

6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare

În educație, programul propune măsuri pentru reducerea absenteismului și abandonului școlar, inclusiv interconectarea sistemului informatic al educației cu evidența populației pentru identificarea copiilor neșcolarizați. Sunt prevăzute echipe comunitare în zonele cu risc, sprijin alimentar și financiar pentru elevii din medii dezavantajate și extinderea programelor pentru reducerea abandonului.

Programul stabilește și ținte bugetare pentru educație și cercetare. Cheltuielile publice pentru educație ar urma să crească gradual până la minimum 6% din PIB, iar cele pentru cercetare-dezvoltare până la minimum 1% din PIB.

Mecanism pentru despăgubirea pierderilor provocate de secetă

În agricultură, programul propune finalizarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și absorbția integrală a fondurilor europene disponibile pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Una dintre măsurile concrete vizează pierderile provocate de secetă. Guvernul propus ar urma să pregătească împreună cu Banca Mondială un mecanism care să fie operațional din primăvara lui 2027.

„Mecanism de compensare a pierderilor din secetă, pregătit cu Banca Mondială și operațional din primăvara anului 2027: fiecare beneficiar de plăți directe pe hectar își recuperează cheltuielile de înființare a culturilor și poate opta pentru asigurarea acestora”, prevede programul.

Până la 5% din PIB pentru apărare

În domeniul apărării, programul prevede creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE. Din această sumă, 3,5% ar urma să reprezinte cheltuieli de bază, iar 1,5% cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.

Documentul enumeră printre prioritățile de înzestrare apărarea antiaeriană și antirachetă, capabilitățile navale, sistemele fără pilot și muniția.

„Cheltuielile și investițiile de apărare cresc gradual până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE: 3,5% pentru cheltuieli de bază și 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg; sumele se leagă de priorități de înzestrare stabilite pe termen mediu — apărare antiaeriană și antirachetă, capabilități navale, sisteme fără pilot, muniție — eșalonate prin Planul multianual de înzestrare și Programul «Armata României 2040»”, se arată în program.

În ceea ce privește relația cu Statele Unite, documentul propune actualizarea Foii de parcurs în domeniul apărării 2020–2030, consolidarea prezenței forțelor și capabilităților americane în România, cooperarea în domeniul înzestrării și utilizarea instrumentului financiar FMF Loan.

Ofițeri acoperiți în presă, politică și culte: interdicție prin lege

O secțiune distinctă a programului este dedicată reformei și controlului democratic al serviciilor de informații. Documentul propune interzicerea prin lege a activităților acoperite în presă, politică și culte și transformarea recrutării unor astfel de colaboratori în infracțiune.

„Interzicerea prin lege a activităților acoperite în presă, politică și culte: recrutarea de ofițeri acoperiți sau colaboratori dintre jurnaliști, membrii partidelor politice și clerici constituie infracțiune, nu abatere disciplinară”, prevede programul.

Totodată, conducerea serviciilor ar urma să aibă mandate limitate. Directorii și adjuncții ar putea exercita cel mult două mandate, fără să depășească opt ani în total. Programul propune și restricții pentru ofițerii rezerviști după ieșirea din sistem, inclusiv în privința ocupării unor funcții în presă, justiție sau instituții publice.

În paralel, documentul prevede consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații, prin accesul comisiilor de control la bugete și operațiuni și prin evaluări anuale realizate de experți independenți.

Guvernul își propune deficit sub 3% din PIB

În partea dedicată viziunii generale, programul susține că România a realizat în ultimul an o corecție fiscală amplă, indicând reducerea deficitului de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025 și la 2,34% din PIB în primele șapte luni din 2026.

Documentul notează însă că ajustarea fiscală nu este considerată încheiată, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB, iar dobânzile se apropie de 3% din PIB.

Pentru perioada următoare, programul stabilește ca obiectiv revenirea deficitului sub 3% din PIB în termenul prevăzut de cadrul fiscal european și stabilizarea, urmată de reducerea datoriei publice.

„Partidele care susțin Guvernul își asumă prin acest program reguli care depășesc ciclul bugetar anual: deficit sub 3% din PIB în termenul din cadrul fiscal european, respectarea traiectoriei cheltuielilor nete, stabilizarea și apoi reducerea datoriei publice, protejarea spațiului fiscal pentru investiții, apărare, educație și sănătate și, mai ales, predictibilitatea cheltuielilor rigide — personal și asistență socială, inclusiv pensii — a căror pondere cumulată în PIB se stabilizează și scade gradual până în 2031”, se arată în programul de guvernare.