Guvernul schimbă regulile de integritate, impunând restricţii pre şi post-angajare pentru demnitari. Ce alte proiecte au fost adoptate
0Guvernul schimbă regulile de integritate, impunând restricţii pre şi post-angajare pentru demnitari. În cadrul ședinței de Guvern de joi au mai fost adoptate și alte proiecte importante, precum Strategia Națională a Hidrogenului, investiții feroviare, culturale și un acord militar cu Azerbaidjanul.
Guvernul a aprobat, joi, modificări importante la legea privind integritatea în funcțiile publice și măsuri economice pentru susținerea sistemelor locale de termoficare. Executivul a decis și actualizarea standardelor de formare pentru profesiile medicale și arhitectură, în acord cu normele europene.
Restricții pre și post-angajare pentru demnitari și personal contractual
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat joi că proiectul de lege adoptat de Executiv introduce un cadru juridic unitar privind restricţii pre şi post-angajare pentru demnitari şi continuând cu personalul contractual.
„De la Ministerul Justiţiei am avut două proiecte de legi pe ordinea de zi, ambele adoptate ca proiecte de lege, unul este pentru modificarea Codului de procedură penală, conform unei decizii CCR, 50/2025. Este o chestiune tehnică, în ipoteza în care instanţa a dispus în mod greşit încetarea procesului penal, să poată şi inculpatul să facă recurs în casaţie”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului. Ioana Dogioiu a arătat că, pentru obiectivul de aderare la OCDE, dar nu numai, a fost adoptat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea legii 176 pe 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice pentru modificarea şi completarea legii 144 pe 2007, aşa-numita lege ANI.
„Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar privind restricţii pre şi post-angajare pentru mai multe categorii de persoane. În primul rând, este vorba despre demnitari, începând cu primul ministru, miniştri, secretar general al Guvernului, consilieri, dar continuând şi cu personalul contractual de la cabinetele demnitarilor. Din momentul intrării în vigoare a acestei legi, ei au la dispoziţie 15 zile de la data numirii sau alegerii în funcţie, să depună o declaraţie pe propria răspundere în care să precizeze angajările anterioare, aferente ultimelor 12 luni, obligaţii care îi vizează atât pe cei cu funcţii publice de conducere cât şi personalul contractual”, a menţionat Dogioiu.
Ea a precizat că, la finalul mandatului sau al contractului post-angajare, au obligaţia nu numai de a păstra confidenţialitatea, dar şi a notifica intenţia de a desfăşura activităţi profesionale remunerate sau nu la o persoană juridică de drept privat, în contextul în care activităţile respective sunt prezumate că ar putea genera o stare de conflict, în raport cu atribuţiile deţinute anterior.
„Ei trebuie să notifice această intenţie de a desfăşura aceste activităţi, ANI evaluează situaţia şi emite un aviz. A desfăşura o asemenea activitate post-mandat, fără notificare şi sau fără aviz duce la sancţiuni contravenţionale semnificative, până la 10.000 de lei. Deci este o măsură de integritate care priveşte perioada ante intrare în mandat, respectiv contract, şi post”, a arătat Ioana Dogioiu.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai spus că este ceea ce în alte ţări se cunoaşte drept sistemul de combatere a uşilor batante, „adică ai fost într-o companie, te duci şi îi serveşti interesele din funcţie, eşti dintr-o funcţie şi te întorci la compania respectivă şi îi serveşti interesele”.
Clarificări despre salariile din asistența socială și interimatul la funcția de vicepremier
Întrebată despre criza semnalată de sindicate în sistemul de asistență socială, Ioana Digioiu a explicat că subiectul „nu a fost discutat în ședința de Guvern” și că va reveni cu detalii după ce va obține informații de la ministerele responsabile.
Referitor la funcția de vicepremier, vacantă de aproape două săptămâni, purtătoarea de cuvânt a confirmat că nu există încă o nominalizare oficială. „Premierul caută o persoană apolitică, cu experiență de colaborare cu mediul de afaceri și societatea civilă. Este o poziție complexă, iar desemnarea necesită o analiză atentă”, a explicat ea.
Ioana Digioiu a mai precizat că „au mai existat în trecut interimate prelungite, cel mai lung fiind în perioada guvernului Emil Boc, în 2009, fără impedimente legale”.
Reforma pensiilor speciale și pachetele economice de la CCR
Despre amânarea deciziei Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților, reprezentanta Guvernului a subliniat că Executivul „nu comentează deciziile CCR”. Ea a precizat însă că aplicarea legii depinde de momentul pronunțării Curții și că data de intrare în vigoare va fi stabilită „imediat după publicarea deciziei”.
În ceea ce privește pachetele economice contestate la CCR, Digioiu a arătat că „trei dintre sesizări au fost deja respinse”, astfel că reformele privind guvernanța corporativă, autoritățile de reglementare și sănătatea pot intra în vigoare. „Nu există riscul suspendării fondurilor europene. Premierul a negociat o țintă de deficit de 8,4% din PIB pentru 2025, acceptată de Comisia Europeană”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.
Reacții la scandalul „listelor negre” din Guvern
Întrebată despre acuzațiile formulate de sindicatele din Executiv, potrivit cărora șeful cancelariei Guvernului Mihai Jurca ar fi cerut „liste negre” cu angajații care au participat la proteste, Ioana Digioiu a respins această interpretare.
„Nu s-au cerut liste negre. Este o metaforă. Cancelarul a solicitat doar clarificări privind prezența la muncă a celor care au protestat, pentru a justifica pontajul și plata salariilor cuvenite conform orelor lucrate. Domnul Jurca rămâne în funcție, iar premierul nu i-a cerut demisia”, a declarat reprezentanta Guvernului.
Ea a adăugat că nu a văzut documentele la care se face referire și a subliniat că premierul nu i-a cerut demisia lui Mihai Jurca.
„Nu am văzut acele liste și nu știu ce informații a primit cancelarul. Totul a avut un scop administrativ, nu punitiv. În ceea ce mă privește, am fost și eu ținta unor afirmații stranii din partea unora, care m-au acuzat că fac parte din consilii de administrație, deși nu fac parte din niciunul."
Purtătoarea de cuvânt a subliniat că s-a simțit chiar terorizată de aceste acuzații nefondate și că nu vede de ce ar da credit unor astfel de afirmații.
Detalii despre achiziția mașinilor guvernamentale
În privința contractului de leasing pentru noile autoturisme destinate Guvernului, Ioana Digioiu a precizat că „sunt incluse toate costurile, de la mentenanță până la RCA și asigurări”.
Potrivit acesteia, varianta oferită de RAPPS a fost aproape dublă ca preț față de oferta acceptată. „S-a ales cea mai ieftină și completă opțiune. Nu există niciun contract de comodat cu RAPPS”, a spus purtătoarea de cuvânt.
Se încarcă comentariile...
