Moșteanu îl acuză pe Grindeanu că a răspândit informații false despre economia României: „Trebuie să ceară scuze”

Vicepreședintele USR, Ionuț Moșteanu, i-a cerut marți, 3 noiembrie, liderului PSD, Sorin Grindeanu, să își ceară scuze public cetățenilor, acuzându-l că a răspândit panică nejustificată și informații false despre economia țării.

Ionuț Moșteanu Foto: Facebook/Ionuț Moșteanu

„S-a găsit «gaura» lui Grindeanu. E plină de propagandă. Ministerul Finanțelor a publicat astăzi raportul cerut atâtea luni de Grindeanu. Ce să vedeți: cifrele sunt diferite de punctajul de partid de la PSD.

Mai exact, după primele nouă luni: deficitul a scăzut de la 5,31% la 3,81% din PIB față de aceeași perioadă a anului trecut. Înseamnă un deficit cu 24,17 miliarde de lei mai mic. În timp ce investițiile au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă din 2025. În trimestrul trei, investițiile publice au crescut cu 48,6% mai mult!”

Acesta a mai acuzat PSD și AUR că „au inventat cifre pe la televiziunile de casă”.

„Ba că e o gaură de 30 de miliarde, ba de 60, ba de 80. O manipulare mizerabilă. Economia a rezistat și s-a consolidat prin investiții și chibzuință, nu prin rispia pesedistă”

De aceea, Moșteanu i-a cerut președintelui PSD să ceară scuze public pentru că a răspândit panică nejustificată și informații false despre economia țării.

„Trebuie să își ceară scuze antreprenorilor, dar și agențiilor de rating, care continuă să ne monitorizeze. Prin declarațiile lui, Sorin Grindeanu nu a făcut altceva decât să încerce destabilizarea piețelor financiare.

Cum zicea prietenul lui Ciolacu, pe care l-a reîntâlnit la petrecerea luxoasă din weekend, de la Timișoara, l-a durut în «organul genital» de finanțele țării. Pentru ei a fost mai importantă propaganda.”

Vineri, 30 octombrie, Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, prin care sunt suplimentate fondurile pentru plata pensiilor, sistemul de sănătate, autoritățile locale și proiectele europene.

Cea mai mare alocare suplimentară pentru sistemul sanitar ajunge la 3,22 miliarde de lei, în timp ce bugetul asigurărilor sociale de stat primește 3,47 miliarde de lei. Administrațiile locale beneficiază de aproape 2,81 miliarde de lei în plus, din care două miliarde sunt destinate achitării plăților restante.

Declarațiile la care face referire Moșteanu

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a lansat în ultimele săptămâni mai multe avertismente privind situația finanțelor publice, susținând că Guvernul condus de Ilie Bolojan a acumulat facturi neachitate și obligații bugetare care ar pune presiune asupra bugetului de stat. Grindeanu a cerut în repetate rânduri Ministerului Finanțelor să prezinte situația reală a execuției bugetare și a datoriilor statului, acuzând că bugetul adoptat în aprilie nu mai reflectă necesarul real de cheltuieli.

Pe 21 septembrie, Grindeanu a vorbit despre un deficit suplimentar de aproximativ 30 de miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5% din PIB. „Ne ducem undeva spre 30 de miliarde cu minus, ceea ce înseamnă cam 1,5% din PIB, ceea ce înseamnă, dacă aşa stau lucrurile, un deficit nu de 2,9, ci de 4,4”, a declarat liderul PSD. Acesta a invocat, între altele, lucrări executate, dar nefacturate, și cheltuieli pentru care nu ar fi fost asigurate fondurile necesare.

Ulterior, pe 20 octombrie, la Parlament, Grindeanu a detaliat modul în care a ajuns la estimarea de peste 30 de miliarde de lei. El a indicat trei categorii de cheltuieli: aproximativ 16 miliarde de lei pentru lucrări executate și nefacturate, între 10 și 12 miliarde de lei pentru funcționarea instituțiilor statului până la sfârșitul anului și alte aproximativ 5 miliarde de lei reprezentând obligații rezultate din hotărâri judecătorești. „Din start, ne ducem, să spunem, peste 30 de miliarde în acest moment, așa, adunând doar trei sume”, a afirmat liderul PSD.

Pe 25 octombrie, Grindeanu a revenit asupra subiectului într-o postare pe Facebook, în care a susținut că statul are peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații amânate. „Un buget adoptat în aprilie, care s-a epuizat în octombrie”, a afirmat acesta, acuzând Guvernul că nu a prezentat transparent dimensiunea obligațiilor financiare acumulate.