Legea integrității desparte apele între PNL și USR după ce liberalii au ales PNRR, iar USR, lupta. Ce se află în spatele votului pentru „amendamentul Fritz”

Senatul a adoptat, miercuri, 26 august, Legea integrității, care conține controversatul „amendament Fritz”, în ciuda apelurilor USR și a avertismentelor venite de la vârful Parlamentului European. Legea ajunge acum la promulgare, iar președintele Nicușor Dan va decide dacă o semnează sau o retrimite Parlamentului pentru reexaminare. Pentru a înțelege de ce liberalii au acceptat să voteze legea și ce riscuri își asumă USR, „Adevărul” a discutat politologul Cristian Pîrvulescu, profesor în cadrul SNSPA.

Ilie Bolojan și Dominic Fritz Foto: Facebook

PNL a ales să susțină legea pentru a evita riscul pierderii banilor din PNRR, deși premierul Ilie Bolojan a calificat una dintre prevederile sale drept „profund imorală”. USR a refuzat compromisul și a cerut respingerea legii în forma actuală.

Liderii celor mai mari grupuri politice pro-europene din Parlamentul European, Manfred Weber (PPE) și Valérie Hayer (Renew Europe), i-au trimis luni o scrisoare comună președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit unui document consultat de G4Media. Cei doi avertizează că eliberarea tranșei de 770 milioane de euro din PNRR pentru România ar putea contribui la subminarea democrației, din cauza modificărilor aduse Legii integrității. Weber și Hayer cer intervenția de urgență a Comisiei înainte de 31 august, termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă.

În centrul disputei se află „amendamentul Fritz”, introdus de o majoritate PSD-AUR și validat recent de Curtea Constituțională. Prevederea stabilește încetarea de drept a mandatului aleșilor locali și demnitarilor găsiți în conflict de interese sau incompatibilitate, inclusiv atunci când faptele respective au fost comise înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

PNL a votat legea sub pretextul salvării banilor din PNRR

Premierul Ilie Bolojan a recunoscut că votul a fost unul dificil pentru liberali, însă a pus decizia în contextul obiectivului de a obține banii din PNRR.

„Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent prin ce artificii juridice ar fi explicată. Dar, pentru premierul României și pentru PNL, miza unei decizii se raportează în primul rând la România, iar interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni este superior oricărei alte discuții”, a explicat Ilie Bolojan.

De cealaltă parte, USR consideră că argumentul financiar nu poate justifica adoptarea unei legi pe care partidul o consideră profund problematică din punct de vedere democratic.

„E fals că România avea de ales între 770 de milioane de euro și stingerea luminii democratice. Legea trebuia respinsă și adoptată una nouă, curățată de tendințe dictatoriale nedemocratice, așa cum a fost depusă de USR. Dar PNL și UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor”, a explicat Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al USR.

„Este pur și simplu calcul politic”

Cristian Pîrvulescu vede în decizia PNL un calcul politic legat în primul rând de responsabilitatea pentru banii europeni. Liberalii vor să evite situația în care partidul ar putea fi acuzat că, prin votul din Parlament, a contribuit la pierderea tranșei din PNRR.

„Este vorba, până la urmă, despre responsabilitate. Pentru că vedeți, este și mult calcul politic. PNL nu vrea să fie acuzat de faptul că nu se obține acest jalon. Ca urmare, pur și simplu s-a votat, urmând ca modificările să apară mai târziu. Ceea ce este o poziție normală. PNL vrea să obțină banii din PNRR, urmând ca legea să fie modificată ulterior, în timp ce USR este împotriva acestei linii. Nici măcar nu sunt convins că este o contradicție între poziția din Parlamentul European și aceasta. De ce? Pentru că PNL nu vrea să i se reproșeze că nu s-au obținut banii și vrea să păstreze acest reproș pentru PSD, că nu s-au obținut banii din PNRR”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Potrivit politologului, strategia liberalilor funcționează și în cazul în care amendamentul va fi respins ulterior. În această variantă, responsabilitatea politică pentru blocarea sau întârzierea măsurilor ar putea fi transferată către PSD.

„Dacă amendamentul este respins, atunci problema este a PSD-ului. Dacă va fi respins de comisie și, oricum, legea salarizării foarte probabil nu va trece, PSD va putea fi învinuit că nu a fost de acord, dar, pe de altă parte, va putea spune că a făcut toate compromisurile pentru țară. Nu este nicio contradicție. Este pur și simplu calcul politic”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

„USR a făcut o eroare fundamentală”

Poziția USR este, în opinia lui Pîrvulescu, previzibilă în contextul în care Dominic Fritz este unul dintre politicienii direct afectați de prevederile legii. Politologul consideră însă că partidul a făcut o eroare de strategie insistând asupra contestării deciziei Curții Constituționale.

„În ceea ce privește USR, a fost o poziție previzibilă a unui partid al cărui șef este victima acestei schimbări legislative. Dar, pe de altă parte, USR a făcut, din punctul meu de vedere, o eroare fundamentală, și anume a insistat foarte mult asupra deciziei Curții Constituționale. Eu am dat exemplul zilele astea. În Statele Unite ale Americii, Curtea Supremă a decis, cu șase la trei, că votul prin corespondență poate fi aplicat, deși Constituția spune că problemele electorale sunt la nivelul statelor”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Politologul compară situația cu reacția democraților americani după decizia Curții Supreme și susține că acceptarea verdictului unei instituții constituționale este esențială pentru funcționarea sistemului democratic.

„Orice au făcut democrații, nu au acuzat că este vorba despre o Curte Supremă republicană, deși judecătorii care au votat fuseseră numiți de președinți republicani. Nu. Au spus: suntem dezamăgiți, vom schimba legea, vom continua. Curtea nu ne-a spus ultimul cuvânt. Asta este normal. USR, datorită vechilor tendințe antisistem, a mers pe linia refuzului total și, din acest punct de vedere, s-a aflat în proximitatea AUR”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Conflictul dintre PNL și USR se adâncește

Disputa în jurul legii poate afecta relația dintre PNL și USR, două dintre partidele care susțin actuala majoritate pro-europeană. Pîrvulescu consideră însă că, în acest moment, niciuna dintre părți nu poate fi descrisă drept „anexa” celeilalte.

„Probabil că povestea asta afectează relațiile dintre PNL și USR, dar USR nu prea are alternative. În plus, mai există un risc, acela ca domnul Bolojan să fie acuzat că este o anexă a USR. Unii dintre amicii săi din partid au făcut-o. Și invers, USR-ul era acuzat că este anexa lui Bolojan. Este adevărat. Niciuna dintre aceste acuzații, în acest moment, nu mai poate fi luată în considerare”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Politologul estimează că presiunea publică se va concentra mai degrabă asupra președintelui Nicușor Dan decât asupra premierului. În același timp, el atrage atenția că decizia de a adopta legea aparține Parlamentului, iar responsabilitatea trebuie raportată la separația puterilor în stat.

„Înțeleg că supărarea o să fie mai mare pe domnul președinte Dan decât pe domnul prim-ministru Bolojan. Așteptau mai multe de la președinte, dar nici președintele nu are ce să facă în momentul ăsta, pentru că nici el nu vrea să fie acuzat, dacă trimite legea înapoi, că nu s-a obținut jalonul din PNRR. Acolo era o problemă pe care au avut-o PSD și PNL. Ei sunt cei care au permis trecerea acestei legi. Să nu facem confuzia între puteri. Este o problemă a Parlamentului”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

De ce acuzația că legea a fost făcută pentru Fritz este fragilă juridic

În cazul lui Dominic Fritz, Pîrvulescu consideră că argumentul potrivit căruia legea ar fi fost construită special pentru liderul USR este dificil de susținut din punct de vedere juridic. El invocă drept exemplu practica dreptului constituțional german, unde există situații în care modificarea statutului unei funcții poate produce efecte asupra titularului acesteia.

„În ceea ce privește cazul domnului Fritz, acest tip de regresivitate se aplică, de exemplu, în dreptul constituțional german. Curtea Constituțională germană îl aplică fără niciun fel de problemă, dar acolo este vorba despre proporționalitate și individualizarea deciziilor. Nu este o decizie universală. Din punctul ăsta de vedere, acuzația că este o lege care îl vizează pe Dominic Fritz nu va ține la prima probă juridică, pentru că cei mai expuși sunt reprezentanții PSD”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Pîrvulescu consideră că argumentația Curții Constituționale are o anumită coerență internă, chiar dacă el însuși nu este de acord cu soluția.

„Problema rămâne cea a retroactivității, iar aici Curtea Constituțională a încercat să facă o demonstrație care are logica ei, chiar dacă personal nu sunt deloc de acord cu ea. Nu este lipsită de logică. Funcția este una, titularul este altceva. Și atunci, dacă acțiunile titularului afectează funcția, iar funcția este pentru viitor, atunci nu este vorba de retroactivitate, spun ei. Este vorba despre protejarea funcției”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

Politologul susține însă că problema majoră a actualei soluții este lipsa proporționalității și a unei evaluări individuale. El compară situația cu modul în care sunt analizate în Germania cazurile foștilor informatori ai Securității care ajung să ocupe funcții publice.

„Ca să înțelegeți exact raționamentul, aceeași logică funcționează în Germania, doar că acolo există o procedură standard a Curții Constituționale care spune că nu se aplică decât în mod particular. De exemplu, un funcționar care a fost informator al Securității nu este înlăturat din funcție în mod automat, ci se examinează dacă faptele sale au fost sau nu de natură să pericliteze interesul general. Și, dacă n-au fost, atunci rămâne în funcție. La noi nu a existat proporționalitate. În cazul domnului Fritz s-a aplicat, din punctul meu de vedere, într-un mod cu totul și cu totul inadecvat, o procedură”, a explicat Cristian Pîrvulescu.