Rusia testează limitele NATO prin atacuri asupra navelor civile din Marea Neagră. Cum poate răspunde Alianța

Două nave comerciale au fost lovite de drone în apropierea coastelor Bulgariei, la doar o zi după ce un cargou sub pavilion turcesc a fost atacat în apropierea României. Seria de incidente readuce în prim-plan riscul ca războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei să afecteze direct traficul maritim din apropierea teritoriului NATO.

Navă atacată în Marea Neagră Foto: MAI

Cel mai recent atac a avut loc în jurul orei 03:00, pe 6 octombrie, în zona economică exclusivă a Bulgariei, în Marea Neagră, la est de capul Sfântul Atanas și în apropierea orașului Biala, potrivit presei bulgare.

Două nave comerciale au fost lovite. Nava ALFA WATAN a suferit avarii grave și s-a scufundat. O altă navă, ABLE, a fost cuprinsă de incendiu, însă echipele de salvare au reușit să evacueze 18 membri ai echipajului.

Doi dintre marinarii salvați au fost răniți. Unul a suferit arsuri, iar celălalt o leziune la cap.

Căutări pentru marinarii dispăruți

O navă bulgărească, „Dioskouria”, aflată în apropiere, a participat la operațiunea de salvare.

În zona în care se afla ALFA WATAN au fost observate o ambarcațiune răsturnată și veste de salvare, însă nu au fost găsiți marinari. Autoritățile au trimis două elicoptere de la baza aeriană Krumovo pentru căutări și au ridicat în aer și aeronave Su-25.

Incidentul a determinat autoritățile bulgare să ceară o reacție coordonată din partea Uniunii Europene și NATO.

Presa bulgară a relatat că Sofia analizează convocarea Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională și activarea mecanismelor aliate. Printre opțiunile discutate se află și consultările prevăzute de Articolul 4 al Tratatului NATO, care permit unui stat membru să ceară consultări atunci când consideră că integritatea teritorială, independența politică sau securitatea sa sunt amenințate.

Articolul 4 nu reprezintă însă o declarație de război și nu obligă automat NATO să recurgă la o acțiune militară.

Premierul bulgar Rumen Radev a calificat incidentul drept „un atac absolut inacceptabil” și o încălcare gravă a dreptului internațional și maritim. El a avertizat că astfel de atacuri complică și mai mult navigația în Marea Neagră.

De ce sunt importante atacurile asupra navelor civile

Incidentele au loc într-o zonă în care nave comerciale circulă în mod regulat, inclusiv pentru transportul mărfurilor din și spre porturile ucrainene.

O zonă economică exclusivă nu este echivalentă cu apele teritoriale. Navele comerciale străine au dreptul să navigheze prin astfel de zone, în timp ce statul riveran are anumite drepturi economice și de supraveghere.

Atacurile asupra navelor civile cresc însă costurile și riscurile pentru operatorii maritimi.

Dimitar Dimitrov, reprezentant al unei organizații europene a asociațiilor de căpitani de nave, a declarat că situația trebuie monitorizată permanent și că astfel de incidente au dus deja la creșterea costurilor de asigurare pentru navele care operează în Marea Neagră.

Pentru Ucraina, problema este și mai importantă. O mare parte din exporturile sale agricole și comerciale depind de transportul maritim, iar creșterea riscurilor poate face aceste operațiuni mai scumpe și mai dificile.

Este vorba despre un atac asupra NATO?

Expertul militar și politic Dmitri Snegiriov a declarat pentru focus.ua că este prea devreme pentru ca incidentele să fie descrise drept un atac direct al Rusiei asupra NATO.

În opinia sa, atacurile asupra navelor comerciale au însă un obiectiv mai larg decât distrugerea unor vase individuale.

El susține că Rusia încearcă să reducă posibilitatea Ucrainei de a-și folosi rutele maritime pentru exporturi, ceea ce ar afecta veniturile Kievului și ar crește costurile pentru companiile de transport.

Creșterea primelor de asigurare este una dintre consecințele directe. Cu cât navigația este considerată mai riscantă, cu atât operatorii trebuie să plătească mai mult pentru a-și asigura navele și încărcăturile.

Potrivit lui Snegiriov, Moscova urmărește astfel să slăbească economia Ucrainei și să-i reducă accesul la piețele internaționale.

„Este un caracter multivectorial al operațiunii”, a declarat el pentru presa ucraineană, susținând că Rusia a respins anterior propunerea privind încetarea atacurilor asupra navelor civile din Marea Neagră.

De ce NATO nu doboară dronele rusești?

O întrebare importantă este motivul pentru care statele NATO din regiune nu interceptează automat dronele rusești care operează în apropierea coastelor lor.

România și Bulgaria se află în proximitatea zonelor în care Rusia desfășoară atacuri asupra infrastructurii și navelor ucrainene. Turcia este, de asemenea, implicată indirect, după ce mai multe nave sub pavilion turcesc au fost afectate de atacuri.

Snegiriov afirmă că statele NATO au adoptat până acum poziții diferite față de dronele rusești. Unele incidente au avut loc chiar după pătrunderea unor aparate fără pilot în spațiul aerian al unor state membre.

În cazul Poloniei, de exemplu, autoritățile au fost prudente în reacția la astfel de incidente, în parte pentru a evita o escaladare directă cu Rusia. România a adoptat o poziție mai fermă și a vorbit despre posibilitatea utilizării armamentului împotriva unor astfel de amenințări.

În Marea Neagră există însă o dificultate suplimentară: timpul disponibil pentru detectarea și interceptarea unei drone poate fi foarte scurt.

Dronele care zboară deasupra mării pot fi detectate relativ târziu, iar distanța redusă până la navele comerciale înseamnă că autoritățile trebuie să ia decizii într-un interval de timp limitat.

O posibilă soluție: escortarea navelor comerciale

Una dintre opțiunile discutate de expert este escortarea militară a navelor civile.

O astfel de măsură ar presupune ca navele comerciale să fie însoțite de nave sau aeronave militare capabile să detecteze și, dacă este necesar, să intercepteze dronele.

Rusia a folosit deja măsuri similare pentru protejarea unor nave asociate așa-numitei sale „flote fantomă”, susține Snegiriov.

Pentru statele NATO, o operațiune de escortă ar implica însă costuri importante și ar necesita mobilizarea unor resurse militare suplimentare.

În același timp, o astfel de prezență ar crește și riscul unei confruntări directe dacă navele militare ar ajunge să intercepteze sau să distrugă drone rusești.

Rusia testează și reacția politică a Alianței

Potrivit lui Snegiriov, seria de incidente poate avea și o componentă de testare a capacităților NATO.

Prin atacuri desfășurate în apropierea teritoriului statelor membre, Rusia poate observa atât performanța sistemelor de supraveghere și apărare aeriană, cât și nivelul de reacție politică al aliaților.

Întrebarea esențială este unde se află limita dintre un incident militar legat de războiul din Ucraina și o acțiune care ar determina NATO să răspundă colectiv.

În acest context, atacurile asupra navelor civile sunt deosebit de sensibile deoarece se produc în apropierea unor state NATO, dar nu neapărat în apele lor teritoriale.

Cu o zi înainte, o navă turcească fusese atacată

Incidentul din largul Bulgariei a avut loc la o zi după atacul asupra navei ROYAD MAMMADOV, sub pavilion turcesc, în apropierea coastelor României.

Nava transporta porumb când a fost lovită, potrivit informațiilor prezentate de autoritățile ucrainene. Căpitanul și un alt membru al echipajului au murit, iar alți 11 marinari au fost evacuați.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat atacul și a spus ulterior că nava fusese lovită de două drone rusești.

Inițial, cauza incidentului nu era clară, însă informațiile ulterioare au indicat utilizarea unor drone.

Seria de atacuri ridică astfel o problemă mai largă pentru securitatea Mării Negre: cât de mult poate fi afectată navigația comercială de războiul ruso-ucrainean și cât de departe sunt dispuse statele NATO să meargă pentru a proteja navele civile care operează în apropierea coastelor lor.

Pentru moment, incidentele nu au declanșat o confruntare directă între Rusia și NATO. Dar fiecare atac produs tot mai aproape de teritoriul alianței crește presiunea asupra statelor membre pentru a decide unde trebuie trasată această limită, subliniază publicația ucraineană.