Un om de știință american lansează ipoteze alarmante despre misterioasa epidemie de „ciumă” din Rusia

Un biolog american de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) susține că explicațiile oferite până acum de autoritățile ruse în cazul unei presupuse infecții cu ciumă pneumonică în regiunea Irkuțk ridică mai multe semne de întrebare.

Mai multe spitale din Irkuțk au fost puse în carantină Foto: X@TdoubleYOUitsme

Kevin Esvelt, profesor și cercetător în biologie, afirmă că măsurile luate de autoritățile ruse, inclusiv carantinarea mai multor spitale și implicarea serviciilor de securitate, nu par să fie compatibile cu scenariul unei infecții contractate accidental într-un laborator.

Esvelt și-a prezentat ipotezele într-o serie de mesaje publicate pe X. El a subliniat însă că nu există dovezi publice care să demonstreze că agentul patogen ar reprezenta o amenințare pandemică.

„Răspunsul Rusiei nu se potrivește cu o simplă infecție de laborator”

Potrivit lui Esvelt, faptul că mai multe spitale au intrat în carantină, iar serviciile de securitate ruse ar fi fost implicate în gestionarea cazului este dificil de explicat dacă este vorba doar despre o infectare accidentală cu bacteria ciumei.

El susține că, în cazul unei astfel de expuneri într-un laborator, persoanele aflate în contact cu bacteria ar fi putut primi antibiotice profilactice.

„Blocarea fizică indică faptul că agentul nu poate fi controlat cu antibiotice profilactice”, a scris cercetătorul, sugerând două posibilități: un agent patogen extrem de rezistent sau faptul că nu este vorba despre ciumă.

Esvelt afirmă că autoritățile ruse ar fi putut identifica prin secvențiere agentul patogen, dar că până acum nu au făcut public rezultatul.

Cercetătorul avertizează că aceste informații nu înseamnă automat că Rusia se confruntă cu un agent capabil să provoace o pandemie. În opinia sa, amploarea măsurilor adoptate sugerează însă că autoritățile consideră posibilă apariția unei epidemii.

El a mers mai departe și a evocat posibilitatea ca agentul să fie un microorganism modificat sau unul pe care autoritățile ruse nu doresc să îl facă public.

Nu există, în informațiile disponibile, dovezi publice care să confirme această ipoteză.

Moartea unei angajate de laborator

Cazul a devenit public după moartea Dariei Șipilova, o tehniciană de laborator în vârstă de 28 de ani, care lucra la un institut de cercetare a bolilor din regiunea Irkuțk.

Potrivit relatărilor presei ruse, Șipilova ar fi spart accidental un recipient care conținea bacterii vii în timp ce colecta probe pentru analiză.

Femeia a fost internată cu simptome severe de pneumonie și a fost conectată la un ventilator. A murit câteva zile mai târziu.

Presa rusă locală a relatat că Șipilova se afla într-o călătorie de afaceri în apropiere de Mongolia înainte de moartea sa . Potrivit acestora, femeia a murit la două zile după apariția simptomelor, probabil din cauza ciumei pneumonice. Ar fi putut fi infectată fie în timpul cercetărilor pe teren, fie ca urmare a unui incident în laborator.

Natalia Vinograd, șefa Departamentului de Epidemiologie de la Universitatea Națională de Medicină Danilo Halițki Lviv, expertă principală în biosecuritate a Consiliului Național de Securitate și Apărare a declarat pentru focus.ua că este prea devreme pentru a trage concluzii despre un focar sau un incident de laborator până când nu vor exista rezultate oficiale ale anchetei.

„Nu există informații confirmate oficial despre ce s-a întâmplat, unde s-a întâmplat și când, în ce circumstanțe, deoarece este în curs o anchetă, se creează o comisie pentru siguranța tehnogenă și a mediului, care la nivel de stat întreprinde toate acțiunile necesare pentru a stabili faptul și cauzele incidentului”, a subliniat Vinohrad.

În același timp, experta nu respinge varianta unei posibile infecții în timpul lucrului cu agentul patogen. Potrivit acesteia, într-un laborator modern este puțin probabil să se poată spune că un recipient cu agentul patogen pur și simplu „a explodat” sau s-a spart: în timpul unor astfel de studii se folosește plastic, iar procesul în sine este monitorizat și înregistrat video.

O variantă ar putea fi formarea unui aerosol cu ​​material pe care lucrătorul l-ar fi putut inhala. Un alt scenariu posibil este o defecțiune tehnică a hotei de biosecuritate, unde o scădere de presiune creează condiții pentru lucrul în siguranță cu microorganisme periculoase. Defecțiunea ar fi putut provoca turbulențe ale aerului și, în consecință, riscul de contact cu agentul patogen. Ce s-a întâmplat exact, potrivit lui Vinograd, trebuie stabilit pe baza rezultatelor investigației și a înregistrărilor de la laborator.

„Când se formează un aerosol, este vorba de o doză mică. În cazul Yersinia pestis, pentru ca boala să apară (trebuie să existe) între 50 și 100 de corpuri microbiene pentru forma ușoară. Ca una dintre opțiuni, va fi testată și confirmată sau infirmată”, a spus expertul.

Angajații acestor instituții aparțin grupului de risc profesional, așadar li se prevăd algoritmi separați de acțiune în caz de posibilă infecție. În același timp, Vinograd atrage atenția asupra evoluției extrem de rapide a bolii la tânăra femeie.

O explicație ar putea fi întârzierea solicitării asistenței medicale. Toamna, febra mare și alte simptome precoce pot fi ușor confundate cu o infecție respiratorie comună. În cazul ciumei, timpul este esențial: cu cât tratamentul este început mai târziu, cu atât prognosticul poate fi mai rău.

Autoritățile nu au confirmat public că moartea sa a fost provocată de bacteria Yersinia pestis. Agenția rusă pentru sănătate publică, Rospotrebnadzor, a afirmat că pacienta suferea de o „pneumonie cu etiologie necunoscută”.

Guvernatorul regiunii Irkuțk, Igor Kobzev, a descris agentul drept „o boală infecțioasă periculoasă”, fără să confirme că este vorba despre ciumă.

Potrivit acestuia, toate persoanele considerate contacte au fost plasate sub supraveghere medicală, iar testele efectuate până atunci au fost negative.

Mai multe spitale au fost puse în carantină

Relatările locale susțin că mai multe spitale din regiune au fost plasate în carantină și că aproape 200 de persoane au intrat sub supraveghere medicală.

Locuitori citați de presa regională au afirmat că medicii vorbeau deschis despre posibilitatea unei infecții cu ciumă. Un spital de obstetrică ar fi restricționat, de asemenea, accesul membrilor familiilor la pacientele internate.

În același timp, autoritățile sanitare au insistat că situația epidemiologică este sub control.

Unele instituții apropiate Kremlinului ar fi eliminat ulterior referirile la ciumă din materialele publicate online, alimentând speculațiile privind o posibilă mușamalizare.

Postul rus REN TV a fost acuzat că a șters cinci materiale despre presupusa epidemie din regiunea Irkuțk.

Administrația orașului Baikalsk a publicat, la rândul său, un mesaj prin care le cerea locuitorilor să evite deplasările spre Șelekhov, după apariția unor informații neoficiale privind un caz confirmat de ciumă. Mesajul a fost șters aproximativ două ore mai târziu.

Un alt epidemiolog pune sub semnul întrebării versiunea oficială

Esvelt nu este singurul specialist care privește cu scepticism explicația privind tubul spart.

Epidemiologul rus Mihail Favorov, care locuiește în Statele Unite, a calificat scenariul drept greu de crezut.

El a argumentat că angajații unui institut specializat în combaterea ciumei folosesc echipamente de protecție, iar simpla spargere a unui tub nu înseamnă automat infectarea persoanei respective.

Favorov a sugerat că versiunea privind accidentul de laborator ar putea fi o explicație simplificată oferită publicului.

Și în acest caz, însă, nu există informații publice care să confirme existența unui alt mecanism de infectare.

Ce este ciuma pneumonică

Ciuma este o boală infecțioasă gravă provocată de bacteria Yersinia pestis.

Profesorul Brendan Wren, de la London School of Hygiene & Tropical Medicine, a explicat că boala a fost transmisă în mod tradițional oamenilor prin purici infectați, dar forma pneumonică se poate transmite și de la om la om prin picături respiratorii.

Fără tratament, boala poate evolua rapid către septicemie și poate deveni fatală într-un interval scurt.

În cazul de la Irkuțk, autoritățile ruse nu au confirmat însă public că pacienta a fost infectată cu Yersinia pestis.

Statele Unite monitorizează situația

Departamentul de Stat american a declarat că urmărește îndeaproape evoluția situației împreună cu Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și alte instituții.

Un purtător de cuvânt a subliniat că multe dintre informațiile apărute în spațiul public nu au fost confirmate și a cerut autorităților ruse să ofere rapid și transparent date exacte.

Între timp, Mongolia, Kârgâzstan și Uzbekistan și-ar fi consolidat controalele sanitare la frontieră, pe fondul temerilor privind o eventuală extindere a focarului.

Până în prezent, însă, informațiile publice nu demonstrează că în Rusia are loc o epidemie de ciumă sau că agentul patogen ar fi fost modificat.

O parte dintre cele mai alarmante afirmații provin din surse neconfirmate și din ipotezele unor cercetători, în timp ce autoritățile ruse continuă să descrie situația drept una aflată sub control.