Cum vrea Europa să-și protejeze democrația. România, dată exemplu în raportul Parlamentului European

Alegerile, platformele online și infrastructura critică ar urma să fie mai bine protejate în fața ingerințelor străine și a campaniilor de dezinformare, potrivit unui raport care ajunge marți la vot în plenul Parlamentului European. Documentul, care indică Rusia drept principala amenințare externă la adresa democrației europene, analizează inclusiv vulnerabilitățile scoase la iveală de alegerile prezidențiale din România în 2024.

Cum vrea Europa să-și protejeze democrația Foto: Shutterstock

Raportul, pregătit de Comisia specială a Parlamentului European privind Scutul european pentru democrație, va fi dezbătut și votat marți, 15 septembrie, în plenul de la Strasbourg. Documentul are peste 100 de pagini și merge mult mai departe decât simpla identificare a amenințărilor: propune schimbări în modul în care UE reacționează la campaniile de manipulare, protejează alegerile și supraveghează platformele online.

Printre principalele propuneri se află crearea unui Centru european pentru reziliență democratică, care să reunească instrumentele și structurile europene existente și să coordoneze răspunsul la campanii de manipulare și alte amenințări. Eurodeputații spun că acesta nu ar trebui să devină doar o nouă structură birocratică, ci să aibă atribuții clare, personal, buget propriu și o bază juridică.

Centrul ar urma să poată coordona inclusiv un sistem european de alertă capabil să reacționeze în timp real, să administreze o bază comună de date privind campaniile de manipulare și să ajute la identificarea atacurilor coordonate asupra spațiului informațional. Raportul cere ca integrarea acestor instrumente să fie realizată până la sfârșitul anului 2026.

Alegerile, tratate ca infrastructură critică

Securitatea alegerilor este un aspect important menționat în raport. Eurodeputații cer ca infrastructura electorală să fie considerată infrastructură critică și să fie protejată în consecință.

Documentul propune și organizarea unor teste de stres înaintea scrutinelor, atât la nivel național, cât și între state, pentru a simula situații precum atacuri cibernetice, campanii de manipulare sau amplificarea artificială a unor mesaje prin intermediul platformelor online. Autoritățile electorale ar trebui, potrivit raportului, să primească mai multă finanțare, personal instruit și instrumente digitale adecvate.

Raportul cere și consolidarea rețelei europene care reunește autoritățile responsabile de alegeri și propune crearea unui grup permanent care să urmărească aplicarea recomandărilor privind siguranța proceselor electorale.

Sunt vizate și campaniile de intimidare îndreptate împotriva candidaților, precum și folosirea deepfake-urilor. În cazul femeilor implicate în politică, documentul atrage atenția inclusiv asupra imaginilor sexuale false generate cu ajutorul inteligenței artificiale și folosite pentru compromiterea candidaților.

România, dată ca exemplu în raport

Alegerile prezidențiale din România din 2024 apar explicit în document. Eurodeputații spun că scrutinul a scos la iveală vulnerabilități importante în mediul online și fac trimitere la informații privind folosirea pe scară largă a conturilor false, boților și conținutului amplificat algoritmic pentru promovarea unor mesaje politice.

Raportul notează că TikTok a anunțat, după alegeri, că a blocat crearea a peste 116.000 de conturi de spam și a eliminat 59.000 de conturi false. Sunt menționate și două metode folosite pentru influențarea dezbaterii publice: rețele coordonate de conturi care generează artificial trafic și tendințe și folosirea discretă a creatorilor de conținut, inclusiv a influencerilor cu audiențe mici.

Tocmai de aceea, raportul cere o analiză mai atentă a rolului influencerilor în campaniile politice și reguli mai clare privind finanțarea, sponsorizările și diferența dintre conținutul comercial și cel politic. Sunt menționați inclusiv nano și micro-influencerii, care pot influența dezbaterea publică fără să fie supuși acelorași reguli ca presa tradițională.

Platformele ar putea fi obligate să spună cui dau bani

O altă direcție importantă privește marile platforme online. Raportul cere aplicarea mai fermă a regulilor europene deja existente, mai ales atunci când există suspiciuni privind manipularea alegerilor, folosirea coordonată a unor conturi false sau lipsa de transparență a algoritmilor.

Eurodeputații vor și mai multă transparență asupra modului în care platformele distribuie bani creatorilor de conținut. Potrivit raportului, acestea ar trebui să publice cel puțin anual informații despre plățile făcute și beneficiarii lor, iar posibilitatea ca entități sancționate să obțină venituri din conținut distribuit online ar trebui tratată ca un risc major.

Documentul acordă o atenție specială și Telegram. Comisia Europeană și autoritățile competente sunt îndemnate să investigheze rolul platformei în răspândirea dezinformării, influențarea alegerilor și alte activități ilegale, precum și eventualele legături cu serviciile ruse de informații. Raportul cere și folosirea instrumentelor existente pentru a obliga Telegram să respecte normele europene privind transparența, moderarea conținutului și accesul la date.

Rusia, principala amenințare identificată de eurodeputați

Raportul indică Rusia drept principala amenințare externă la adresa securității și integrității democratice a Europei și cere un răspuns mai ferm la operațiunile coordonate din afara UE.

Printre măsurile propuse se află extinderea sancțiunilor către persoane și companii care facilitează atacuri cibernetice sau campanii de influență, de la furnizori de servicii de găzduire și rețele publicitare până la platforme de tranzacționare a criptomonedelor. Raportul propune inclusiv sancționarea politicienilor sau lobbyiștilor europeni care ar fi finanțați în secret de Moscova și blocarea accesului unor operatori ruși implicați în atacuri cibernetice la servicii europene de cloud, hosting sau domenii.

Documentul ajunge în plen după ce a fost adoptat în iunie de Comisia specială privind Scutul european pentru democrație. Atunci, raportul a primit 20 de voturi pentru, nouă împotrivă și două abțineri.

Presa independentă și societatea civilă

Raportul pune accent și pe protejarea presei libere și independente. Eurodeputații cer o soluție pentru finanțarea stabilă, pe termen lung, a Radio Free Europe/Radio Liberty și noi modalități de sprijinire a presei independente în regiunile puternic expuse propagandei ruse.

Sunt vizate și organizațiile independente de verificare a informațiilor. Documentul cere sprijin tehnic și condiții stabile pentru funcționarea acestora, dar subliniază că trebuie să respecte standarde stricte de neutralitate politică, independență față de platformele online și transparență metodologică.

Sprijin și pentru Republica Moldova și Ucraina

Recomandările nu se limitează la statele membre ale Uniunii Europene. Raportul cere trecerea de la intervenții punctuale la sprijin pe termen lung pentru țările candidate și vecinii UE expuși unor astfel de campanii.

Sunt menționate Republica Moldova, Ucraina, Armenia, Georgia și statele din Balcanii de Vest. Eurodeputații cer finanțare pentru centre regionale care să urmărească amenințările din mediul online, sprijin pentru jurnalismul de investigație și autoritățile de reglementare a presei, precum și măsuri speciale pentru protejarea alegerilor.

Raportul propune și extinderea rețelei European Digital Media Observatory în aceste state, după modelul structurii existente pentru Republica Moldova, și introducerea permanentă a programelor de educație media în instrumentele de preaderare și vecinătate.

Delegațiile UE și misiunile europene de securitate și apărare ar putea primi, la rândul lor, un rol mai mare. Documentul cere includerea unor echipe specializate în monitorizarea și combaterea manipulării informaționale și instruirea personalului acestor misiuni.

Raportul susține că Uniunea are, la rândul ei, de învățat din experiența Republicii Moldova și a Ucrainei, două state care s-au confruntat direct cu campanii de influență și atacuri hibride.

O aplicație europeană de alertă și pregătirea populației

Documentul merge și dincolo de alegeri și de spațiul online. Printre propuneri se află dezvoltarea unei aplicații europene de alertă pentru situații de criză, a unui ghid pentru pregătirea gospodăriilor și a unor campanii prin care populația să știe cum să reacționeze în situații de urgență.

Raportul vorbește și despre introducerea pregătirii civile în programele educaționale și despre instruire pentru angajații din domenii esențiale, precum pompierii, personalul medical și funcționarii publici, dar și pentru societatea civilă și populație.

Raportorul documentului este eurodeputatul suedez Tomas Tobé (PPE). După votul de marți, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, Tomas Tobé și președinta comisiei speciale, Nathalie Loiseau (Renew Europe, Franța), vor susține o conferință de presă.