CNSAS reia verificările în cazul lui Lucian Pahonțu. Mădălin Hodor îl contrazice pe Nicușor Dan în privința statutului SPP: „Nu e doar o firmă de pază”

CNSAS a reluat verificările privind trecutul lui Lucian Pahonțu, şeful SPP. Vicepreședintele instituției, Mădălin Hodor, a explicat ce poate stabili consiliul, cât ar putea dura verificările și ce efecte ar avea o eventuală decizie.

Lucian Pahonțu este, din nou, cercetat de CNSAS. Foto: arhivă

Vineri, 28 august, Mădălin Hodor, vicepreședintele CNSAS, a confirmat la Digi24 că, după apariția celor două investigații jurnalistice Recorder și Snoop, instituția a cerut deja informații de la foștii deținători ai arhivelor fostei Securități și a primit răspunsuri care oferă mai multe detalii despre traseul profesional al lui Pahonțu.

„Da, confirm acest lucru. În urma solicitărilor recente legate de cele două anchete jurnalistice, CNSAS a reluat verificările pentru domnul Lucian Pahonțu. S-a derulat deja etapa solicitării de informații de la foștii deținători de arhivă. Am primit un set de răspunsuri și momentan suntem în situația în care se fac căutări pentru a identifica probe legate de activitatea domnului Lucian Pahonțu și eu cred că într-un orizont de timp rezonabil vom avea o decizie în ceea ce privește calitatea dânsului de colaborator sau lucrător al fostei Securități sau din contră, dacă nu a fost colaborator sau lucrător al fostei Securități. Țin să precizez că doar asupra acestui aspect CNSAS se poate pronunța. Nu avem alte atribute legale în ceea ce privește restul lucrurilor care s-au afirmat despre domnul Pahonțu. Noi, strict despre asta o să dăm o decizie”, a spus Mădălin Hodor.

Ce aspecte investighează CNSAS

El a ţinut să puncteze că verificările CNSAS nu vizează toate informațiile apărute în spațiul public despre șeful SPP, Lucian Pahonțu, şi că instituția nu se poate pronunța, de exemplu, asupra presupusei prezențe a lui acestuia la baricada de la Intercontinental în timpul evenimentelor din decembrie 1989.

„CNSAS nu are atribute legale de a se pronunța legat de evenimentele din decembrie 1989 și nici de evenimentele din iunie 1990”, a explicat Mădălin Hodor, precizând că CNSAS poate verifica documente ale fostei Securități datând până în 22 decembrie 1989, deși aceasta a fost desființată în 31 decembrie 1989.

Lucian Pahonțu nu a depus nicio declaraţie pe propria răspundere

Un alt aspect confirmat de vicepreşedintele CNSAS este acela că în arhivele instituţiei nu există o declarație pe proprie răspundere depusă de Lucian Pahonțu privind colaborarea sau necolaborarea sa cu Securitatea.

Potrivit acestuia, documentul ar fi trebuit depus în 2005, când Pahonțu a devenit șef al SPP.

„Ea trebuia să fie dată în anul 2005, când domnul Pahonțu a devenit șef al SPP. Era o obligație legală ca dânsul să dea această declarație pe proprie răspundere, pe care să o prezinte SPP-ului, SPP fiind de asemenea legal obligat să trimită către CNSAS, pentru ca CNSAS să demareze aceste verificări și să vină cu o decizie în ceea ce-l privește pe Lucian Pahonțu.

De altfel, înțeleg că această declarație ar fi trebuit să facă parte și din acel dosar pe care domnul Pahonțu trebuia să îl prezinte în fața CSAT, care să confirme decizia de numire a domnului Pahonțu, nu știu dacă ea a fost dată acolo.

Înțeleg că s-au făcut din partea jurnaliștilor de investigații solicitări la CSAT pentru a primi răspuns dacă această declarație cumva a fost dată acolo la CSAT”, a explicat el.

Mădălin Hodor îl contrazice pe Nicuşor Dan

În privința afirmației președintelui Nicușor Dan că ar fi solicitat verificări și că situația lui Lucian Pahonțu ar fi în regulă, Mădălin Hodor a declarat că nu există, din informațiile sale, o solicitare oficială venită din partea CSAT către CNSAS. El a explicat că verificarea are o altă procedură.

„După știința mea, repet, nu există niciun fel de decizie oficială, niciun fel de informare și nicio solicitare din partea CSAT.

Probabil domnul președinte nu a avut timp să se informeze legat de procedurile în aceste spețe și probabil că dânsul a considerat că ar fi fost logic ca CSAT să ceară, dar nu aceasta este procedura. Procedura de verificare este cea pe care v-am spus-o mai devreme, cea referitoare la declarația pe proprie răspundere și trimiterea către CNSAS, consiliul demarând această verificare din oficiu, nu la cererea CSAT.

Nu s-a întâmplat niciodată, eu nu știu să fi existat vreodată vreo solicitare oficială a CSAT către CNSAS pentru verificarea unei persoane propuse sau care să fie în funcție”, a mai explicat vicepreşedintele CNSAS.

„SPP nu este doar o firmă de pază”

Mădălin Hodor a făcut și o precizare în legătură cu statutul SPP, după ce șeful statului a descris instituția drept un serviciu de pază.

„SPP are inclusiv componente de informații în structurile sale. Nu este doar o firmă de pază”, a spus acesta.

Lucian Pahonțu, verificat şi în 2008

Verificările actuale nu sunt primele făcute de CNSAS în cazul lui Lucian Pahonțu, a mai declarat Mădălin Hodor, dezvăluind că instituția a primit încă din 2008 o solicitare din partea unui jurnalist pentru verificarea acestuia. CNSAS a cerut atunci informații de la instituțiile care au preluat arhive ale fostei Securități, însă răspunsurile primite nu au oferit suficiente date pentru continuarea investigației.

„Atunci, CNSAS a demarat aceste verificări. Am făcut corespondență cu deținătorii (de arhive, n.r.), însă răspunsurile pe care le-am primit atunci au fost extrem de vagi. Noi facem aceste solicitări către foștii deținători de arhivă ai Securității, adică cei care au moștenit părți din arhiva Securității. Mă refer la Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, structura informativă a Ministerului Apărării Naționale și Ministerul de Interne. Aceștia sunt cei cărora ne adresăm pentru a ne oferi informații legate de cariera, de traseul profesional al acestor persoane.

În speță, e vorba de un fost ofițer al trupelor de Securitate. La aceste solicitări noi am primit atunci, în 2008, niște răspunsuri foarte vagi. Ni se specifica doar faptul că a fost în cadrul trupelor de Securitate și că a operat acolo în perioada 1987-1989.

Având în vedere faptul că trupele de Securitate erau o structură destul de numeroasă și organizată pe județe și fără să ni se indice vreo unitate, vreun un loc specific unde dânsul a lucrat, e foarte greu să găsești în investigații documente legate de activitatea acestei persoane și de aceea ani de zile am bătut pasul pe loc. S-au mai făcut reveniri legate de chestiunile astea, care nu au adus niciodată informații relevante”, a explicat el.

Răspunsuri mult mai detaliate în 2026

După investigațiile Recorder și Snoop, CNSAS a reluat demersurile și a cerut din nou informații despre cariera şefului SPP, Lucian Pahonțu. De această dată, potrivit lui Mădălin Hodor, răspunsurile primite conțin date mai detaliate, iar instituția verifică acum propriile arhive pentru a vedea dacă poate găsi documentele necesare pentru o decizie.

„Am redeclanșat aceste operațiuni de verificare și am solicitat din nou date despre cariera domnului Pahonțu. Am primit acum niște răspunsuri mult mai detaliate, răspunsuri care precizează exact tot traseul profesional și acum verificăm în arhiva proprie dacă găsim acele documente care să ne permită să dăm un verdict”, a adăugat el.

Miza cercetărilor: a fost sau nu angajat la Securitate?

Mădălin Hodor a subliniat că simplul fapt că Pahonțu a activat în trupele de Securitate nu reprezintă obiectul verificării, întrucât acest lucru este deja cunoscut. CNSAS încearcă să stabilească dacă activitatea sa se încadrează în ceea ce legea definește drept activitate de poliție politică.

„Dar, repet, miza nu este aceea de a arăta că domnul Pahonțu a activat în cadrul trupelor de Securitate, pentru că asta este o informație pentru care nu e nevoie de CNSAS, e o informație absolut adevărată și nu e nevoie ca noi să confirmăm că ceea ce s-a scris este adevărat. În privința asta, sigur, vom prezenta poate un traseu mai detaliat și cu mai multe detalii decât cele prezentate în investigațiile Recorder sau Snoop. Dar nu asta este miza verificărilor CNSAS, ci aceea de a determina dacă dânsul a fost lucrător al Securității. Adică dacă a desfășurat activități de poliție politică, dacă a săvârșit activități care au vizat încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Asta este ceea ce CNSAS analizează și poate face public”, a precizat Mădălin Hodor.

Ce urmează

Potrivit vicepreședintelui CNSAS, rezultatele verificării ar urma să fie făcute publice în septembrie. În cazul în care consiliul ajunge la concluzia că Lucian Pahonțu a fost lucrător al Securității, procedura nu se încheie la nivelul CNSAS, ci documentele sunt transmise instanței.

„În eventualitatea unui verdict de lucrător al Securității, CNSAS înaintează către instanțele de judecată acel material, care se numește notă de constatare, care conține întreg probatoriul, moment în care începe un proces public care CNSAS vine cu aceste dovezi. Domnul Pahonțu se poate apăra, poate contesta și intră în într-un litigiu administrativ. Asta este legea în România, din păcate”, a explicat oficialul.

O eventuală constatare a calității de lucrător al Securității nu ar însemna automat pierderea funcției de șef al SPP, potrivit explicațiilor lui Hodor. El spune că legislația nu prevede o astfel de sancțiune, iar o eventuală incompatibilitate ar putea exista doar dacă este prevăzută în statutul Serviciului de Protecție și Pază, document despre care afirmă că nu știe dacă include o asemenea prevedere.

„Ipotetic, dacă domnul Pahonțu va fi declarat lucrător al Securității, nu știu să existe o sancțiune legată de chestiunea asta. Nu atrage după sine obligativitatea dânsului de a-și da demisia din funcția pe care o deține. De altfel, după cum bine știți, lustrația în România nu există. Noi avem sute de procese cu foști ofițeri de securitate. Constatăm faptul că au fost lucrători ai Securității și atât. Se publică o decizie în Monitorul Oficial. Niciunul dintre cei care au funcții publice nu-și pierde funcția.

Avem lucrători de Securitate care candidează, sunt oameni politici, nu au absolut niciun fel de problemă cu chestiunea asta. Deci nu există niște sancțiuni decât dacă, cumva, în statutul Serviciului de Protecție și Pază este vreo mențiune legată de incompatibilitatea aceasta. Eu nu știu acest statut, nu știu dacă o astfel de eventualitate ar atrage după sine obligativitatea demisiei. Dar mă îndoesc că există această ipoteză. Va rămâne așadar, în și această situație ipotetică, doar o problemă de decizie personală, de moralitate, dacă vreți”, a concluzionat Mădălin Hodor.