Dosar deblocat după 18 ani: CNSAS a primit noi documente despre trecutul din Securitate al lui Lucian Pahonțu, după dezvăluirile Recorder

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a primit documente suplimentare privind activitatea lui Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), după solicitările formulate de jurnaliștii Recorder și Snoop. Potrivit vicepreședintelui CNSAS, Mădălin Hodor, noile informații sunt cele mai detaliate primite până acum și ar putea permite instituției să se pronunțe într-un dosar care stagnează de 18 ani.

Lucian Pahonțu, șeful SPP Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Într-un interviu acordat publicației Cotidianul, Hodor a explicat că verificările nu au avansat ani la rând deoarece instituțiile care dețineau arhive au transmis doar informații sumare, din care reieșea că Pahonțu a activat în Trupele de Securitate între 1987 și 1989, fără detalii despre atribuțiile sale concrete.

Vicepreședintele CNSAS a precizat că, deși șefii serviciilor de informații trebuie verificați din oficiu, procedura nu a început imediat după numirea lui Pahonțu la conducerea SPP, în 2005:

„În momentul în care sunt numiți, acești demnitari trebuie să dea această declarație pe propria răspundere, prin care să ateste dacă au fost sau nu colaboratori sau lucrători ai fostei Securității.  În situația de față, se pare că, în 2005 - eu nu eram membru în Colegiu în anul acela, e ceva foarte îndepărtat în timp -  această declarație nu a fost transmisă către CNSAS”.

Primele verificări au fost demarate abia în 2008, în urma unei solicitări formulate de o terță persoană. Hodor spune că, de atunci, CNSAS a cerut informații de la instituțiile care dețin arhive relevante, însă răspunsurile au fost considerate prea vagi pentru a permite stabilirea existenței unor eventuale activități de poliție politică.

CNSAS a primit noi documente despre Lucian Pahonțu, după investigațiile Recorder și Snoop

Situația s-a schimbat după investigațiile publicate de Recorder și Snoop. Hodor spune că instituția a reluat demersurile către MAI, MApN și SRI, iar de această dată a primit răspunsuri „mai detaliate” despre activitatea lui Lucian Pahonțu în perioada comunistă.

Mădălin Hodor a subliniat însă că simpla apartenență la Trupele de Securitate nu este suficientă pentru a stabili calitatea de lucrător al fostei Securități în sensul legii. Pentru o astfel de concluzie trebuie identificate acțiuni care au contribuit la îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale.

Referitor la informațiile apărute în spațiul public despre participarea lui Lucian Pahonțu la represiunea din decembrie 1989, Hodor a declarat că asemenea aspecte nu intră în competența CNSAS, ci a procurorilor militari care au instrumentat dosarele Revoluției.

În prezent, documentele nou primite sunt analizate de specialiștii CNSAS, urmând ca dosarul să ajungă în fața Colegiului instituției pentru adoptarea unei decizii.

„Nu vreau să creez așteptări foarte mari, e puțin probabil ca un ofițer de la Trupele de Securitate, în poziția domnului Pahonțu, să fi făcut ceea ce se numește 'acte de poliție politică', pentru că ei nu se ocupau cu așa ceva”, a mai declarat Hodor pentru Cotidianul.

O investigație publicată de Recorder dezvăluie trecutul ascuns al lui Lucian Pahonțu, cel mai longeviv și influent șef de serviciu secret din România, care conduce Serviciul de Protecție și Pază (SPP) de peste două decenii. Jurnalista Alexandra Șerban a reconstruit biografia din tinerețe a generalului, arătând că acesta a făcut parte din forțele trimise să înăbușe protestele din București în noaptea de 21 decembrie 1989. De asemenea, investigația Recorder scoate la iveală implicarea sa directă în evacuarea violentă a Pieței Universității pe 13 iunie 1990, alături de fostele Trupe de Securitate redenumite, acțiune soldată cu lovirea și arestarea abuzivă a protestatarilor.

Investigația subliniază modul în care aceste episoade sensibile au fost omise din CV-ul oficial al șefului SPP. Deși s-a pensionat ca general cu patru stele, Lucian Pahonțu a rămas de neclintit la conducerea SPP sub trei președinți de stat diferiți.