Trecutul ascuns al șefului SPP: Lucian Pahonțu, în trupele de represiune de la Revoluție și Mineriadă
Generalul Lucian Pahonțu, șeful SPP, a făcut parte din trupele de securitate și a fost prezent în dispozitivul din zona Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989. Acesta a participat și la evacuarea Pieței Universității în iunie 1990.

O investigație realizată de Recorder arată că generalul Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază (SPP), și-a început cariera militară în cadrul Trupelor de Securitate și a fost prezent în dispozitivele de forțe mobilizate în București în timpul Revoluției din decembrie 1989.
Potrivit documentelor consultate de jurnaliști, Pahonțu a participat, de asemenea, la acțiunile forțelor de ordine din Piața Universității, în zilele de 13 și 14 iunie 1990, înainte de venirea minerilor.
Unitatea din care făcea parte Pahonțu, mobilizată la Revoluție
Potrivit documentelor identificate de Recorder, Lucian Pahonțu a fost, între 1987 și 1990, comandant de pluton în cadrul Trupelor de Securitate, la UM 0305 Băneasa.
Trupele de Securitate erau o structură militarizată a Ministerului de Interne, care făcea parte din aparatul de represiune al regimului comunist. În ultimii ani ai regimului Ceaușescu, principalele misiuni ale acestei structuri erau de pază și ordine publică.
În timpul Revoluției, UM 0305 Băneasa a fost mobilizată pentru intervenția în București, iar în seara de 21 decembrie 1989 plutonul comandat de locotenentul Pahonțu a ajuns în zona Universității și a hotelului Intercontinental.
Prezența sa este menționată în rapoartele unor ofițeri care au participat la evenimente. Maiorul Gheorghe Rădulescu relata că a primit ordin să înlocuiască o subunitate aflată în dispozitiv pe strada 13 Decembrie împreună cu „cpt. Potinteu Emil și lt. Pahonțu Lucian”.
Rădulescu descria confruntările din zonă și preciza că militarii erau „echipați în ținută gri-bleu, cu căști și scuturi și bineînțeles cu armamentul și muniția de luptă”.
În acea noapte, în zona baricadei de la Intercontinental, forțele de represiune au deschis focul. Potrivit datelor prezentate în investigația Recorder, 48 de oameni au fost uciși, 150 au fost răniți, iar 1.245 au fost bătuți și arestați.
„Nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”
Recorder a identificat și declarația dată de Lucian Pahonțu în fața procurorilor, în care acesta descrie participarea sa la evenimentele din 17-22 decembrie 1989.
Pahonțu afirmă că, în jurul orei 22:00, pe 21 decembrie, a primit ordin să schimbe o subunitate aflată în dispozitiv pe strada 13 Decembrie. El susține că a rămas acolo până în jurul orei 2:00 și că nu a intrat în contact cu protestatarii.
„Am rămas în dispozitiv pînă în jurul orei 2:00, după care am rămas în repauz la camion. În toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții”, a declarat Pahonțu.
În aceeași declarație, acesta menționează că în fața dispozitivului se aflau unități și blindate ale MApN „care executau foc de avertizment”.
Versiunea sa este însă pusă în contrast de Recorder cu declarațiile altor ofițeri care au participat la aceleași misiuni. Locotenent-colonelul Ion Alecu, comandantul dispozitivului, relata că a avut permanent legătura radio cu superiorii și că „în mai multe rânduri am comunicat că rezist cu greu demonstranților”.
Un alt coleg, locotenentul Radu Grigoraș, a povestit despre confruntările din acea noapte: „Noi am fost prezenți chiar acolo, la baricadă, când au venit tancurile și au trecut peste ei, i-au călcat, i-a împușcat în cap… I-am luat, i-am urcat în camioane, am spălat străzile împreună cu pompierii.”
Mineriadele care au schimbat istoria României. Rolul cheie pe care l-a jucat fostul președinte Ion IliescuGrigoraș a susținut că în acea noapte „s-a tras în oameni, dar consumul nostru de muniție a fost zero”.
Investigația subliniază că Pahonțu nu menționează în propria declarație participarea la acțiuni de arestare după spargerea baricadei. În schimb, maiorul Gheorghe Rădulescu relata că militarii au primit ulterior ordin să blocheze mai multe guri de metrou din zona Universității.
„Conform misiunii noastre, am rămas în cordonul de ordine pe Strada 13 Decembrie până în jurul orelor 3:00, când din ordinul col. Pavelescu Dumitru am realizat blocarea cu grupuri de militari a gurilor de metrou de la Universitate, Muzeul de Istorie, Spitalul Colțea și Teatrul Național”, afirma Rădulescu.
Pahonțu și acțiunile din Piața Universității
După Revoluție, aceeași unitate militară din care făcea parte Pahonțu a fost implicată și în acțiunile împotriva protestatarilor din Piața Universității.
În perioada aprilie-iunie 1990, militarii din UM 0305 participau frecvent la misiuni de intervenție în zona Pieței Universității. Radu Grigoraș a declarat procurorilor că aceste acțiuni aveau loc aproape zilnic și că erau reținute zeci de persoane.
„De fiecare dată rețineam aproximativ 50-60 de persoane, pe care nu le loveam, dar le conduceam la sediul Poliției Capitalei, unde le predam lucrătorilor de poliție, care le identificau, le sancționau contravențional, după care le dădeau drumul.”
Potrivit aceleiași mărturii, la plecarea acestora din curtea Poliției, militarii formau un cordon: „La plecarea acestora din curtea Poliției Capitalei, dinspre strada Eforie, formam un cordon și îi loveam pe manifestanți cu picioarele”.
Grigoraș a declarat că aceste misiuni au continuat până pe 12 iunie 1990.
Evacuarea Pieței Universității în 13 și 14 iunie
În noaptea de 12 spre 13 iunie, întreaga UM 0305 a fost mobilizată pentru evacuarea protestatarilor din Piața Universității. Militarii au primit pistoale-mitralieră fără muniție, bastoane de cauciuc, scuturi și căști.
„Nemuritorul” șef al SPP, Lucian Pahonțu, ar putea rămâne cu pensia și cu salariul. Le-a supraviețuit lui Băsescu și Iohannis și se simte bine și cu Nicușor Dan„La ora 5:00, am intrat pe bulevardul 6 Martie și am pătruns în zona corturilor, pe care am încercuit-o”, a relatat Grigoraș. El a afirmat că persoanele din corturi au fost reținute și transportate la UM 0575 Măgurele.
„O parte din persoanele reținute au fost lovite la nivelul spatelui cu bastonul de cauciuc, deoarece se opuneau reținerii. Atât eu, cât și militarii mei i-am lovit pe cei care se aflau în zona corturilor”, a declarat ofițerul.
Grigoraș l-a menționat explicit și pe Lucian Pahonțu: „Restul colegilor mei, cpt. Potinteu Emil și lt. Pahonțu Lucian, au acționat pe data de 13 și 14.06.1990 în zona Universității București”.
În acea dimineață, 260 de persoane au fost reținute ilegal și duse la UM 0575 Măgurele, potrivit rechizitoriului citat de Recorder.
Grigoraș a confirmat pentru Recorder că a participat împreună cu Pahonțu la acțiunea din Piața Universității: „Eram colegi, 2-3 ani diferență de vârstă poate, eram apropiați. Am fost împreună la evacuarea Pieței Universității. Au fost arestări la corturi acolo… i-am luat la bastoane, îi loveam, îi încătușam, foloseam forța.”
În zilele de 14 și 15 iunie, unități TPO au rămas în Piața Universității pentru a împiedica revenirea protestatarilor. Un militar din subordinea lui Pahonțu, Cristian Gheorghe Ianțuc, a declarat că făcea parte din plutonul condus de acesta și că unitatea a fost „angrenată în dispozitivele de pază constituite în Piața Universității”, mai arată investigația.




















































