Video Ce a câștigat România la Summitul NATO de la Ankara. Declarațiile președintelui Nicușor Dan

Președintele Nicușor Dan a prezentat miercuri, 8 iulie, concluziile summitului NATO, reafirmând unitatea Alianței, rolul Statelor Unite și importanța flancului estic. Șeful statului a vorbit și despre angajamentele României privind apărarea și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova.

„Declarația finală a summitului spune că reafirmă unitatea, importanța articolului 5 de apărare colectivă și continuarea legăturii transatlantice, adică participarea Statelor Unite, implicarea în alianță”, a afirmat șeful statului.

Acesta a amintit că, după summitul de anul trecut, statele europene și-au asumat creșterea investițiilor în apărare și că angajamentele încep să fie respectate.

„Statele Unite, în mod justificat, au pus în discuție necesitatea echilibrării cheltuielilor de apărare între Statele Unite și statele europene. (...) Statele europene au luat în serios promisiunea pe care au făcut-o în urmă cu un an. Dacă vorbim de România, România este la anul acesta aproximativ 2,5% + 1,2%. Important, din cei 2,5%, 40% sunt pentru înzestrare propriu-zisă, adică cumpărare de echipament nou”, a explicat Nicușor Dan.

Președintele a precizat că una dintre temele centrale ale discuțiilor a fost accelerarea achizițiilor de echipamente militare și a anunțat că România s-a alăturat unor noi inițiative ale Alianței.

„A fost o discuție despre cum facem ca acești bani să se transforme cât mai repede în echipamente. (...) Ne interesează foarte tare această inițiativă numită Drone Age, la care ne-am alăturat. O altă inițiativă la care ne-am alăturat este această bancă pentru apărare, care va avea un sediu în România, unul din cele patru”, a spus șeful statului.

„Rusia este principala amenințare la adresa Alianței”

„S-a reafirmat în declarația summitului că Rusia este principala amenințare la adresa alianței, implicit importanța flancului estic. S-a menționat în declarația summitului sprijinul pentru Ucraina, ceea ce este important pentru apărarea Europei, dar și a României”, a declarat președintele.

În intervenția sa, liderul de la Cotroceni a spus că a ridicat în fața aliaților două subiecte considerate prioritare pentru România.

„Am reafirmat sprijinul României pentru Ucraina și am ridicat două puncte importante pentru noi. Unul este Republica Moldova și solicitarea noastră către parteneri ca ei să contribuie la capacitățile de apărare ale Moldovei, stat neutru, dar care împărtășește valorile occidentale. Și, bineînțeles, importanța Mării Negre, nu doar din perspectivă militară, ci și din perspectivă energetică”, a afirmat Nicușor Dan.

Întâlniri cu liderii din Canada, Coreea de Sud și Marea Britanie

În marja summitului, Nicușor Dan a avut întrevederi bilaterale cu lideri din Canada, Coreea de Sud și Regatul Unit.

„Am vorbit despre relația bilaterală, cu interesul nostru de a menține și eventual extinde prezența militară americană în România și de a extinde prezența economică a Statelor Unite în România, investiții consistente care să aducă un plus de securitate”, a declarat președintele.

Despre întâlnirea cu premierul canadian, Nicușor Dan a afirmat că discuțiile au vizat proiectele de la Centrala Nucleară Cernavodă și oportunitățile de colaborare economică.

„Am discutat de reactoarele de la Cernavodă, de faptul că pe tehnologia canadiană partea română a dezvoltat niște soluții complementare și de posibilitatea noastră ca împreună să mergem cu aceste tehnologii comune pe piața globală”, a spus șeful statului.

El a precizat că a discutat și cu președintele Coreei de Sud despre investițiile în energia nucleară și industria de apărare, iar cu premierul britanic despre securitatea regională, inclusiv incidentele recente cu drone și consolidarea cooperării militare dintre România și Regatul Unit.

România ar putea candida pentru organizarea summitului NATO din 2029

Întrebat dacă România intenționează să găzduiască un viitor summit NATO, în contextul în care declarația finală a reuniunii din Turcia nu precizează locul următoarei întâlniri, Nicușor Dan a spus că această posibilitate este luată în calcul.

„În general, pentru un summit viitor, răspunsul este afirmativ. Dar nu suntem blocați pe un an anume”, a declarat președintele.

Întrebarea a venit în contextul în care anul 2029 ar coincide cu mai multe momente simbolice pentru România și Alianță: 80 de ani de la înființarea NATO, 40 de ani de la Revoluția Română, 25 de ani de la aderarea României la NATO și 21 de ani de la summitul organizat la București.

Nicușor Dan, despre criza politică din România

Președintele a fost întrebat și dacă liderii prezenți la summit și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația politică din România și la faptul că delegația a fost însoțită de miniștri interimari.

„Da, dar nu cu îngrijorare, ci cu curiozitate. Pentru că nu suntem un caz singular în Europa. Spectrul politic în țările europene este tot mai divizat. În Danemarca sunt 12 partide în Parlament, de exemplu, și a luat două luni să facă o coaliție. Deci suntem în trend, ca să spun așa”, a răspuns Nicușor Dan.

Șeful statului a spus că mesajul transmis partenerilor occidentali a fost că România rămâne un aliat predictibil.

„Ceea ce am transmis și cumva interlocutorii pe care i-am avut mi-au spus: «Suntem siguri de asta, nu avem niciun dubiu», este că România își continuă direcția pro-occidentală și își respectă angajamentele. N-am fost întrebat de asta pentru că oamenii știau deja răspunsul”, a afirmat președintele.

„La întâlnirea de luni vreau ca fiecare dintre lideri să spună care este soluţia de majoritate pe care o văd. O să le adresez rugămintea. Să nu spună numai mie, să vă spună şi dumneavoastră, pentru că au principala responsabilitate”, a mai spus el.

„Nu voi propune un premier de care să ştim că nu are nicio şansă să strângă majoritatea, şi, în momentul de faţă, cele două propuneri care au fost avansate nu au şanse să strângă majoritatea. Nu o să le propun, ca să fac un exerciţiu de imagine”, a declarat preşedintele Nicuşor Dan, la Ankara.

Şeful statului a precizat că „în momentul în care l-a propus pe Eugen Tomac, avea nu garanţia, dar în urma discuţiilor pe care le avusese cu liderii partidelor, aşteptarea rezonabilă ca acest guvern de tehnocraţii să treacă”.

„De asemenea, în momentul în care l-am propus pe domnul Veştea, aveam la fel, în urma discuţiilor pe care le-am avut cu liderii partidelor, aşteptarea rezonabilă ca acest guvern să treacă. (..) Nu mai sunt în situaţia în care să am o aşteptare rezonabilă că o anumită propunere va trece, deci nu voi face o nominalizare”, a menţionat el.

Nicuşor Dan a ţinut să precizeze că „majoritatea parlamentară nu e la preşedinte”.

„Majoritatea parlamentară este la partidele din Parlament şi răspunsul trebuie să vină de la liderii partidelor din Parlament. Şi sunt sigur că vă veţi duce la fiecare dintre ei să-i întrebaţi, au trecut 63, 65, 67, 69 de zile, că le număraţi, care este propunerea noastră de majoritate, nu de declaraţii politice, de majoritate. Şi sunt sigur că o să popularizaţi răspunsul lor” a mai spus Nicuşor Dan.

El a mai spus că „şi varianta cu Eugen Tomac, şi varianta cu Adrian Veştea, pe discuţiile prospective şi nu asumate în vreun fel sau altul, a avut aşteptarea rezonabilă ca ele să treacă fără voturi de la AUR”.

Întrebat dacă, în cazul în care partidele îi vor propune o majoritate şi vor spune că au nevoie şi de câteva voturi, două, trei de la AUR, le va accepta sau nu, Nicuşor Dan a răspuns: „Cred că e prima oară că aud întrebarea asta. Răspunsul este nu”.

Întrebat ce va face dacă partidele nu vor ajunge la un acord în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, Nicușor Dan a subliniat că rolul său este cel de mediator, însă decizia finală aparține formațiunilor politice.

„Au fost situații în care mi-am exercitat acest rol și, din fericire, în acele situații pozițiile au fost conciliabile. Întrebarea este ce poate să facă un mediator când pozițiile sunt ireconciliabile. Nu prea multe, pentru că voturile nu sunt la președinte, sunt la Parlament”, a declarat șeful statului.

„Nu vreau să fac predicții și nu cred că sunt eu cel care în mod necesar trebuie să pună presiune. Am un mandat, reprezint cetățenii dar cred că fiecare dintre liderii partidelor parlamentare trebuie să simtă presiunea oamenilor. Oameni care trăiesc mai rău decât anul trecut, care au incertitudini față de viitorul familiilor lor. Toți au așteptarea ca politicienii... mă întorc la rolul social al politicianului - ei au rolul să reprezinte intersele oamenilor. Eu cred că așteptarea întregii societăți e ca partidele parlamentare să fie rezonabile și să ajungă la un consens. Nu pot să estimez când se va ajunge și nici nu am instrumente. Președintele României nu face dosare, șantaje, ce vă puteți închipui așa încât să convingă niște politicieni să spună da când ei vor să spună nu. Politicienii trebuie să ajungă la consens. Constat că suntem într-un blocaj în care totuși pe obiectivele importante există rezonabilitate, toată lumea e de acord că trebuie o sesiune extaordinară pentru legile pe PNRR, că pe acele două-trei legi încă în discuție trebuie comisii tehnice”, a mai declarat președintele. 

Dan explică ce înseamnă „sistemul”: „Există persoane care exercită puterea în mod nelegitim”

Întrebat ce înțelege prin „sistem” și de ce nu a numit încă noi șefi la serviciile de informații, președintele a declarat că există persoane și grupuri care exercită puterea în afara cadrului legitim, însă a subliniat că își propune să reformeze instituțiile statului folosindu-și atribuțiile constituționale.

„Ce este «sistemul»? Este ansamblul de autorități și de relații de putere pe care acestea le exercită împreună. În cadrul statului român există persoane sau grupuri care exercită puterea și autoritatea în mod nelegitim. Dar asta nu înseamnă că eu, ca președinte – fiind constituțional șeful mai multor structuri –, o să spun că mă lupt ca un reprezentant de ONG cu aceste interese nelegitime”, a afirmat Nicușor Dan.

Șeful statului a precizat că își asumă responsabilitatea pentru instituțiile aflate în coordonarea sa și că obiectivul este reformarea aparatului de stat.

„Am niște atribuții constituționale, pot influența deciziile unor autorități și, în numele cetățenilor care mi-au dat mandatul, o să încerc să reformez statul român”, a declarat președintele.

„Nicio decizie a Administrației Prezidențiale nu va fi influențată de cercuri de interese”

Președintele a respins și ideea că relațiile unor consilieri ai Administrației Prezidențiale cu oameni de afaceri sau persoane controversate ar putea influența deciziile instituției.

„Există un număr de consilieri prezidențiali și un număr de consilieri de stat, fiecare cu atribuțiile lui, fiecare cu cercul lui de cunoștințe, cu relațiile sociale, cu relațiile cu media, cu relațiile cu mediul de afaceri, absolut legitim. Ce pot eu să vă garantez este că nicio decizie a administrației nu va fi vreodată influențată nelegitim de vreun cerc de interese, pentru că nu există astfel de decizii care să nu treacă pe la mine”, a afirmat Nicușor Dan. 

Nicușor Dan, despre „azilele groazei”: „Statul român are foarte, foarte multe deficiențe”

Întrebat despre cazul centrelor din Bihor în care au fost descoperite persoane vulnerabile ținute în condiții improprii, președintele a transmis că imaginile sunt șocante, dar a atras atenția că problema este una sistemică.

„Statul român are foarte, foarte multe deficiențe, în special la organismele sale de control. Și va fi un proces de durată mai lungă ca lucrurile acestea să se rezolve. Acum, discutând strict de cazul de la Bihor, văzând imaginile, relatările, toată compasiunea pentru oamenii care au ajuns în această situație”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a criticat lipsa unor politici bazate pe date și strategii clare.

„România e un stat care funcționează cu povești, narative, cu politicieni care declară, declamă, se ceartă între ei, dar n-avem cifre. Câți oameni sunt în această situație? Câte locuri sunt la centrele publice? Câte locuri sunt în centrele private? Care este strategia statului român pentru ca această problemă să fie rezolvată într-un interval de 3 ani, 5 ani?”, a afirmat președintele.

El a adăugat că lipsa unor indicatori și strategii este una dintre principalele slăbiciuni ale administrației.

„Din nou și din nou ne întoarcem la neputința statului român de a funcționa cu strategii care să aibă indicatori clari, numere”, a spus Nicușor Dan.

Președintele Nicușor Dan a anunțat că va efectua o vizită oficială la Kiev pe 15 iulie, unde va discuta despre cooperarea dintre România și Ucraina în domeniul dronelor și al sistemelor antidronă. Șeful statului a oferit explicații și în legătură cu incidentul în care o dronă ucraineană a explodat în apropierea Portului Constanța.

Vizită la Kiev și colaborare în domeniul dronelor

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Nicușor Dan a declarat că România și Ucraina avansează cooperarea în domeniul producției de drone și al sistemelor antidronă, în cadrul programului SAFE.

„Da, după cum știți, a fost vizita președintelui, în urmă cu trei luni, aproximativ. Cu ocazia asta am semnat un acord pe subiectul acesta. Au urmat niște vizite tehnice. În luna iulie o să fie o altă vizită tehnică pentru a operaționaliza tipul acesta de cooperare. În cadrul programului SAFE avem 200 de milioane de euro alocate pe acest segment de drone, sisteme antidrone, în care o să fie o colaborare cu partea ucraineană. Și eu sper că foarte curând lucrurile astea se concretizeze în contracte ca să înceapă producția”, a afirmat președintele.

Ce spune despre drona care a explodat lângă Portul Constanța

Șeful statului a fost întrebat și despre discuțiile purtate cu autoritățile ucrainene după explozia unei drone navale în apropierea Portul Constanța.

Potrivit acestuia, după incident a fost creat un canal direct de comunicare între structurile de apărare ale celor două țări.

„După acel incident au fost discuții cu partea ucraineană la mai multe niveluri. Un lucru care s-a convenit și care este deja pus în aplicare este faptul că există un canal direct și în cadrul sistemului nostru de apărare și în cadrul sistemului ucrainean de apărare. Sunt mai multe structuri. Unele aveau contact direct, altele nu aveau și în momentul acesta există contact direct și la nivelul structurilor de apărare. Asta este un lucru care s-a întâmplat și pe partea explicativă. Au fost mai multe contacte, inclusiv de la Ministerul Apărării, iar răspunsul final o să-l avem după vizita delegației ucrainene în România”, a declarat Nicușor Dan.

„Drona nu a avut ca țintă Portul Constanța”

Președintele a dat asigurări că, potrivit informațiilor deținute până în prezent, aparatul de zbor nu a vizat teritoriul României.

„Ce știm cu certitudine este că în mod cert drona de proveniență ucraineană nu a avut ca țintă Portul Constanța. Asta știm cu certitudine și avem un parteneriat cu Ucraina care elimină această posibilitate. Mai departe, este un răspuns tehnic pe care îl vom da când toată investigația se va termina”, a precizat șeful statului.

La începutul lunii iunie, o dronă navală a explodat în apropierea terminalelor petroliere din Portul Constanța, fără a provoca victime. Autoritățile ucrainene au transmis atunci că aparatul făcea parte din flota lor, însă ar fi fost deturnat de forțele ruse.