AEP anunță că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate. Ce schimbări sunt pregătite

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat luni, 28 septembrie, proiectul de lege care ar permite organizarea alegerilor parlamentare anticipate în termenul prevăzut de Constituție. Instituția precizează că scrutinul poate fi organizat și că proiectul nu pune în discuție oportunitatea unor alegeri anticipate, ci stabilește cadrul tehnic necesar în cazul în care acestea vor fi convocate.

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) Foto: Inquam Photos

AEP susține că proiectul urmărește, în principal, respectarea termenului constituțional de trei luni de la dizolvarea Parlamentului și garantarea dreptului de vot pentru românii aflați în străinătate.

Proiectul de lege a fost publicat în 28 septembrie și poate fi consultat pe site-ul Autorității Electorale Permanente, în secțiunea „Legislație electorală-Transparență decizională”. Observațiile și propunerile pot fi transmise până la 8 octombrie.

Ce se întâmplă după dizolvarea Parlamentului

Constituția prevede, la articolul 63 alineatul 2, că alegerile pentru Camera Deputaților și Senat trebuie organizate în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului.

Problema identificată de AEP este că legislația electorală actuală a fost concepută pentru alegerile la termen. Legea nr. 208/2015 prevede că data alegerilor trebuie anunțată cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, iar calendarul electoral este construit pornind de la acest interval.

În cazul unor alegeri anticipate, între momentul dizolvării Parlamentului și adoptarea hotărârilor privind data scrutinului și calendarul electoral se consumă însă câteva zile.

Pentru a rezolva această problemă, AEP propune ca Guvernul să adopte, la propunerea Autorității Electorale Permanente și a Ministerului Afacerilor Interne, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului.

De asemenea, data alegerilor ar urma să fie anunțată cu cel puțin 75 de zile înaintea scrutinului, în loc de 90 de zile. AEP estimează că pentru respectarea termenului constituțional este necesară reducerea cu cel puțin 15-20 de zile a unor termene procedurale.

Reguli speciale pentru românii din străinătate

O altă problemă identificată de AEP vizează exercitarea dreptului de vot de către românii aflați în străinătate. Autoritatea atrage atenția că, în cazul votului prin corespondență, procedura presupune mai multe etape: înregistrarea alegătorului, verificarea datelor, tipărirea și expedierea documentelor electorale și returnarea plicurilor cu voturi în România înaintea zilei votării.

În cazul alegerilor anticipate, timpul disponibil pentru aceste operațiuni ar putea fi insuficient în baza regulilor actuale.

Proiectul AEP prevede, astfel, ca înregistrarea pentru votul la secțiile din străinătate și pentru votul prin corespondență să înceapă în a treia zi de la dizolvarea Parlamentului.

Pentru votul prin corespondență, perioada de înregistrare s-ar încheia cu 45 de zile înainte de data scrutinului. AEP susține că astfel ar exista timpul necesar pentru expedierea și returnarea documentelor electorale și pentru stabilirea numărului necesar de secții de votare din străinătate.

AEP invocă decizia CCR privind alegerile anticipate

Autoritatea Electorală Permanentă consideră că modificările legislative ar trebui adoptate înaintea unei eventuale decizii privind organizarea alegerilor anticipate.

AEP invocă în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 150 din 12 martie 2020, pronunțată în contextul măsurilor privind organizarea alegerilor parlamentare anticipate.

Proiectul este conceput ca lege care să fie dezbătută și adoptată de Parlament, nu ca ordonanță de urgență. Totodată, AEP precizează că noile reguli ar urma să fie aplicabile oricăror alegeri parlamentare anticipate, indiferent de momentul în care acestea ar fi organizate.

Proiectul nu modifică sistemul electoral propriu-zis, componența organismelor electorale sau circumscripțiile electorale. Sunt vizate calendarul electoral și anumite aspecte organizatorice.

Campania electorală rămâne de 30 de zile

Durata campaniei electorale nu ar urma să fie modificată. Competitorii electorali ar avea în continuare la dispoziție 30 de zile pentru prezentarea programelor electorale.

În schimb, o parte dintre termenele intermediare ar urma să fie reduse la jumătate pentru ca procesul electoral să se încadreze în cele trei luni prevăzute de Constituție.

AEP precizează că nu vor fi reduse termenele considerate esențiale pentru desfășurarea alegerilor. Printre acestea se numără depunerea candidaturilor și a semnelor electorale, stabilirea ordinii pe buletinele de vot, solicitarea timpilor de antenă, desemnarea președinților birourilor electorale, informarea publică privind secțiile de votare și tipărirea listelor electorale permanente.

De asemenea, rămân neschimbate termenele de 24 de ore și de două zile, precum și toate termenele ulterioare încheierii votării. Căile de atac, numărarea, centralizarea și stabilirea rezultatelor se vor desfășura în aceleași condiții ca la alegerile obișnuite.

Jumătate din numărul de semnături pentru candidaturi

O modificare importantă vizează numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor. Acesta ar urma să fie redus la jumătate, în condițiile în care competitorii electorali ar avea la dispoziție mai puțin timp pentru strângerea semnăturilor. AEP susține că măsura are rolul de a nu îngreuna accesul la competiția electorală în cazul unui scrutin anticipat.

AEP subliniază că proiectul nu are legătură cu momentul sau oportunitatea organizării alegerilor anticipate. Decizia privind convocarea unui astfel de scrutin nu intră în competența Autorității Electorale Permanente.

„Abordarea AEP este una exclusiv tehnică și instituțională”, transmite instituția, care precizează că rolul său este de a se asigura că, dacă va fi luată decizia organizării unor alegeri anticipate, există un cadru legal care permite desfășurarea scrutinului în termenul constituțional și cu garanții pentru alegători și competitorii electorali.

„Prezentarea în spațiul public a unor afirmații care nu reflectă conținutul real al proiectului elaborat de AEP poate genera confuzie în rândul cetățenilor și poate afecta încrederea în instituțiile statului și în procesul democratic”, a precizat AEP.

Din acest motiv, AEP salută o dezbatere publică întemeiată pe date și pe textul efectiv al proiectului și rămâne deschisă dialogului cu specialiștii în drept electoral, cu formațiunile politice și cu organizațiile societății civile.

„Autoritatea Electorală Permanentă își desfășoară activitatea cu respectarea principiilor independenței, imparțialității, legalității, transparenței, eficienței, profesionalismului, responsabilității, sustenabilității, predictibilității și legitimității și își reafirmă angajamentul de a organiza, în condiții de legalitate, imparțialitate și transparență, orice scrutin stabilit în acord cu prevederile Constituției României și ale legislației electorale”, a încheiat AEP.