47 de aleși, vizați de noua lege ANI. Primari care și-au pierdut deja mandatele după decizii definitive

Curtea Constituțională a decis luni că este constituțional amendamentul susținut de PSD care prevede încetarea mandatului sau funcției persoanelor pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea ori conflictul de interese. În timp ce decizia forțează pierderea mandatelor pentru 47 de aleși locali stabiliți în incompatibilitate, cazul primarului din Timișoara, Dominic Fritz, se distinge printr-un detaliu: noul efect asupra mandatului este introdus legislativ după ce situația sa de integritate fusese deja stabilită definitiv de instanță.

Potrivit ANI, 122 de persoane se află în incompatibilitate. FOTO: arhivă

Peste 120 de persoane intră sub incidența amendamentului la Legea ANI. Dintre acestea, 47 ocupă încă funcții pentru care depun declarații de avere și interese.

Curtea Constituțională a validat luni, 17 august, amendamentul adus legislației privind integritatea, prin care persoanele pentru care o incompatibilitate sau un conflict de interese a fost stabilit definitiv și care se află încă în perioada de interdicție de trei ani pot pierde funcția, demnitatea publică sau mandatul pe care îl dețin.

Potrivit noii prevederi, persoanele în cazul cărora incompatibilitatea sau conflictul de interese a fost constatată definitiv înainte de intrarea în vigoare a legii și pentru care nu au trecut încă cei trei ani de interdicție își încetează de drept funcția, demnitatea publică sau mandatul la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

47 de persoane ocupă în continuare funcţii publice

Potrivit ANI, dintre cele 122 de persoane aflate încă în perioada de interdicție, 47 continuă să ocupe funcții pentru care au obligația de a depune declarații de avere și interese.

Instituția precizează că, dintre acestea, 22 au fost declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții elective și continuă să dețină astfel de funcții, iar alte 22 au fost declarate în conflict de interese în timp ce ocupau funcții publice și se află în continuare în astfel de poziții.

ANI mai arată că, în 9 dintre cele 122 de cazuri nu au fost dispuse măsuri sau măsurile aplicate au fost anulate ulterior de instanță. În celelalte cazuri în care au fost aplicate sancțiuni, acestea au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu procente cuprinse între 5% și 20%, pentru perioade de una până la șase luni.

Decizia îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR. Acesta are o decizie definitivă privind un conflict de interese, după ce s-a judecat cu Agenția Națională de Integritate, iar Curtea de Apel Timișoara și Înalta Curte de Casație și Justiție au dat câștig de cauză ANI. Deşi mai mulţi lideri politici i-au cerut să părăsească funcţia sau să fie demis, la începutul lunii august, liderul USR a fost sancționat cu diminuarea indemnizației de primar cu 10% pentru o perioadă de șase luni.

Dacă legea va fi promulgată și va intra în vigoare, mandatul lui Fritz ar urma să înceteze în termen de 30 de zile.

Mircea Diaconu, precedentul care a ajuns la CCR

Unul dintre cele mai cunoscute cazuri este cel al lui Mircea Diaconu, care și-a pierdut mandatul de senator după ce instanța a stabilit că nu putea fi, în același timp, parlamentar și director al Teatrului Nottara.

Mircea Diaconu

Problema a apărut după ce Senatul a refuzat inițial să pună în aplicare efectele hotărârii definitive. Prin Decizia nr. 972/2012, CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească și Senat. Curtea a stabilit că Parlamentul nu putea să cenzureze o hotărâre judecătorească definitivă prin care fusese stabilită incompatibilitatea lui Diaconu.

Edili care și-au pierdut deja mandatele după decizii definitive

De-a lungul timpului, au existat și alte situații în care constatarea definitivă a unei incompatibilități a avut consecințe directe asupra funcției ocupate. Printre persoanele vizate direct de efectele acestei decizii se numără atât primari de municipii și comune, cât și foști sau actuali demnitari cu decizii definitive emise de instanțe în ultimii trei ani.

Dumitru Vintilă, primarul comunei Drăgușeni din Galați, este un exemplu recent. ÎCCJ a stabilit definitiv, la 24 aprilie 2026, că Vintilă s-a aflat în incompatibilitate, după ce exercitase simultan funcția de primar și o funcție contractuală în cadrul Primăriei Drăgușeni. 

Un caz relevant este cel al lui Lucian Micu, primarul municipiului Roman. ANI constatase că acesta fusese în incompatibilitate în perioada în care era viceprimar, deoarece ocupa simultan și o funcție remunerată în Consiliul de Administrație al Spitalului Municipal de Urgență Roman.

Un alt caz spectaculos a fost cel al lui Gheorghe Ilie, primarul orașului Filiași. Acesta fusese reales în 2020 cu aproximativ 89% din voturi, însă și-a pierdut ulterior mandatul după ce Înalta Curte a confirmat definitiv situația de incompatibilitate. ANI îl declarase incompatibil pentru perioada în care fusese viceprimar și membru în Consiliul de Administrație al unui liceu.

Printre aleșii locali care au rămas fără funcții în urma unor astfel de decizii se numără și Ion Baicea, fostul primar al orașului Costești, și Ioan Florin Ciul, fost primar al comunei Bocsig. 

Un caz este şi cel al lui Clotilde Armand. Fosta primăriță a Sectorului 1 a pierdut definitiv procesul cu ANI privind incompatibilitatea în decembrie 2024, însă la acel moment nu mai era primar, după ce pierduse alegerile locale din acel an. Prin urmare, decizia instanței nu a dus la încetarea mandatului său, dar a confirmat definitiv constatarea ANI.