Analiză Haos în aplicarea TollRo, care intră în vigoare de la 1 octombrie. Probleme cu aplicația și tarife diferite pentru aceeași rută

Sistemul prin care transporturile de peste 3,5 tone sunt taxate pentru fiecare kilometru parcurs intră în vigoare pe 1 octombrie, zi în care probabil vor fi publicate și normele de aplicare a legii în Monitorul Oficial, ceea ce poate întârzia inclusiv instructajul pe care transportatorii trebuie să îl facă zecilor de mii de șoferi pentru folosirea noii aplicații.

Șoferii vor fi instruiți să folosească aplicațiile mobile după intrarea în vigoare a TollRo Foto: EPA EFE

Ultimele detalii au fost stabilite abia miercuri, 30 septembrie, într-o ședință derulată la Ministerul Transporturilor, cu reprezentanții CNAIR și o delegație a transportatorilor.

Președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), Beniamin Lucescu, a explicat pentru „Adevărul” că „aplicarea TollRo nu poate fi amânată, pentru că este finanțată prin PNRR”.

„Legea 226/2023 stabilește clar că 1 octombrie este termenul de aplicare, iar normele trebuiau să fie elaborate încă din luna martie 2025. Doar că nu sunt gata nici acum. Cel mai probabil vor fi publicate la noapte în Monitorul Oficial. Abia după aceea, transportatorii vor ști cum trebuie să ia tichetele de rută, care se plătesc în locul vinietei de acum.

Noi am făcut cont pe companie, dar nu știm cum se vor plăti banii, pentru că asta trebuie să scrie în normele de aplicare, care sperăm să fie publicate în această noapte în Monitorul Oficial. Apoi trebuie să punem aplicațiile pe telefoanele șoferilor și să-i învățăm să le folosească. Nu știu cum o să facem. FORT are peste 30.000 de angajați șoferi”, a explicat Lucescu pentru „Adevărul”.

Acesta a adăugat că, din fericire, deputatul Robert Cazanciuc a inițiat un proiect de lege care ar amâna aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea regimului TollRo. Proiectul prevede că, până în martie 2027, sancțiunile să fie date doar pe baza sistemului de camere de la bordul mașinilor de transport de mărfuri, apoi să se trimită o scrisoare de conformare și abia apoi să se achite TollRo, în termen de maximum 72 de ore.

„Asta ar putea însemna, cel puțin teoretic, că una-două săptămâni nu se vor emite sancțiuni”, a explicat Lucescu pentru „Adevărul”.

Diferențe de tarif și probleme în utilizarea sistemului

UNTRR susține că aplicarea TollRo poate majora costurile transportului intern cu până la 8%, în funcție de activitate, într-o perioadă în care prețul motorinei înregistrează, de asemenea, fluctuații importante. Organizația consideră că aceste costuri trebuie reflectate integral și imediat în tarifele contractuale de transport și solicită Parlamentului să susțină suspendarea temporară a sumei fixe de 2.000 de lei atunci când sistemele informatice nu pot determina distanța parcursă.

Testele efectuate de transportatori au indicat, potrivit UNTRR, diferențe de tarif pentru aceeași rută. Pentru traseul Bascov-Zalău, un operator a obținut 144,42 lei prin tichetul de rută și 156,90 lei prin sesiunea de monitorizare live, diferența fiind de 12,48 lei, respectiv aproximativ 8,6%. Transportatorii au semnalat și situații în care vehicule electrice au fost încadrate la clasa de emisii „Euro 0”, în loc de „Euro 6”. UNTRR solicită clarificarea criteriilor utilizate și comunicarea traseului, distanței și tarifului pe baza cărora este calculată suma datorată.

Organizația menționează și dificultăți în utilizarea sistemului: imposibilitatea pornirii simultane a două sesiuni live din același profil, un timp de aproximativ cinci minute pentru emiterea unui tichet și reintroducerea datelor privind dimensiunile și greutatea ansamblului la fiecare tichet. Potrivit UNTRR, la o flotă de 300 de camioane, emiterea unui tichet pentru fiecare vehicul ar necesita aproximativ 25 de ore de lucru.

Transportatorii solicită, de asemenea, reguli clare pentru situațiile în care o cursă este redirecționată, este schimbată remorca, apar intervenții pe timpul nopții, vehiculul rămâne fără semnal sau sistemul este temporar indisponibil.

UNTRR cere suspendarea sumei de 2.000 de lei în cazul problemelor tehnice

UNTRR solicită suspendarea temporară, pe durata perioadei de tranziție, a aplicării sumei fixe de 2.000 de lei atunci când mijloacele informatice nu pot determina traseul complet al vehiculului. Organizația susține că, în situația în care sistemul poate stabili doar o parte a traseului, taxa ar trebui calculată pentru distanța care poate fi măsurată și verificată, iar restul să poată fi stabilit ulterior, dacă traseul poate fi reconstituit. Potrivit UNTRR, identificarea camionului într-un singur punct nu dovedește lungimea întregului traseu, iar imposibilitatea tehnică de reconstituire a cursei nu ar trebui transferată transportatorului sub forma unei sume fixe.

UNTRR precizează că suspendarea temporară a sancțiunilor nu înseamnă eliminarea obligației de plată. Transportatorii ar urma să achite suma aferentă distanței efectiv parcurse, în măsura în care aceasta poate fi determinată corect, inclusiv printr-o înștiințare de plată transmisă ulterior, dacă traseul poate fi reconstituit.

Potrivit organizației, sistemul are nevoie de o perioadă suplimentară de testare și de remedierea problemelor semnalate de operatori. UNTRR susține, de asemenea, că aparatele de bord OBU nu sunt încă disponibile la scară operațională și precizează că, potrivit informațiilor sale, CNAIR a solicitat amânarea aplicării sistemului până la 1 aprilie 2027.

Propunerea legislativă menționată de UNTRR prevede suspendarea temporară, pentru perioada 1 octombrie 2026 - 31 martie 2027, a aplicării dispozițiilor din Legea nr. 226/2023 referitoare la sancționarea neplății TollRo. Actul a ajuns la Consiliul Economic și Social și urmează procedura legislativă.

Distribuitorii de mărfuri cer amânarea sancțiunilor până în primăvara lui 2027

O solicitare similară vine din partea Asociației Companiilor de Distribuție de Bunuri din România (ACDBR), care cere Parlamentului prorogarea până la 31 martie 2027 a aplicării sancțiunilor prevăzute de Legea nr. 226/2023. Organizația susține că sistemul TollRo este încă nefuncțional și că sancțiunile ar trebui aplicate numai după recepția finală a platformei și după o perioadă de funcționare stabilă, verificabilă public.

ACDBR precizează că perioada de testare publică a noului sistem a început la 16 septembrie 2026 și durează minimum patru săptămâni, în condițiile în care nu sunt identificate deficiențe. Organizația susține că procesul de înregistrare nu este automat, șoferul fiind nevoit să pornească și să oprească manual aplicația pentru înregistrarea detaliilor cursei.

ACDBR propune ca statul să pună la dispoziție o interfață informatică prin care sistemele de gestiune a flotelor și platformele ERP ale companiilor să poată transmite automat către TollRo datele necesare pentru declararea curselor și plata tarifelor. Organizația solicită și acceptarea furnizorilor de servicii GPS deja utilizați de transportatori, inclusiv a celor care transmit date către RO e-Transport, ca surse autorizate de date pentru TollRo.

O altă propunere vizează preluarea automată a datelor pe care statul le deține deja, astfel încât operatorii să nu fie obligați să transmită de mai multe ori aceleași informații. ACDBR cere și o procedură pentru situațiile în care platforma nu funcționează, care să prevadă publicarea stării sistemului și posibilitatea declarării ulterioare a cursei, fără aplicarea unor sancțiuni pentru perioada în care sistemul a fost indisponibil.

Organizația mai susține că probleme similare au existat și în alte țări și menționează cazul Olandei, unde ar fi fost aplicată o măsură tranzitorie pentru perioada de testare a sistemului.

ACDBR critică și calendarul procedurii de transparență decizională pentru normele de aplicare a Legii nr. 226/2023. Potrivit organizației, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a anunțat abia la 23 septembrie deschiderea procedurii, iar perioada de consultare a fost de două zile, ceea ce, în opinia reprezentanților patronatului, nu a permis o dezbatere cu patronatele și asociațiile profesionale interesate.

În acest context, ACDBR susține proiectul de lege B536/2026, inițiat de Robert Cazanciuc, președintele Comisiei pentru transporturi și infrastructură din Senat, privind modificarea Legii nr. 226/2023 și instituirea unor măsuri referitoare la plata și aplicarea sancțiunilor.