România din ultimele trei decenii a fost constant şi deliberat dezinformată de oficialii de la Bucureşti şi Chişinău, în egală măsură dornici să nu supere Berlinul, Moscova şi Washingtonul, prin reamintirea necesităţii anulării de facto a consecinţelor Pactului Ribbentrop-Molotov. Ceea ce se întâmplă acum între Prut şi Nistru ţine de determinarea SUA de a evita inflamarea situaţiei în teritoriul aflat lângă graniţa de est a NATO.
Presiunea
a fost enormă, iar Plahotniuc a fost silit să
se retragă. Soarta lui a devenit foarte puţin importantă, la fel şi destinul
viitor al partidului său, ambele entităţi fiind declarate persona non grata în cancelariile marilor puteri care, de la un
punct încolo, l-au considerat în mod egal ameninţare directă la adresa intereselor
lor de securitate imediată sau extinsă în zona de contact între UE/NATO şi
Rusia.
„Voi, românii, doar vorba a fost de voi - niciodată nu ne-aţi ajutat cu adevărat!“ – acestea au fost vorbele pe care mi le spunea prin 2009 pe un ton mâhnit un important personaj politic din Republica Moldova.
Evenimentele
din Chişinău au ajuns pe prima pagină a presei din România, care se întrece în
comentarii şi analize făcute în birourile sau studiourile din Bucureşti.
Surprins de succesiunea evenimentelor în Chişinău, am decis să profit de ocazie
pentru a oferi cititorilor blogului meu informaţii direct de la sursă. Primul
interviu l-am realizat cu Doamna Maia Sandu, prim-ministrul noului guvern
al Republicii Moldova.
Varşovia,
primele zile ale lunii septembrie 1939. Aviaţia germană bombardează puternic
oraşul, armata poloneză este în retragere. Locuitorii capitalei se consolează
cu ideea că puterile aliate au declarat război Germaniei naziste, iar graniţa
de est este sigură.
Dincolo de jocurile închipuite la Bucureşti - aceleaşi care, de ani
dezile, duc la pierdera oricărei influenţe reale româneşti la Chişinău şi chiar
la ostilizarea unora dintre principalii jucători de acolo faţă de proiectul
unionist - cred că e bine să vedem şi modul în care se joacă în realitate.
Săptămâna ce precede eventuala dizolvare a Parlamentului
Republicii Moldova a activat toate resorturile interne şi
internaţionale, după o relativă perioadă de acalmie. Pe plan intern,
Preşedintele PDM, Vlad Plahotniuc, a ieşit public să anunţe că trece la
treabă, că doar nu credeam că lasă politicienii ceilalţi de capul lor,
că nu mai fac majoritate niciodată... A venit imediat şi propunerea de negocieri cu PSRM.
În ciuda unor aşteptări privind
schimbarea relaţiilor ruso-ucrainene după alegerea lui Zelenski în postura de
preşedinte al Ucrainei, Moscova continuă retorica agresivă la adresa ţării
vecine prin încălcarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acesteia.
Finalul săptămânii a consemnat o situaţie tradusă
într-un adevărat scandal: revenirea Rusiei cu drept de vot şi drepturi depline
în cadrul Consiliului Europei, instituţia responsabilă pentru respectarea
drepturilor omului la nivel european.
O convorbire telefonică de o oră şi jumătate care a ridicat brusc un orizont posibil de pace într-un moment în care scenariul marilor tensiuni trebuia oprit în evoluţia sa vertigionasă. Cei doi au, în principiu, toate motivele de pe lume să ceară, cel puţin, un răstimp strategic de gândire.
În prima parte a acestui material intitulat „Transnistria între Chişinău şi Moscova. Generaţia post-conflict şi conturarea identităţii „transnistrene“ cu ajutorul manualelor şcolare“ - parte dintr-un articol publicat în Revista de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale a Academiei Române
- am analizat diferenţele dintre două manuale de istorie de pe cele
două maluri ale Nistrului.
Republica Moldova îşi consumă neabătut drama faliilor introduse în
societate, după ce ani buni a marşat pe două naraţiuni alternative:
Dragobetele au transmis o veste bună şi câteva rele. Bună e ştirea că, dincoace şi dincolo de Prut, poporul român dă semne de viaţă. Cea mai rea că e condus, în continuare, de hoţi, întorşi cu faţa spre Rusia lui Putin.
La data de 24 februarie 2019, în Republica Moldova vor avea loc alegeri
parlamentare, concomitent cu referendumul republican consultativ (Care
va avea două întrebări privind reducerea numărului de deputaţi, de la
101 la 61, şi posibilitatea revocării acestora în cazul neîndeplinirii
obligaţiilor).
Să vorbeşti acum despre „şantaj energetic“ este ceva total incorect
politic, Dar e perfect util, funcţional şi eficace pentru a înţelege
raţionamentul cinic al super-puterilor ce-şi adună din nou piesele
pentru a monta un alt episod din noul Război Rece.
Deutsche Welle continuă seria de interviuri cu actorii politici implicaţi în campania electorală din Republica Moldova. Astăzi publicăm un interviu cu noul lider al PL, Dorin Chirtoacă.
Alegerile parlamentare de la 24 februarie 2019 sunt cruciale pentru viitorul Republicii Moldova, un stat falimentar la cheremul binomului PSRM-PDM, de rezultatul căruia depinde „drumul european al statului frate dintre Prut şi Nistru“.
A început şi campania electorală pentru alegerile generale din Republica
Moldova, la 24 februarie 2019. O campanie lansată după ce numeroase
şicane administrative şi cu relevanţă juridică au fost lansate, ba
pentru înregistrarea sau nu a vreunui candidat, ba pentru propaganda pe
net înainte de debutul campaniei, ba pentru candidaţi cu nume similar şi
binecunoscutul joc de-a confuzia şi împărţirea voturilor pe anumite
circumscripţii.
După o postare pe contul de Facebook a fostului
prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko cu privire la situaţia
economică a ucrainenilor, site-ul rus de ştiri Sputnik (cu domeniul în
Polonia: sputnik.pl) a realizat un articol prin care vrea să inducă ideea că situaţia economică grea din Ucraina este cauzată de Polonia.
Scurt şi la obiect. Celor care mi-aţi acorda votul vostru pentru Parlamentul Europei în mai 2019, vă cer să-l votaţi masiv pe George Simion, în locul meu. Într-o Românie politică dată cu capul de pereţi, caracterul şi hotărârea de oţel ale lui George dau certitudinea împlinirii, o dată pentru totdeauna, a adevăratului nostru Proiect de Ţară: REUNIFICAREA.
Aproape un milion de moldoveni au devenit în ultimii 27 de ani şi cetăţeni ai României. Politica de acordare a cetăţeniilor se dovedeşte în realitate o bombă cu ceas întârziat căci a reuşit cu succes să facă ceea ce nici Stalin nu a reuşit: să scoată un milion de buni români din Republica Moldova.
Toţi privesc într-o notă pesimistă iminenta venire la conducere a Partidului Socialist din Republica Moldova, însă acesta va sosi şi cu lucruri bune: va colapsa total încrederea cetăţenilor în statul fictiv şi mafiot existent între Prut şi Nistru. S-ar putea să asistăm la ultimii săi ani de existenţă, poate chiar la ultimul an.
La 24 februarie 2019, Moldova va alege un nou parlament în baza
sistemului electoral mixt adoptat în iulie 2017 de către Partid
Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, şi Partidul
Socialiştilor formal aflat în opoziţie, controlat de preşedintele Igor
Dodon.
Toate alegerile parlamentare de la Chişinău, începând din 1990 şi până în prezent, s-au desfăşurat sub logica „pe marginea prăpastiei”. La ora actuală, Republica Moldova riscă să devină „Venezuela Europei” şi nu „Noua Elveţie”. Unica sansa reala la un viitor cert si sigur este Unirea cu România!
Joi, 9 martie 2009, în jurul orei 13.15, doi diplomaţi români aflaţi la
post în Chişinău, ambasadorul român în R. Moldova, Filip Teodorescu, şi
ministrul-consilier, Ioan Gaborean, aflaţi într-o coloană oficială
formată din şase maşini, au trecut graniţa în România.
Alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 24 februarie 2019 transformă viaţa politică de la Chişinău într-un câmp de luptă electoral al formaţiunilor politice pro-europene şi pro-putiniste. Deşi campania electorală încă nu a început, binomul Dodon-Plahotniuc lucrează pentru consolidarea electoratelor ţintă, în contextul în care miza o reprezintă viitorul geopolitic al Republicii Moldova.
Pe 7 octombrie 1989, câteva zeci de tineri au
ieşit în Piaţa Centrală din Chişinău şi au început să afişeze placarde cu
următoarele înscrisuri: „Cerem alternativă PCUS!”, „Jos Constituţia
stalinistă!”,
„Jos limba rusă de stat!” etc.
Miliţia RSSM a intervenit în forţă şi au avut loc ciocniri cu tinerii
demonstranţi.
Alegerile parlamentare pentru viitorul plen al Republicii Moldova se vor desfăşura pe 24 februarie 2019, dar guvernarea PDM a oligarhului Vladimir Plahotniuc a furat de mult startul campaniei electorale, care încă nu a început.
