O declaraţie făcută ieri de prim-ministrul Natalia Gavriliţa atrage
atenţia în contextul dezvoltării frontului de ameninţări ruseşti. A spus
că „este foarte îngrijorată” de faptul că Rusia ar putea să-şi continue
ofensiva din sudul Ucrainei şi să invadeze şi teritoriul Republicii
Moldova.
Ceea ce veţi citi mai jos pare neverosimil. Cum să creadă cineva astăzi, când fanfarele cântă triumful „integrării europene” al Chişinăului, liderii Republicii Moldova fac poze cu toţi oficialii continentului, iar drapelele europene flutură în capitala republicii, că dincolo de acest tabloul se ascunde şi o realitate care desfinde nu doar percepţiile noastre, dar şi bunul simţ.
Transmiterea chestionarului(n.a. de aderare la UE) de către R.Moldova este un doar un pas în direcţia corectă şi mai este mult până la
obţinerea statutului de candidat, ca să nu mai vorbim de aderare, mi-a declarat, într-un interviu, analistul politic Victor Ciobanu.
Armata moldavă este pregătită cu brio să
reziste unui asalt din partea actorilor secesionişti din Transnistria, dar este
foarte greu de crezut că dacă Ucraina va fi îngenuncheată, R.Moldova poate
rezista unei invazii ruseşti, mi-a declarat, întru-un interviu, fostul ministru al Apărării din R.Moldova, Anatol Şalaru.
Trăim vremuri tulburătoare, iar butoiul cu pulbere din estul Europei a explodat. Zona Mării Negre nu mai este o zonă de rang secundar, ci a devenit epicentrul sau motivul unei dispute strategice, care poate înfăţişa premisa unei noi orânduiri mondiale.
Cu puţin timp înainte de împlinirea a două luni de la invazia militară rusă în Ucraina, Moscova a dispus ca necunoscutul general Rustam Minnekayev, interimar la comanda Dictrictului Militar Central - cel mai mare din Rusia, cu suprafaţa de 7.060.000 de kilometri pătraţi = 40 % din teritoriul Federaţiei Ruse şi cu o populaţie de 54,9 milioane de oameni = 39% din aceea a statlui rus - să precizeze noul obiectiv strategic al imperiului răsăritean.
Semnarea de către cele trei state din
Parteneriatul Estic (n.a. Ucraina, R.Moldova şi Georgia) a cererilor de aderare la UE reprezintă un gest politic
bun, care dă bine la public, dar nu va fi urmat foarte rapid de primirea
statutului de ţară candidat, mi-a declarat, într-un interviu, jurnalistul Victor Nichituş. Acesta este jurnalist în Republica Moldova şi lucrează în presa de la Chişinău din anul 1994.
Departamentul de Stat al SUA a cerut cetăţenilor americani să plece imediat „pe căi comerciale sau private” din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
Putin a anexat
Crimeea cu argumentul că este teritoriu rusesc, iar acolo trăiesc ruşi. Este
exact argumentul cu care România ar trebui nu să anexeze, ci să apere
teritoriul Republicii Moldova, de o posibilă
invazie rusească. Iar această intenţie ar trebui anunţată public, încă de acum,
după o consultare cu aliaţii din NATO şi UE.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prezentă la Bucureşti marţi, 23 noiembrie, în prima sa vizită oficială.
La Chişinău, entuziasmul este în floare. Parţial este explicabil. Dar
permanenta stare de sărbătoare în care pare că se afla R. Moldova este
riscantă. Spiritul critic este anulat, uitat, cu consecinţe esenţiale
din punct de vedere strategic.
Cea mai bună afacere este atunci când acelaşi jucător e cel ce vinde şi cel ce cumpără deopotrivă o marfă. Cam ca la incompatibilităţile clasice, de manual, când aceeaşi persoană ar semna, formal şi la furnizor, şi la cumpărător.
Despre morţi, numai de
bine: Dodon, Filip, Năstase…
Dacă plecarea lui Pavel Filip, fostul premier, din conducerea PDM nu a
lăsat nici o urmă, nici de regret nici de relevanţă politică, anunţul
făcut de Igor Dodon luni, 18 octombrie, privind retragerea sa din funcţia de Preşedinte al PSRM şi demisia din Parlament are o cu totul altă semnificaţie.
Am urmărit cu deosebit interes conferinţa de presă a lui Andrei Spînu, ministrul care se ocupă de negocierile pentru aprovizionarea cu gaz şi energie electrică.
Am văzut câteva tentative de luptă anticorupţie. Unele reuşite, altele de-a dreptul ratate. Unele imitaţii şi teatru, altele serioase şi profunde. Şi lupta anticorupţie se realizează nu pentru că este un scop în sine.
Republica Moldova, sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, a trecut serios la treabă: a refăcut relaţiile internaţionale, şefi de stat şi de guverne europeni sunt săptămânal la Chişinău, în timp ce acordurile internaţionale de finanţare determinate de reforme au luat locul livrărilor de vaccinuri ca ajutor pentru combaterea pandemiei.
O ştire DW ne informează că a fost declanşat mecanismul de demitere a procurorului general al Republicii Moldova. Anunţul a fost făcut de noul ministru al Justiţiei Sergiu Litvinenco după şedinţa de marţi a Consiliului Suprem de Securitate. Conform aceleiaşi surse, Natalia Gavriliţa, şefa guvernului de la Chişinău, a spus că procurorul general va fi demis.
Chişinăul a trecut, după 1 septembrie, printr-un moment dificil şi extrem de costisitor ca imagine, care a reprezentat şi botezul noului vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, şi a testat şi relaţia cu Rusia, creionată în celebra şi intempestiva vizită a lui Dmitri Kozak la Chişinău, care a transmis elementele pactului tacit de neagresiune.
Lansarea la Chişinău, marţi, 24 august, a sondajului de opinie cu privire la Percepţia populaţiei Republicii Moldova în legătură cu ameninţările şi instituţiile de securitate a creat o mare confuzie la nivelul mass media.
Rezultatele excepţionale ale Partidului Acţiune şi Solidaritate din Republica Moldova, al preşedintei Maia Sandu, a produs la Bucureşti un val de euforie atât în rândul elitelor politice, cât şi în cele ale publicului. Rezultatele PAS au relansat, la Bucureşti, o discuţie despre strategia românească în Moldova şi tratamentul aplicat, în trecut, agendei reformatoare a Maiei Sandu.
La un an de la otrăvirea lui Navalnîi cu Novichok, vineri, 20 august, Cancelarul german Angela Merkel a avut ultima discuţie cu preşedintele Vladimir Putin din poziţie oficială, cu nici o lună înainte de părăsirea funcţiei de Cancelar, după 16 ani. Întâlnirea contondentă, timp de 3 ore, a cuprins toate temele controversate şi de divergenţă între cei doi lideri, cele două state, Occident şi Rusia, deopotrivă.
Nici nu au preluat bine miniştrii Guvernului Gavriliţă posturile şi la Chişinău a descins şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale a lui Vladimir Putin, Dmitri Kozak, noul responsabil (după plecarea lui Vladislav Surkov) pentru spaţiul post sovietic,
conflictele îngheţate inclusiv conflictul din Estul Ucrainei şi din
raioanele de răsărit ale Republicii Moldova, în stânga Nistrului.
Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova, de
pro-europenismul ei, atunci când există o dorinţă autentică de a
construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat,
într-un interviu acordat pentru PressHUB, vicepreşedintele Delegaţiei la
Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, europarlamentarul USRPLUS,
Ramona Strugariu.
Jocul s-a sfârşit. Alegerile generale anticipate din Republica Moldova au avut loc în ziua finalei Campionatului European de fotbal. Iar rezultatele au marcat victoria anunţată cu o majoritate indubitabilă, en fanfare, fără drept de apel, a PAS, partidul pro-prezidenţial al Maiei Sandu.
Duminică, 11 Iulie 2021, se desfăşoară
alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova. Pentru alegători
contează un singur punct din programul electoral: relaţiile cu Uniunea
Europeană, respectiv cu Rusia, care pot genera sau nu dezvoltarea economică şi
bunăstare în Republica Moldova. Diaspora moldovenească are un singur mesaj
pentru părinţii şi bunicii de acasă: Votaţi Europa!
Mihai Gribincea, prin activitatea desfăşurată ca diplomat şi prin
scrierile publicate, poate fi considerat drept cel mai important expert din
spaţiul România - Republica Moldova legat de conflictul transnistrean.
Alegerile generale din 11 iulie par a fi cronica unor rezultate anunţate. Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor este în pierdere vizibilă de viteză şi pare să fi adoptat o strategie de conservare, mai degrabă decât una victorioasă.
Vizita în Europa a preşedintelui american Joe Biden a creat premizele unei abordări unitare a Rusiei, Chinei şi autocraţiilor, în general.
Duma de Stat a Rusiei a adoptat miercuri o declaraţie alarmistă vizând situaţia din regiunea transnistreană, în care acuză Moldova şi Ucraina de „sufocarea Transnistriei”.
