În cadrul vizitei la Roma, preşedintele Maia Sandu a semnat, împreună cu ministrul italian al Muncii şi Politicilor Sociale, Andrea Orlando, Acordul în domeniul securităţii sociale.
Experţii Uniunii Europene au ajuns vineri la un acord privind sancţiunile economice împotriva statului Belarus, ca penalizare în urma obligării unui avion al Ryanair să aterizeze la Minsk pentru arestarea unui ziarist disident, au anunţat Ministerul austriac de Externe şi trei diplomaţi, transmite Reuters.
Ministrul de externe rus Serghei Lavrov şi-a exprimat vineri preocuparea cu privire la linia „puţin constructivă” a Uniunii Europene (UE), în comentariile sale despre strategia europeană de rezistenţă şi contracarare evocată miercuri de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, relatează agenţia EFE.
Deputatul Platformei DA Dinu Plîngău a lansat un atac dur la adresa primarului de Bălţi, Renato Usatîi, însoţit de imagini video în care liderul „Partidul Nostru” apare pe un poligon de tir alături de persoane din anturajul lui Vlad Plahotniuc - Dorin Damir şi Alexandru Jizdan.
Comisia Electorală Centrală va examina vineri,18 iunie, ultimele cereri depuse de concurenţii electorali pentru înregistrarea în cursa electorală pentru alegerile din 11 iulie. Este vorba despre Partidul Politic „Noua Opţiune Istorică” şi candidaţii independenţi Ion Stegărescu şi Veaceslav Valico.
Iniţiativa propusă de preşedintele Maia Sandu, care prevede acordarea mai multor facilităţi fiscale moldovenilor din diasporă, inclusiv scutirea de taxe vamale pentru importul automobilelor, este lipsită de viziunea implementării în practică şi induce un element de discriminare faţă de ceilalţi cetăţeni.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a avut o întrevedere vineri, 18 iunie, cu preşedintele Italiei, Sergio Mattarella, în cadrul vizitei oficiale pe care o efectuează în aceste zile la Roma, la invitaţia omologului său.
SummaryPSRM cere deschiderea unui dosar penal în legătură cu creşterea preţurilor la produsele petroliere. Anunţul a fost făcut de deputatul socialist Bogdan Ţîrdea, candidat la funcţia de deputat din partea Blocului electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, transmite IPN.
Listele cu 58 de candidaţi la funcţia de deputat ale Partidului Politic „Noua Opţiune Istorică” au fost înregistrate astăzi de Comisia Electorală Centrală. De asemenea, CEC l-a înregistrat pe candidatul independent Veaceslav Valico şi a respins înregistrarea lui Ion Stegărescu, transmite IPN.
Candidaţii pe listele Partidului Acţiune şi Solidaritate susţin că, în următorul Parlament, dar şi în viitorul Guvern, pe care îl vor constitui, vor implementa 22 de proiecte mari de infrastructură. Printre acestea se numără repararea a 2800 de kilometri de drumuri naţionale şi 3 000 de kilometri de drumuri rurale, transmite IPN.
Controversatul om de afaceri Veaceslav Platon anunţă că nu va cere statului Republica Moldova despăgubiri la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru cei patru ani pe care i-a petrecut în închisoare în urma condamnării sale la 18 ani de detenţie „într-un dosar total falsificat, fapt demonstrat recent în instanţă”, transmite IPN.
Şapte persoane au fost reţinute fiind suspectate de contrabandă cu automobile în Republica Moldova. Procuratura a pornit urmărirea penală în cadrul executării unei cereri de comisie rogatorie din Ungaria, privind sustragerea automobilelor din Uniunea Europeană (UE) în valoare de peste 12 milioane de lei, transmite IPN.
Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a conferit post-mortem ,,Ordinul de Onoare” unui grup de lucrători medicali. Distincţiile au fost acordate unui grup de 134 de cadre medicale, în semn de profund omagiu şi gratitudine pentru curajul, devotamentul şi spiritul de sacrificiu de care au dat dovadă în realizarea actului medical, riscându-şi propria viaţă pentru salvarea altor vieţi omeneşti în perioada pandemiei Covid-19.
Vicepreşedintele Parlamentului Alexandru Slusari (Platformei DA) crede că statul trebuie să sprijine plenar agricultura. El a vorbit despre aceasta în cadrul emisiunii „Spaţiul Libertăţii” cu Lilia Burakovski, notează IPN:
Preşedintele Maia Sandu spune că lipsa interesului Procuraturii Generale faţă de abuzurile care ar fi comise de omul de afaceri Veaceslav Platon este una suspectă. Sandu se arată nemulţumită de activitatea instituţiei şi sugerează că achitarea lui Veaceslav Platon în dosarul fraudei bancare ar fi rezultatul presiunilor care s-ar pune pe judecători, notează IPN.
Un lot de vaccin Sputnik V urmează să ajungă în Republica Moldova. Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale a precizat că există o confirmare preliminară, verbală, a acestui fapt. Despre livrarea vaccinului a comunicat liderul socialist, Igor Dodon. Pe pagina sa de Facebook, acesta a scris că lotul va ajunge la Chişinău vineri seara, 18 iunie, transmite IPN.
Curtea de Apel Chişinău a admis parţial joi, 17 iunie, contestaţiile depuse de mai multe partide în legătură cu modificarea deciziei Comisiei Electorale Centrale cu privire la numărul secţiilor de vot care urmează să fie deschise în diasporă pentru alegerile parlamentare anticipate, scrie Unimedia.info.
În cazul în care Alianţa pentru Unirea Românilor va ajunge în Parlamentul de la Chişinău, formaţiunea va face coaliţie cu Partidul Acţiune şi Solidaritate şi cu Platforma DA. Nu se va alia cu partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Ilan Şor şi Renato Usatîi, a anunţat astăzi, 17 iunie, Vlad Bileţchi, liderul AUR de la Chişinău, în cadrul unei conferinţe de presă la IPN.
În plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, când rolul diasporei poate fi unul decisiv pentru Partidul Acţiune şi Solidaritate, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, propune un proiect de lege care prevede scutirea de plata mai multor taxe pentru bunurile de uz personal introduse în ţara noastră de către cetăţenii moldoveni din diasporă, care au hotărât să se stabilească cu traiul acasă.
Serviciul de Informaţii şi Securitate din Republica Moldova a anunţat joi, 17 iunie, că a contracarat activitatea unui hacker, specializat în criminalitate informatică pentru profit. Tânărul de 29 de ani, prin metoda brute-force, a încercat să se autorizeze ilegal pe sistemele informaţionale guvernamentale, ce aparţin I.P. „Serviciul Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică”.
Moldova ar putea să se confrunte cu creşterea numărului de infectări COVID-19, din cauza unor noi tulpini ale virusului, cum ar fi cea indiană, transmite IPN.
Fostul preşedintele ostentativ pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a furat 4% din rezultatele viitoarelor alegeri generale cu ajutorul Comisiei Electorale Centrale.
Republica Moldova mai obţine din partea UE o şansă de revenire la normalitate, după ce a fost furată de propriii conducători şi ruinată economic de pandemie.
Pe pagina LARICS am prezentat în detaliu atitudinea cetăţenilor din R. Moldova faţă de Unire, remarcând un trend în creştere, extrem de interesant de urmărit în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate din stânga Prutului din 11 iulie 2021. Vom cerceta astăzi atitudinea cetăţenilor din România pe această chestiune şi vom trage câteva concluzii.
Apropiatele alegeri legislative din România de Est - teritoriu samavolnic ocupat anterior de trupe imperiale estice - constituie un prilej de reamintire a celor petrecute atunci când la Moscova nu se dorea un drum de sine stător al europenilor care trăiau în fosta republică sovietică socialistă numită în zeflemea moldovenească.
Ultima enormitate a lui Lukashenko, care a deturnat un avion după o operaţiune specială menită să aresteze un ziarist dizident care trăia în Occident, a adus în prim plan vizita şi discursul lui Igor Dodon care, în lipsă de invitaţii internaţionale şi locuri în care să fie primit, a dat recent o fugă până la Minsk.
Vizita recentă a fostului preşedinte pro-putinist al R.Moldova, Igor Dodon, în Belarus este o simplă campanie de PR politic în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie unde fostul ”om de casă” al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc îşi joacă cariera politică şi libertatea.
Apariţia partidelor anti-sistem, alături de cele extremiste, populiste şi progresiste, de aşa numitele partide „noi“, care neagă politicile convenţionale, clasice, tradiţionale, creează un spaţiu major al incompatibilităţilor declarate chiar din campaniile electorale.
Nu credeam că un om politic, care a mai fost şi preşedinte pe deasupra, poate face atâtea greşeli. În primul rând pentru că ştie – sau ar trebui să ştie – întregul sistem instituţional al statului. Apoi pentru că ar trebui să fi lucrat şi să lucreze cu specialişti în politică şi comunicare publică, aceştia putându-l pune în gardă împotriva unor gafe de dimensiuni catastrofale.
Starea de urgenţă din Republica Moldova i-a permis lui Igor Dodon să tragă cu ochiul şi să monteze o nouă afacere pentru sine şi camarila sa, utilizând guvernul interimar Ciocoi pe care-l convoacă la picior când are chef la sediul de partid.
Preşedintele Zelenski anunţă că a cerut NATO să grăbească cât se poate de mult procesul de aderare al ţării sale în contextul unei vizibile degradări a contextul diplomatic în care cuvântul de ordine pare a fi „conflict major în perspectivă“.
În relaţia conducerii de la Bucureşti, cu administratorii de la Chişinău, a judeţelor dintre Prut şi Nistru, există, în mod justificat, o anumită prudenţă. Asta pentru că, de-a lungul ultimelor trei decenii, orgoliile unor politicieni - din Republica Moldova, copia, din multe puncte de vedere, a Republicii Democrate Germane - au contracarat speranţele de reîntregire naţională ale românilor lucizi.
După episodul straniu consumat în Parlament când şedinţa de investire a guvernului Grosu nu a putut avea loc din cauza lipsei cvorumului, preşedinta Maia Sandu a urmat întocmai paşii prevăzuţi de Constituţie.
Acum, când s-a precizat fără drept de apel perspectiva alegerilor anticipate în Republica Moldova, reacţiile publice ale partidelor politice reflectă tot mai mult gradul de disperare al acestora pentru că vor părăsi Parlamentul Republicii Moldova.
Continuăm cu analiza chestiunii unioniste dincolo de Prut, bazându-ne pe date sociologice culese de-a lungul timpului de diferite case de sondare de la Chişinău.
Cu ani în urmă am poposit în oraşul românesc Bălţi. Purtam uniforma Armatei României şi eram însoţit de colonelul Valeriu Rusu, din Armata Naţională a Republicii Moldova. Un conaţional care ştia că amândoi serveam practic naţiunea sub acelaşi Tricolor. Acolo, la Bălţi mi-am întâlnit, pentru prima oară, rudele din partea bunicului. Europeni minunaţi, cu rădăcini pe malurile Nistrului. Acum, la Bălţi se implică şi Consiliul Mondial al Românilor.
Igor Dodon a propus, într-o emisiune de joi seară, ca să procedeze la „suspendarea temporară” a Preşedintelui Maia Sandu.
Cu divergenţele, de ordin intern, existente în legislativele de la Bucureşti şi Chişinău vom avea parte - şi în 2021 - de o rememorare pur simbolică a celor petrecute pe 27 martie 1918, când a fost întrunit Sfatul Ţării, care a decis revenirea pământului dintre Prut şi Nistru la Patria Mamă. Acum, Kremlinul a acceptat-o pe Maia Sandu la timona judeţelor rupte din România, dar ea este evident obligată să joace un trist cazacioc geopolitic.
Deputatul George Simion, liderul partidului AUR, face scandal la punctul de trecere a frontierei în Republica Moldova de la Albiţa / Leuşeni. Deşi ştie că are interdicţie în R. Moldova până în 2023, vrea să forţeze declanşarea unui scandal mediatic. Este deputat în Parlamentul României de aproape 3 luni, dar nu a luat niciodată cuvântul şi nu a avut nicio iniţiativă referitoare la R. Moldova. De ce face acest scandal la graniţă?
În ultimele săptămâni au apărut mai multe critici ale analiştilor politici din România faţă de preşedintele R. Moldova, Maia Sandu. În principal, criticile sunt faţă de strategia sa pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, mai ales pe fondul poziţionării Curţii Constituţionale, respectiv faţă de relaţiile sale cu celelalte partide pro-europene şi cu cele unioniste. Care este miza acestor critici faţă de preşedintele Maia Sandu?
Toată lumea fuge de geopolitică în pandemie. Şi pentru motive simple şi clare, pentru că a te agăţa de geopolitică drept raţiune pentru a selecta vaccinurile sau a nu vaccina populaţia este o crimă.
Faimosul film după romanul lui Nikos Kazantzakis, Zorba Grecul, se încheie cu o scenă celebră. Englezul venit pe insulele greceşti priveşte siderat cum întreaga investiţie concepută de sfătuitorul său, Zorba, se prăbuşeşte spectaculos, încă din momentul inaugurării... Ceea ce trebuia să fie o victorie spectaculoasă, devine un eşec la fel de spectaculos.
Republica Moldova este şi ea în miezul a ceea ce se numeşte geopolitica vaccinurilor. Este vorba despre asumarea surselor de vaccinuri credibile din cele câteva validate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii, unele dintre cele produse fiind cu probleme, altele cu rezerve sau limitări.
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis în 29 Decembrie 2020, cu ocazia vizitei sale oficiale la Chişinău, că România va dona Republicii Moldova 200.000 doze de vaccin anti-Covid 19. Problema vaccinului a devenit imediat o temă puternic instrumentalizată politic la Chişinău, utilizată în special de adversarii politici ai preşedintelui Maia Sandu. Ieri seară guvernul României a aprobat livrarea primei tranşe de vaccin.
După recenta hotărâre solomonică a Curţii Constituţionale a Republicii Moldova – care nu a clarificat lucrurile, deşi s-a băgat într-o chestiune ce vizează viaţa politică, oportunitatea şi actul de voinţă al Preşedintelui – am intrat într-o situaţie de „pat”.
Criza politică se adânceşte în Republica Moldova. Prima tentativă de învestire a unui nou guvern s-a epuizat joi. După două încercări eşuate, şeful statului poate dizolva Parlamentul.
Situaţia din Republica Moldova, dincolo de sunetele de fanfară care se mai aud din când în când în urma vizitelor prezidenţiale ale doamnei Maia Sandu prin diverse capitale europene – modelul Zelenski de după câştigarea alegerilor în Ucraina! -, este gri. Incertitudinile sunt mai mari decât certitudinile, întrebările, mai multe decât răspunsurile.
Vizita preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău - prima de la preluarea mandatului în Republica Moldova şi prima vizită oficială după preluarea mandatului de preşedinte de către doamna Maia Sandu – a avut în program exclusiv întâlnirea, felicitarea şi discuţiile tete a tete şi în cadrul delegaţilor plus declaraţiile de presă.
Vizita preşedintelui României Klaus Iohannis la Chişinău este una firească după cinci ani de răceală ca urmare a poziţiilor anti-româneşti ale fostului preşedinte al R.Moldova, Igor Dodon, şi imagologic are rolul de a scoate simbolic din izolarea diplomatică statul frate dintre Prut şi Nistru la începutul mandatului preşedintelui recent învestit Maia Sandu.
Politica din Republica Moldova este fascinantă deoarece orice este cunoscut din teoria ştiinţei politice sau a dreptului constituţional nu are un echivalent în ceea ce se întâmplă în realitate.
Vizita electorală eşuată a premierului Cîţu la Deveselu. „Măriţi pensiile, nu mai minţiţi! Şi alocaţiile la copii!“, „S-au mărit anul trecut!“ VIDEO
Primăria, afacere de familie. Schema PSD pentru păstrarea fotoliilor de edili
Renate Weber, demisă după două şedinţe cu scandal. Cine se încălzeşte pentru preluarea şefiei Avocatului Poporului
Şeful Corpului de Control al Poliţiei Române, „pedepsit” să-şi stabilească singur sancţiunea după ce a fost prins băut la volan
Prognoza meteo: Vremea se schimbă radical. Ce anunţă meteorologii, când scăpăm de furtuni
PSD ia faţa
liberalilor pe tema limitării sinecurilor. Ce prevede proiectul propus de social-democraţi
Urmăriri şi bătăi ca-n filme, pe stradă, în Buzău. Ţinta agresorilor: un activist civic, bătut de faţă cu poliţiştii VIDEO
ALERTĂ METEO Averse torenţiale, vijelii şi grindină în întreaga ţară în acest weekend. Meteorologii au emis două coduri galbene
Prognoza meteo: Fenomene extreme lovesc România. Unde va fi cel mai rău, când se răcoreşte
Prognoza COVID-19 la 1 septembrie: Numărul deceselor va scădea, dar ameninţarea SARS-CoV-2 rămâne