Chişinăul a trecut, după 1 septembrie, printr-un moment dificil şi extrem de costisitor ca imagine, care a reprezentat şi botezul noului vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, şi a testat şi relaţia cu Rusia, creionată în celebra şi intempestiva vizită a lui Dmitri Kozak la Chişinău, care a transmis elementele pactului tacit de neagresiune.
Lansarea la Chişinău, marţi, 24 august, a sondajului de opinie cu privire la Percepţia populaţiei Republicii Moldova în legătură cu ameninţările şi instituţiile de securitate a creat o mare confuzie la nivelul mass media.
Rezultatele excepţionale ale Partidului Acţiune şi Solidaritate din Republica Moldova, al preşedintei Maia Sandu, a produs la Bucureşti un val de euforie atât în rândul elitelor politice, cât şi în cele ale publicului. Rezultatele PAS au relansat, la Bucureşti, o discuţie despre strategia românească în Moldova şi tratamentul aplicat, în trecut, agendei reformatoare a Maiei Sandu.
La un an de la otrăvirea lui Navalnîi cu Novichok, vineri, 20 august, Cancelarul german Angela Merkel a avut ultima discuţie cu preşedintele Vladimir Putin din poziţie oficială, cu nici o lună înainte de părăsirea funcţiei de Cancelar, după 16 ani. Întâlnirea contondentă, timp de 3 ore, a cuprins toate temele controversate şi de divergenţă între cei doi lideri, cele două state, Occident şi Rusia, deopotrivă.
Nici nu au preluat bine miniştrii Guvernului Gavriliţă posturile şi la Chişinău a descins şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale a lui Vladimir Putin, Dmitri Kozak, noul responsabil (după plecarea lui Vladislav Surkov) pentru spaţiul post sovietic,
conflictele îngheţate inclusiv conflictul din Estul Ucrainei şi din
raioanele de răsărit ale Republicii Moldova, în stânga Nistrului.
Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova, de
pro-europenismul ei, atunci când există o dorinţă autentică de a
construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat,
într-un interviu acordat pentru PressHUB, vicepreşedintele Delegaţiei la
Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, europarlamentarul USRPLUS,
Ramona Strugariu.
Jocul s-a sfârşit. Alegerile generale anticipate din Republica Moldova au avut loc în ziua finalei Campionatului European de fotbal. Iar rezultatele au marcat victoria anunţată cu o majoritate indubitabilă, en fanfare, fără drept de apel, a PAS, partidul pro-prezidenţial al Maiei Sandu.
Duminică, 11 Iulie 2021, se desfăşoară
alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova. Pentru alegători
contează un singur punct din programul electoral: relaţiile cu Uniunea
Europeană, respectiv cu Rusia, care pot genera sau nu dezvoltarea economică şi
bunăstare în Republica Moldova. Diaspora moldovenească are un singur mesaj
pentru părinţii şi bunicii de acasă: Votaţi Europa!
Mihai Gribincea, prin activitatea desfăşurată ca diplomat şi prin
scrierile publicate, poate fi considerat drept cel mai important expert din
spaţiul România - Republica Moldova legat de conflictul transnistrean.
Alegerile generale din 11 iulie par a fi cronica unor rezultate anunţate. Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor este în pierdere vizibilă de viteză şi pare să fi adoptat o strategie de conservare, mai degrabă decât una victorioasă.
Vizita în Europa a preşedintelui american Joe Biden a creat premizele unei abordări unitare a Rusiei, Chinei şi autocraţiilor, în general.
Duma de Stat a Rusiei a adoptat miercuri o declaraţie alarmistă vizând situaţia din regiunea transnistreană, în care acuză Moldova şi Ucraina de „sufocarea Transnistriei”.
Fostul preşedintele ostentativ pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a furat 4% din rezultatele viitoarelor alegeri generale cu ajutorul Comisiei Electorale Centrale.
Republica Moldova mai obţine din partea UE o şansă de revenire la normalitate, după ce a fost furată de propriii conducători şi ruinată economic de pandemie.
Pe pagina LARICS am prezentat în detaliu atitudinea cetăţenilor din R. Moldova faţă de Unire, remarcând un trend în creştere, extrem de interesant de urmărit în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate din stânga Prutului din 11 iulie 2021. Vom cerceta astăzi atitudinea cetăţenilor din România pe această chestiune şi vom trage câteva concluzii.
Apropiatele alegeri legislative din România de Est - teritoriu samavolnic ocupat anterior de trupe imperiale estice - constituie un prilej de reamintire a celor petrecute atunci când la Moscova nu se dorea un drum de sine stător al europenilor care trăiau în fosta republică sovietică socialistă numită în zeflemea moldovenească.
Vizita recentă a fostului preşedinte pro-putinist al R.Moldova, Igor Dodon, în Belarus este o simplă campanie de PR politic în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie unde fostul ”om de casă” al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc îşi joacă cariera politică şi libertatea.
Apariţia partidelor anti-sistem, alături de cele extremiste, populiste şi progresiste, de aşa numitele partide „noi“, care neagă politicile convenţionale, clasice, tradiţionale, creează un spaţiu major al incompatibilităţilor declarate chiar din campaniile electorale.
Nu credeam că un om politic, care a mai fost şi preşedinte pe deasupra, poate face atâtea greşeli. În primul rând pentru că ştie – sau ar trebui să ştie – întregul sistem instituţional al statului. Apoi pentru că ar trebui să fi lucrat şi să lucreze cu specialişti în politică şi comunicare publică, aceştia putându-l pune în gardă împotriva unor gafe de dimensiuni catastrofale.
Starea de urgenţă din Republica Moldova i-a permis lui Igor Dodon să tragă cu ochiul şi să monteze o nouă afacere pentru sine şi camarila sa, utilizând guvernul interimar Ciocoi pe care-l convoacă la picior când are chef la sediul de partid.
Preşedintele Zelenski anunţă că a cerut NATO să grăbească cât se poate
de mult procesul de aderare al ţării sale în contextul unei vizibile
degradări a contextul diplomatic în care cuvântul de ordine pare a fi „conflict major în perspectivă“.
În relaţia conducerii de la Bucureşti, cu administratorii de la Chişinău, a judeţelor dintre Prut şi Nistru, există, în mod justificat, o anumită prudenţă. Asta pentru că, de-a lungul ultimelor trei decenii, orgoliile unor politicieni - din Republica Moldova, copia, din multe puncte de vedere, a Republicii Democrate Germane - au contracarat speranţele de reîntregire naţională ale românilor lucizi.
După episodul straniu consumat în Parlament când
şedinţa de investire a guvernului Grosu nu a putut avea loc din cauza lipsei
cvorumului, preşedinta Maia Sandu a urmat întocmai paşii prevăzuţi de
Constituţie.
Continuăm cu analiza chestiunii unioniste dincolo de Prut, bazându-ne pe date sociologice culese de-a lungul timpului de diferite case de sondare de la Chişinău.
Cu ani în urmă am poposit în oraşul românesc Bălţi. Purtam uniforma Armatei României şi eram însoţit de colonelul Valeriu Rusu, din Armata Naţională a Republicii Moldova. Un conaţional care ştia că amândoi serveam practic naţiunea sub acelaşi Tricolor. Acolo, la Bălţi mi-am întâlnit, pentru prima oară, rudele din partea bunicului. Europeni minunaţi, cu rădăcini pe malurile Nistrului. Acum, la Bălţi se implică şi Consiliul Mondial al Românilor.
Igor Dodon a propus, într-o emisiune de joi seară, ca să procedeze la „suspendarea temporară” a Preşedintelui Maia Sandu.
Cu divergenţele, de ordin intern, existente în legislativele de la Bucureşti şi Chişinău vom avea parte - şi în 2021 - de o rememorare pur simbolică a celor petrecute pe 27 martie 1918, când a fost întrunit Sfatul Ţării, care a decis revenirea pământului dintre Prut şi Nistru la Patria Mamă. Acum, Kremlinul a acceptat-o pe Maia Sandu la timona judeţelor rupte din România, dar ea este evident obligată să joace un trist cazacioc geopolitic.
Deputatul George Simion,
liderul partidului AUR, face scandal la punctul de trecere a frontierei în Republica
Moldova de la Albiţa / Leuşeni. Deşi ştie că are interdicţie în R. Moldova până
în 2023, vrea să forţeze declanşarea unui scandal mediatic. Este deputat în
Parlamentul României de aproape 3 luni, dar nu a luat niciodată cuvântul şi nu a
avut nicio iniţiativă referitoare la R. Moldova. De ce face acest scandal la
graniţă?
În ultimele
săptămâni au apărut mai multe critici ale analiştilor politici din România faţă
de preşedintele R. Moldova, Maia Sandu. În principal, criticile sunt faţă de
strategia sa pentru declanşarea alegerilor parlamentare anticipate, mai ales pe
fondul poziţionării Curţii Constituţionale, respectiv faţă de relaţiile sale cu
celelalte partide pro-europene şi cu cele unioniste. Care este miza acestor
critici faţă de preşedintele Maia Sandu?
