Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, este prezentă la Bucureşti marţi, 23 noiembrie, în prima sa vizită oficială.
La Chişinău, entuziasmul este în floare. Parţial este explicabil. Dar
permanenta stare de sărbătoare în care pare că se afla R. Moldova este
riscantă. Spiritul critic este anulat, uitat, cu consecinţe esenţiale
din punct de vedere strategic.
Cea mai bună afacere este atunci când acelaşi jucător e cel ce vinde şi cel ce cumpără deopotrivă o marfă. Cam ca la incompatibilităţile clasice, de manual, când aceeaşi persoană ar semna, formal şi la furnizor, şi la cumpărător.
Despre morţi, numai de
bine: Dodon, Filip, Năstase…
Dacă plecarea lui Pavel Filip, fostul premier, din conducerea PDM nu a
lăsat nici o urmă, nici de regret nici de relevanţă politică, anunţul
făcut de Igor Dodon luni, 18 octombrie, privind retragerea sa din funcţia de Preşedinte al PSRM şi demisia din Parlament are o cu totul altă semnificaţie.
Am urmărit cu deosebit interes conferinţa de presă a lui Andrei Spînu, ministrul care se ocupă de negocierile pentru aprovizionarea cu gaz şi energie electrică.
Am văzut câteva tentative de luptă anticorupţie. Unele reuşite, altele de-a dreptul ratate. Unele imitaţii şi teatru, altele serioase şi profunde. Şi lupta anticorupţie se realizează nu pentru că este un scop în sine.
Republica Moldova, sub guvernul pro-occidental al Maiei Sandu, a trecut serios la treabă: a refăcut relaţiile internaţionale, şefi de stat şi de guverne europeni sunt săptămânal la Chişinău, în timp ce acordurile internaţionale de finanţare determinate de reforme au luat locul livrărilor de vaccinuri ca ajutor pentru combaterea pandemiei.
O ştire DW ne informează că a fost declanşat mecanismul de demitere a procurorului general al Republicii Moldova. Anunţul a fost făcut de noul ministru al Justiţiei Sergiu Litvinenco după şedinţa de marţi a Consiliului Suprem de Securitate. Conform aceleiaşi surse, Natalia Gavriliţa, şefa guvernului de la Chişinău, a spus că procurorul general va fi demis.
Chişinăul a trecut, după 1 septembrie, printr-un moment dificil şi extrem de costisitor ca imagine, care a reprezentat şi botezul noului vicepremier pentru reintegrare, Vlad Kulminski, şi a testat şi relaţia cu Rusia, creionată în celebra şi intempestiva vizită a lui Dmitri Kozak la Chişinău, care a transmis elementele pactului tacit de neagresiune.
Lansarea la Chişinău, marţi, 24 august, a sondajului de opinie cu privire la Percepţia populaţiei Republicii Moldova în legătură cu ameninţările şi instituţiile de securitate a creat o mare confuzie la nivelul mass media.
Rezultatele excepţionale ale Partidului Acţiune şi Solidaritate din Republica Moldova, al preşedintei Maia Sandu, a produs la Bucureşti un val de euforie atât în rândul elitelor politice, cât şi în cele ale publicului. Rezultatele PAS au relansat, la Bucureşti, o discuţie despre strategia românească în Moldova şi tratamentul aplicat, în trecut, agendei reformatoare a Maiei Sandu.
La un an de la otrăvirea lui Navalnîi cu Novichok, vineri, 20 august, Cancelarul german Angela Merkel a avut ultima discuţie cu preşedintele Vladimir Putin din poziţie oficială, cu nici o lună înainte de părăsirea funcţiei de Cancelar, după 16 ani. Întâlnirea contondentă, timp de 3 ore, a cuprins toate temele controversate şi de divergenţă între cei doi lideri, cele două state, Occident şi Rusia, deopotrivă.
Nici nu au preluat bine miniştrii Guvernului Gavriliţă posturile şi la Chişinău a descins şeful adjunct al administraţiei prezidenţiale a lui Vladimir Putin, Dmitri Kozak, noul responsabil (după plecarea lui Vladislav Surkov) pentru spaţiul post sovietic,
conflictele îngheţate inclusiv conflictul din Estul Ucrainei şi din
raioanele de răsărit ale Republicii Moldova, în stânga Nistrului.
Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova, de
pro-europenismul ei, atunci când există o dorinţă autentică de a
construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat,
într-un interviu acordat pentru PressHUB, vicepreşedintele Delegaţiei la
Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, europarlamentarul USRPLUS,
Ramona Strugariu.
Jocul s-a sfârşit. Alegerile generale anticipate din Republica Moldova au avut loc în ziua finalei Campionatului European de fotbal. Iar rezultatele au marcat victoria anunţată cu o majoritate indubitabilă, en fanfare, fără drept de apel, a PAS, partidul pro-prezidenţial al Maiei Sandu.
Duminică, 11 Iulie 2021, se desfăşoară
alegerile parlamentare anticipate în Republica Moldova. Pentru alegători
contează un singur punct din programul electoral: relaţiile cu Uniunea
Europeană, respectiv cu Rusia, care pot genera sau nu dezvoltarea economică şi
bunăstare în Republica Moldova. Diaspora moldovenească are un singur mesaj
pentru părinţii şi bunicii de acasă: Votaţi Europa!
Mihai Gribincea, prin activitatea desfăşurată ca diplomat şi prin
scrierile publicate, poate fi considerat drept cel mai important expert din
spaţiul România - Republica Moldova legat de conflictul transnistrean.
Alegerile generale din 11 iulie par a fi cronica unor rezultate anunţate. Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor este în pierdere vizibilă de viteză şi pare să fi adoptat o strategie de conservare, mai degrabă decât una victorioasă.
Vizita în Europa a preşedintelui american Joe Biden a creat premizele unei abordări unitare a Rusiei, Chinei şi autocraţiilor, în general.
Duma de Stat a Rusiei a adoptat miercuri o declaraţie alarmistă vizând situaţia din regiunea transnistreană, în care acuză Moldova şi Ucraina de „sufocarea Transnistriei”.
Fostul preşedintele ostentativ pro-rus al Republicii Moldova, Igor Dodon, a furat 4% din rezultatele viitoarelor alegeri generale cu ajutorul Comisiei Electorale Centrale.
Republica Moldova mai obţine din partea UE o şansă de revenire la normalitate, după ce a fost furată de propriii conducători şi ruinată economic de pandemie.
Pe pagina LARICS am prezentat în detaliu atitudinea cetăţenilor din R. Moldova faţă de Unire, remarcând un trend în creştere, extrem de interesant de urmărit în perspectiva alegerilor parlamentare anticipate din stânga Prutului din 11 iulie 2021. Vom cerceta astăzi atitudinea cetăţenilor din România pe această chestiune şi vom trage câteva concluzii.
Apropiatele alegeri legislative din România de Est - teritoriu samavolnic ocupat anterior de trupe imperiale estice - constituie un prilej de reamintire a celor petrecute atunci când la Moscova nu se dorea un drum de sine stător al europenilor care trăiau în fosta republică sovietică socialistă numită în zeflemea moldovenească.
Vizita recentă a fostului preşedinte pro-putinist al R.Moldova, Igor Dodon, în Belarus este o simplă campanie de PR politic în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie unde fostul ”om de casă” al oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc îşi joacă cariera politică şi libertatea.
Apariţia partidelor anti-sistem, alături de cele extremiste, populiste şi progresiste, de aşa numitele partide „noi“, care neagă politicile convenţionale, clasice, tradiţionale, creează un spaţiu major al incompatibilităţilor declarate chiar din campaniile electorale.
Nu credeam că un om politic, care a mai fost şi preşedinte pe deasupra, poate face atâtea greşeli. În primul rând pentru că ştie – sau ar trebui să ştie – întregul sistem instituţional al statului. Apoi pentru că ar trebui să fi lucrat şi să lucreze cu specialişti în politică şi comunicare publică, aceştia putându-l pune în gardă împotriva unor gafe de dimensiuni catastrofale.
Starea de urgenţă din Republica Moldova i-a permis lui Igor Dodon să tragă cu ochiul şi să monteze o nouă afacere pentru sine şi camarila sa, utilizând guvernul interimar Ciocoi pe care-l convoacă la picior când are chef la sediul de partid.
Preşedintele Zelenski anunţă că a cerut NATO să grăbească cât se poate
de mult procesul de aderare al ţării sale în contextul unei vizibile
degradări a contextul diplomatic în care cuvântul de ordine pare a fi „conflict major în perspectivă“.
