Să vorbeşti acum despre „şantaj energetic“ este ceva total incorect
politic, Dar e perfect util, funcţional şi eficace pentru a înţelege
raţionamentul cinic al super-puterilor ce-şi adună din nou piesele
pentru a monta un alt episod din noul Război Rece.
Deutsche Welle continuă seria de interviuri cu actorii politici implicaţi în campania electorală din Republica Moldova. Astăzi publicăm un interviu cu noul lider al PL, Dorin Chirtoacă.
Alegerile parlamentare de la 24 februarie 2019 sunt cruciale pentru viitorul Republicii Moldova, un stat falimentar la cheremul binomului PSRM-PDM, de rezultatul căruia depinde „drumul european al statului frate dintre Prut şi Nistru“.
A început şi campania electorală pentru alegerile generale din Republica
Moldova, la 24 februarie 2019. O campanie lansată după ce numeroase
şicane administrative şi cu relevanţă juridică au fost lansate, ba
pentru înregistrarea sau nu a vreunui candidat, ba pentru propaganda pe
net înainte de debutul campaniei, ba pentru candidaţi cu nume similar şi
binecunoscutul joc de-a confuzia şi împărţirea voturilor pe anumite
circumscripţii.
Ca de fiecare dată în campanie electorală apar cei mai unionişti dintre cei mai mari unionişti! Ei sunt cei cărora le aparţine unionismul şi numai lor, toţi ceilalţi sunt numai ofrande aruncate de păpuşar ca să le împiedice ascensiunea la puterea din Republica Moldova.
După o postare pe contul de Facebook a fostului
prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko cu privire la situaţia
economică a ucrainenilor, site-ul rus de ştiri Sputnik (cu domeniul în
Polonia: sputnik.pl) a realizat un articol prin care vrea să inducă ideea că situaţia economică grea din Ucraina este cauzată de Polonia.
Scurt şi la obiect. Celor care mi-aţi acorda votul vostru pentru Parlamentul Europei în mai 2019, vă cer să-l votaţi masiv pe George Simion, în locul meu. Într-o Românie politică dată cu capul de pereţi, caracterul şi hotărârea de oţel ale lui George dau certitudinea împlinirii, o dată pentru totdeauna, a adevăratului nostru Proiect de Ţară: REUNIFICAREA.
Aproape un milion de moldoveni au devenit în ultimii 27 de ani şi cetăţeni ai României. Politica de acordare a cetăţeniilor se dovedeşte în realitate o bombă cu ceas întârziat căci a reuşit cu succes să facă ceea ce nici Stalin nu a reuşit: să scoată un milion de buni români din Republica Moldova.
Toţi privesc într-o notă pesimistă iminenta venire la conducere a Partidului Socialist din Republica Moldova, însă acesta va sosi şi cu lucruri bune: va colapsa total încrederea cetăţenilor în statul fictiv şi mafiot existent între Prut şi Nistru. S-ar putea să asistăm la ultimii săi ani de existenţă, poate chiar la ultimul an.
Bukovel este staţiunea de schi numărul unu din Ucraina, care poate rivaliza oricând cu cele din Austria sau Elveţia. Pârtiile sunt descoperite de un număr din ce în ce mai mare de români, atraşi de raportul calitate-preţ.
La 24 februarie 2019, Moldova va alege un nou parlament în baza
sistemului electoral mixt adoptat în iulie 2017 de către Partid
Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, şi Partidul
Socialiştilor formal aflat în opoziţie, controlat de preşedintele Igor
Dodon.
Toate alegerile parlamentare de la Chişinău, începând din 1990 şi până în prezent, s-au desfăşurat sub logica „pe marginea prăpastiei”. La ora actuală, Republica Moldova riscă să devină „Venezuela Europei” şi nu „Noua Elveţie”. Unica sansa reala la un viitor cert si sigur este Unirea cu România!
Joi, 9 martie 2009, în jurul orei 13.15, doi diplomaţi români aflaţi la
post în Chişinău, ambasadorul român în R. Moldova, Filip Teodorescu, şi
ministrul-consilier, Ioan Gaborean, aflaţi într-o coloană oficială
formată din şase maşini, au trecut graniţa în România.
Alegerile parlamentare care se vor desfăşura pe 24 februarie 2019 transformă viaţa politică de la Chişinău într-un câmp de luptă electoral al formaţiunilor politice pro-europene şi pro-putiniste. Deşi campania electorală încă nu a început, binomul Dodon-Plahotniuc lucrează pentru consolidarea electoratelor ţintă, în contextul în care miza o reprezintă viitorul geopolitic al Republicii Moldova.
Pe 7 octombrie 1989, câteva zeci de tineri au
ieşit în Piaţa Centrală din Chişinău şi au început să afişeze placarde cu
următoarele înscrisuri: „Cerem alternativă PCUS!”, „Jos Constituţia
stalinistă!”,
„Jos limba rusă de stat!” etc.
Miliţia RSSM a intervenit în forţă şi au avut loc ciocniri cu tinerii
demonstranţi.
Alegerile parlamentare pentru viitorul plen al Republicii Moldova se vor desfăşura pe 24 februarie 2019, dar guvernarea PDM a oligarhului Vladimir Plahotniuc a furat de mult startul campaniei electorale, care încă nu a început.
În ce limbă se desfăşoară şedinţa comună de
guvern România – Republica Moldova din 22 noiembrie 2018?... În limba română, fireşte.
În timpul vizitei în RSSM a Comisiei de la
Moscova, condusă de E. N. Auelbekov, prim-vicepreşedintele
Sovietului Suprem al URSS, Anatoli I. Lukianov, a telefonat, în cursul zilei de
7 septembrie 1989, la Comitetul Orăşenesc al PCM Tiraspol şi a discutat cu
primul-secretar L. V. Ţurcan şi cu V. M. Râleakov, liderul OSTK şi co-preşedintele
Comitetului republican de grevă, despre situaţia locală şi cea din RSSM.
Flancul Estic al NATO şi UE intră în febra alegerilor care au un
impact major, decisiv, faţă de situaţia de la liniile de demarcaţie din
Donbas. Şi dacă alegerile prezidenţiale şi generale cruciale din Ucraina
au loc în martie şi noiembrie anul viitor, cel mai probabil, procesele
electorale cruciale pentru această zonă se desfăşoară în acest sfârşit
de an.
Revolta populaţiei şi-a liderilor din Ţările Baltice faţă de puterea centrală de la Moscova şi folosirea
breşelor pe care perestroika şi glasnosti le realizau în eşafodajul
puterii sovietice pentru a obţine independenţa, cetăţenii din Republica
Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) au început să devină tot mai
nerăbdători în ceea ce priveşte democratizarea societăţii şi afirmarea identităţii naţionale a
majorităţii populaţiei Republicii.
Regiunea separatistă nistreană funcţionează de ani de zile ca un stat în
stat. Contestat iniţial, cu liderii sancţionaţi şi astăzi de către UE,
totuşi acţiunile de reconciliere şi soluţionare a problemelor curente –
aşa numita abordare a paşilor mici – au dus la consolidarea
pseudo-statalităţii locale.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a efectuat o vizită oficială în
Moldova între 17-18 octombrie, după ce a fost amânată în mod repetat
începând cu 2014.
Vineri, 11 octombrie 2018, în anul Centenarului, s-a întâmplat la Chişinău un episod extrem de relevant în relaţia cu România.
Nu-mi place să dau sfaturi în alegeri. Deşi sunt consultant cu vechi
state, implicat în numeroase proiecte în România şi în străinătate în
ultimii peste 24 de ani – Serbia, Ucraina, Republica Moldova, cu
precădere – cred că am o lipsă importantă: nu am legitimitatea
direcţionării actorilor politici pentru că eu nu am fost niciodată actor
politic şi nu am candidat niciodată în alegeri.
Preşedintele Igor Dodon a fost suspendat pentru a patra oară, în decurs de un an, pentru 5-10 minute - atât cât va dura ceremonia de învestire în funcţie a doi miniştri noi pe care el a refuzat să-i confirme prin decret.
Suspendarea temporară a lui Igor Dodon din funcţia de preşedinte al R.Moldova, pentru a patra oară, în contextul în care acesta a refuzat numirile Silviei Radu şi a lui Nicolae Ciubuc la ministerul Sănătăţii şi respectiv Agriculturii este un simplu joc electoral al oamenilor lui Plahotniuc. De asemenea, Constituţia R.Moldova a devenit în mâinile acestora "o simplă formă fără fond".
În anii 70, se difuza un film serial american de mare succes care se chema „Ce vrăji a mai făcut nevasta mea?“
Povestea se baza pe temerile cotidiene ale soţului care se întreba,
mereu îngrijorat, ce surprize îi mai pregăteşte consoarta-vrăjitoare
căreia îi jurase dragoste veşnică.
Conflictul dintre Partidul Democrat şi opoziţia pro-europeană a
escaladat după anularea alegerilor democratice pentru primăria Chişinău,
câştigate de opoziţie.
