INTERVIU Semnal de alarmă tras de șeful Apărării din Rep. Moldova: Amploarea acțiunilor actorilor pro-ruşi se va intensifica
0Într-un interviu pentru ,,Adevărul”, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că Rusia nu reprezintă în acest moment un pericol militar la adresa securității Rep. Moldova, dar duce, prin intermediul actorilor pro-ruși, un război hibrid care ar putea să se intensifice în contextul referendumului pe tema aderării la UE, dar și al scrutinului prezidențial din toamna anului 2024.
În contextul în care Republica Moldova este al treilea an în imediata apropiere a războiului din Ucraina, l-am întrebat pe ministrul Apărării de la Chișinău despre impactul acestuia asupra Republicii Moldova.
,,Suntem al treilea an când resimțim impactul războiului nejustificat demarat de către Federația Rusă împotriva poporului suveran ucrainean. Consecințele au fost resimțite din primele zile, creând panică, sentimentul de frică care ulterior s-au reflectat în mai multe crize care și acum destabilizează situația în Republica Moldova. Mă refer la criza refugiaților care a necesitat ca Guvernul coordonat să desfășoare măsuri pentru a-i ajuta pe cei care fugeau de urgia războiului și, în primul rând, tinerii, copiii, oamenii în vârstă să se deplaseze de la hotar într-un loc sigur, să fie asigurați cu spațiu de cazare și alimentație, să fie acordat ajutor medical, iar ulterior, pe parcursul anilor, să fie asigurați și integrați în sistemul educațional, sistemul medical, ceea ce le-ar permite să supraviețuiască aceastei perioade ca ulterior să se întoarcă înapoi în țară. Ulterior, crizele s-au referit la mai multe domenii pentru a impune în continuare acel sentiment de presiune asupra Republicii Moldova de către Federația Rusă și mă refer la criza economică. Am fost martori la o criză fără precedent: o inflație de circa 34 de procente care a adus la scumpirea produselor de primă necesitate. A trebuit să găsim soluții pentru criza gazelor din ultimii ani. Criza energetică creată artificial și prin atacuri țintite asupra infrastructurii din Ucraina cu care noi suntem foarte interconectați. În consecință, vedem multiple crize care doar au făcut ca Guvernul permanent să fie în căutarea soluțiilor pentru a ajuta cetățenii să treacă această perioadă de încercare grea pe care am avut-o. Aici, vreau să menționez că doar datorită acțiunilor conducerii țării pentru a genera acel suport extern, cum ar fi Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova și alte inițiative care au permis identificarea posibilităților de a recompensa acele cheltuieli care au fost ca o povară pentru cetățeni, și de a ieși din aceste încercări. Ca rezultat s-a văzut că toate aceste provocări și încercări au fost într-un fel soluționate, și au permis funcționarea într-un mod organizat a instituțiilor statului, asigurând cetățenii cu cele necesare. Este implicarea directă a Federației Ruse și conducerea Rusiei pentru a induce acea frică de o posibilă ofensivă în direcția teritoriului Republicii Moldova, de destabilizarea situației, arătând cât de dependenți suntem noi față de ei și dacă nu ne vom supune, și nu vor menține poziția lor, atunci vom fi într-o situație foarte grea. Cum am menționat și mai sus, doar datorită conlucrării cu partenerii strategici, cu organizațiile internaționale, Guvernul, conducerea a reușit să facă față acestor provocări”, a declarat Anatolie Nosatîi.
Ministrul moldovean a fost chestionat și cu privire la pericolele ce planează în acest moment asupra țării vecine, inclusiv cel militar, iar Anatolie Nosatîi a afirmat : ,,Pericolul unei amenințări cu caracter militar la securitatea Republicii Moldova direct nu există acum, fiindcă din câte vedem acțiunile de luptă sunt actualmente desfășurate mult mai departe de hotarul Republicii Moldova. Doar datorită curajului, eroismului și dedicației forțelor armate și cetățenilor Ucrainei, noi astăzi suntem într-o situație mult mai bună, putem să trăim în pace. Dar cu regret, influența și intervenția Federației Ruse, directă și prin interpușii săi, face tot posibilul pentru destabilizarea situației pe intern a Republicii Moldova. Și tot aceasta vine suplimentar cu efectele războiului hibrid care au ca destinație destabilizarea situației și divizarea societății, impunerea, cum am menționat, acelui sentiment de frică că dacă nu ne aliniem cu Rusia, vom avea de pătimit, că efectele războiului se vor răsfrânge asupra celor care nu sunt cu Rusia. Acestea sunt narativele care sunt folosite pe larg de Kremlin prin intermediul mijloacelor de propagandă, cum ar fi diferite platforme de televiziune sau online și care sunt pe deplin preluate de cei care susțin narativele acestea false ale Kremlinului”.
Actorii pro-ruși fac naveta la Moscova
În contextul războiului hibrid dus de Kremlin prin intermediul actorilor pro-ruși din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi a vorbit despre rolul structurii pe care o conduce din anul 2021 în combaterea acestuia, precum și despre posibilă intensificare în contextul alegerilor.
,,Nu o să le fac publicitate. Cu regret, sunt așa personaje care fac naveta la Kremlin, la Moscova, după primirea indicațiilor. Alții merg la Ierusalim, alții în Cipru și alte destinații de unde primesc indicații, de unde generează resurse financiare pentru susținerea acestor activități de destabilizare. Este evident că amploarea acestor acțiuni nu se va reduce, dar se va intensifica pentru a atinge scopul dorit. În ce forme și metode este greu de presupus acum, fiindcă vedem că sunt destul de inovativi și explorează orice posibilitate pentru a atinge scopul dorit. O să fie o intensificare, dar vreau să spun că împreună cu colegii din toate instituțiile statului lucrăm coordonat pentru a nu admite destabilizarea situației, pentru a menține calmul și a asigura securitatea cetățenilor, și vom continua să facem aceasta. Ministerul Apărării, reieșind din destinația sa, are o misiune mai specifică. Ce ține de activitățile interne se ocupă Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul de Informații și Securitate. Noi colaborăm cu ei. Ne pregătim pentru misiunea noastră de bază, pentru apărarea țării împotriva posibilelor agresiuni militare la independența și integritatea și suveranitatea statului”, a mai afirmat demnitarul moldovean.
Înaintarea armatei ruse nu trebuie să îngrijoreze
În condițiile în care, în ultima perioadă, armată rusă și-a intensificat atacurile în Ucraina, inclusiv în regiunea Odessa din imediata apropiere a țării vecine, ministrul Apărării a fost întrebat cât de mult ar trebui să-i îngrijoreze pe cetățenii țării sale înaintarea armatei ruse.
,,Haideți să pornim de la ceea că actualmente sunt niște mișcări tactice pe câmpul de luptă. De multe ori sunt făcute pentru a ocupa pozițiile favorabile sau pentru a proteja efectivul de la loviturile discriminatorii care sunt efectuate de Federația Rusă și nădăjduim că ei își folosesc tot potențialul pe care-l au pentru a atinge scopurile sale. Folosește potențialul uman pe care îl are mult mai mare ca Ucraina și nu jertfește vieți omenești pentru a ocupa anumite evenimente care au o importanță tactică, să spunem. Nu trebuie să ne îngrijoreze situația în acest moment prea tare, fiindcă schimbări majore nu se observă. E clar că odată cu schimbarea condițiilor climaterice, va fi posibil de manevrat mai bine pe câmpul de luptă. Ne vom aștepta la o confruntare majoră și aceasta este evidentă, suntem în al treilea an de luptă. Ambele părți se vor strădui să aibă rezultate pentru această perioadă”, a fost răspunsul ministrului.
Anatolie Nosatîi a vorbit și despre măsurile luate pentru consolidarea capacităților de apărare ale Republica Moldova.
,,Chiar și până la începutul războiului, de la asumarea responsabilității ca ministru al Apărării, am depus măsuri pentru consolidarea capacităților de apărare a statului. Am atras o atenție deosebită la calitatea și cantitatea activităților de instruire a efectivuljui militar. Am demarat proceduri și procese de modernizare a tehnicii militare. Este vorba de înlocuirea celor vechi cu sisteme noi, funcționabile și mai eficiente decât ceea ce aveam anterior. Am inițiat parteneriate noi cu partenerii strategici și cu alte țări că să obținem acest deziderat. Am transmis mesajele necesare pentru susținere colegilor din Parlament și conducerii țării, menționând necesitatea fortificării capacității de apărare a statului, reieșind din contextul de securitate în regiunea bazinului Mării Negre. Ca rezultat am reușit multe, dar mai avem de lucru. Armata Națională desfășoară mai multe exerciții, participă la mai multe exerciții internaționale cu partenerii, unde are posibilitatea să preia cele mai bune proceduri pentru a îndeplini misiunile necesare. Noi am implementat mai multe proiecte de modernizare a tehnicii din dotare, inclusiv și înlocuirea cu alte modele noi și vom continua să o facem”, a mai spus membrul Cabinetului de miniștri de la Chișinău.
În contextul celor menționate, corespondentul ,,Adevărul” a întrebat dacă militarii moldoveni sunt pregătiți sau sunt în fază de pregătire. ,,Militarii permanent sunt pregătiți să-și îndeplinească misiunea de bază: apărarea integrității și suveranității statului. La fel, militarii desfășoară activități pentru a se instrui, a veni în suportul altor structuri de forță sau administrația publică locală pentru gestionarea situațiilor de criză. Armata, permanent, a fost alături de cetățeni la încercări grele, precum calamități naturale sau alte circumstanțe când militarii sunt implicați, inclusiv, cum a menționat și criza refugiaților, atunci când militarii au fost alături de alte structuri de forță și au ajutat în transportarea, asigurarea și multe alte activități necesare pentru refugiați”, a răspuns oficialul.
,,Vom continua să dezvoltăm capacitatea de apărare”
În ceea ce privește ajutorul extern de care ar beneficia Republica Moldova în scenariul unui atac militar, Anatolie Nosatîi a precizat:
,,Am menționat că actualmente suntem în lipsa unei amenințări iminente cu caracter militar la securitatea Republicii Moldova. Dar aceasta nu înseamnă că noi nu ne pregătim și nu ne dezvoltăm capacitatea. Vom continua să dezvoltăm capacitatea noastră pentru apărare: pregătirea militară din componența Forțelor Armate active și rezerviștii Armatei Naționale. Ce ține de ajutorul din partea partenerilor, pe parcursul perioadei, am văzut că deschiderea partenerilor pentru a ne ajuta să ne instruim, să ne învățăm, să ne pregătim și să devenim mai dotați. Sunt ferm convins că această asistență va continua și mai departe pentru ca Republica Moldova să aibă un sistem de apărare, iar cetățenii să aibă acea încredere necesară pentru o structură capabilă de a livra securitate și apărare. Vă axați pe scenarii ipotetice, eu vorbesc în acest moment că nu există acest pericol, ceea ce ne face pe noi să folosim această perioadă pentru transformarea și modernizarea Armatei Naționale. Am menționat că Republica Moldova are parteneri de încredere. Mai mulți lideri ai statelor partenere au vociferat că nu vor admite ca Republica Moldova să rămână singură și în fața unei amenințări iminente din partea Federației Ruse”.
Fiindu-i solicitată opinia cu privire la evaluarea probabilității riscurilor militare și hibride din Transnistria pentru Chișinău și Kiev, dar și dacă Chișinăul, Kievul, dar și Bucureștiul au planuri de prevenire și combatare a acestora, șeful Ministerului Apărării a afirmat următoarele: ,,Pe parcursul anilor și ,în mod special, acum am monitorizat permanent situația din stânga Nistrului. Evident prezența în sine a acestui teritoriu necontrolat și prezența forțelor Federației Ruse staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova reprezintă o oarecare îngrijorare și ce necesită acea monitorizare permanentă. Am observat în ultima perioadă mai multe cazuri care vin ca să destabilizeze situația în regiune. Dar efectele acestea nu sunt, să spunem, într-o măsură ca să aibă un impact major, cum ați menționat, asupra întregii regiuni din Republica Moldova și din Ucraina. Nu vedem pericol ce ar impune o atenție atât de sporită pentru România și Ucraina. Ucraina este concentrată pe Federația Rusă. Clar știm că urmăresc și ei hotarul cu partea stângă a Nistrului pentru neadmiterea diferitor cazuri, precum trecerea ilegală a frontierei. Pentru România nu are niciun impact”.
Ce spune despre legea apărării din România
Referitor la proiectul de lege a apărării din România, pus în dezbatere publică, care prevede că militarii români pot interveni în sprijinul cetățenilor români și în afara țării, ministrul a afirmat: ,,Schimbările de securitate în Europa în ultima perioadă și îndeosebi ca rezultat a războiului din Ucraina a făcut ca mai multe țări să-și revadă documentele strategice ce sunt conexe la securitate și apărare. La fel și România își revizuiește documentele și legislația națională, și le ajustează la cerințele securității actuale. Este un drept suveran a fiecărui stat să vadă cum își va proteja teritoriul, cetățenii. În prezent, din câte cunosc, se vorbește doar despre un proiect care urmează să treacă prin analize, dezbateri și coordonări. Vom vedea care va fi versiunea finală. Ce ține de protejarea cetățenilor Republicii Moldova cu cetățenie românească, este iarăși o întrebare, să spunem așa, care rămâne de văzut care va fi redacția finală. Dar din câte eu cunosc diaspora cetățenilor români în alte țări este mult mai numeroasă ca-n Republica Moldova. Este salutabilă grija Guvernului român pentru protecția cetățenilor oriunde nu se vor afla, așa cum o fac și multe alte țări”, a subliniat acesta.
Cu privire la rolul NATO în consolidarea capacităților naționale de prevenire și gestionare a riscurilor militare și hibride, acțiuni întreprinse în acest moment de Ministerul Apărării în colaborare cu partenerii NATO pentru a consolida capacitățile de apărarea ale țării și pentru a face față amenințărilor din regiune, dar și pentru a pune capăt războiului hibrid, Anatolie Nosatîi a declarat: ,,Avem o colaborare bună cu NATO. Această colaborare a marcat recent 30 de ani, care pe parcursul acestei perioade, a înregistrat mai multe succese și a contribuit semnificativ la consolidarea capacității Armatei Naționale pentru rezolvarea diferitelor situații. Ce ține de activitate de cooperare cu NATO, nu este axată doar în dezvoltarea capabilităților de apărare. Această cooperare ne-a permis să îmbunătățim procesul de instruire, să ajustăm sistemul de medicină militară la standardele internaționale. La fel, ne-a permis să participăm la diferite cursuri de instruire pentru a implementa procesele și procedurile democratice privind planificarea și conducerea sistemului național de apărare. La fel, am avut și posibilitatea să ne antrenăm și să ne instruim în diferite cursuri, în diferite școli ale Alianței care sunt repartizate sau sunt prezente în diferite țări din Europa. Ceea ce a permis militarilor să viziteze aceste țări, să facă cunoștințe cu mai multe persoane și să învețe de la ele, iar experiența să o aducă înapoi în țară și să o împărtășească cu colegii, și să contribuie la schimbarea lucrurilor aici. Așa că această cooperare ne-a permis doar să îmbunătățim situația în cadrul Armatei Naționale și, în general, în Republica Moldova. Ce planuri avem? Vreau să menționez aici că începând din 2014, Republica Moldova a aderat la Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare. Aceasta a permis inițierea la început a șase proiecte, care ulterior au fost extinse la douăsprezece, iar începând din anul 2022 - la 18 proiecte care sunt implementate actualmente în Republica Moldova, nu doar pentru Armata Națională, dar și pentru Ministerul Afacerilor Interne, precum și SIS, pentru a dezvolta capacitatea de a face față la cele provocări care au parvenit acum și se referă la acel război hibrid despre care ați menționat. Ma refer la protecția în domeniul cibernetic, comunicarea strategică, dezinformarea, combaterea știrilor false, consolidarea integrității instituționale. Toate acestea, până la urmă, au contribuit și contribuie la generarea a celor resurse necesare pentru îmbunătățirea capacității Armatei Naționale de a rezolva orice scenariu în conformitate cu misiunea pe care o are. Acest suport se referă la partea neletală și nu cuprinde în sine asigurarea cu echipamente de luptă cu armamente și tehnică militară de luptă, dar asigură alte capacități care pot fi folosite pentru a sprijini cetățenii la lichidarea consecințelor naturale sau pentru a ajuta la rezolvarea altor crize cu care putem să ne întâlnim”.
Moldova nu poate adera acum la NATO
Oficialul a explicat și în ce condiții ar putea Republica Moldova să adere la NATO. ,,Constituția Republicii Moldova, articolul 11 prim, stipulează clar că Republica Moldova este țară neutră, menține statutul de neutralitate permanentă. Pentru schimbarea acestui statut, în conformitate cu Constituția și legile Republicii Moldova, este nevoie de două circumstanțe, dar acestea actualmente nu sunt posibile și nu putem discuta aceasta. Mă refer la referendum constituțional sau aprobarea de către majoritatea parlamentară, dar pentru aceasta este nevoie de 67 de voturi. Sunt niște condiții care nu sunt posibile acum pentru a rezolva sau a implementa aceste schimbări semnificative”, a mai spus ministrul Apărării.
Totodată, ministrul a făcut precizări cu privire la numărul de muniții din depozitul de la Cobasna din regiunea separatistă transnistreană: ,,Depozitul de la Cobasna reprezintă un interes major, mai ales în ultima perioadă și este o altă temă de speculație și manipulare, fiind privit ca o amenințare directă nu doar la securitatea fizică, ci și ecologică a întregului teritoriu. Evident, prezența acestui depozit pe teritoriul Republicii Moldova, cantitatea enormă a acestora și lipsa unei transparențe asupra modalității de folosire și păstrare a acestor muniții reprezintă un semn de îngrijorare. Ultima delegație oficială a reprezentanților din OSCE a avut loc în 2006 și ultimele date vizează acel timp. Actualmente nici organele constituționale a Republicii Moldova, nici comunitatea internațională nu are acces și nu are o vizibilitate referitor la numărul acestor muniții din acele depozite. Aproximativ 20.000 de tone de tone erau în 2006, conform datelor de atunci”.
De la începutul războiului din Ucraina și până acum, mai multe bucăți de rachete sau de drone au fost găsite pe teritoriul statului vecin. Prin urmare, am solicitat punctul de vedere al ministrului Apărării cu privire la impactul acestor incidente.
,,Toate aceste incidente de violare a spațiului aerian, de depistare a rămășițelor de drone sau rachete militare reprezintă un semn de alarmare pentru noi și este încă o dată o demonstrație clară că apropierea nemijlocită de război presupune în sine niște efecte colaterale care pot să vizeze și teritoriul nostru, respectiv trebuie să fim prudenți, să avem schimb de informații despre pericole, să informăm cetățenii la depistarea acestor obiective, iar ei să înștiințeze organele constituționale, organele de drept și nici într-un caz să nu se apropie și să nu pună mâna, și să nu miște aceste obiecte”, a mai spus ministrul Nosatîi.
Chișinăul a declarat de mai multe ori că nu este suficient de pregătit pentru monitorizarea spațiului aerian, astfel autoritățile moldovene au cumpărat la sfârșitul anului trecut un radar, dar care nu acoperă întregul spațiu aerian al Republicii Moldova, iar acum sunt întreprinse măsuri pentru achiziționarea altora cu capacități mai mari pentru a reuși acest lucru, a mai menționat Anatolie Nosatîi.
,,O să precizez aici că radarul a fost procurat, nu în contextul depistării sau acestor pericole, dar a fost procurat ca necesitate a modernizării sistemului de supraveghere a spațiului aerian. Cele vechi trebuie înlocuite cu noi care sunt mai bune și asigură mai bune capacități și calități tehnice pentru depistarea țintelor aeriene. Avem nevoie de mai multe sisteme. Am planificat și chiar a fost semnat și contractul pentru achiziționarea altui sistem de monitorizare. Toate acestea vor permite la îmbunătățirea cunoașterii situației din spațiul aerian. Anul viitor, în al 3-4 lea semestru al anului, urmează să vină sistemul de monitorizare menționat. Avem calcule câte ne trebuie, le mai menținem pe cele care le avem, le integrăm într-un singur sistem ca să putem monitorizăm și vom continua în viitor identificarea posibilităților pentru îmbunătățirea situației privind monitorizarea spațiului aerian”, a punctat oficialul.
Buget mai mare, dar insuficient
Totodată, ministrului i-au fost solicitate detalii cu privire la bugetul Ministerului Apărării al Republicii Moldova care este în creștere, dar chiar și așa, spune oficialul, nu este o sumă suficientă pentru acest sector important.
,,Într-adevăr pentru atingerea acelor scopuri dorite privind modernizarea sistemului național de apărare, evident o întrebare importantă este ce capacitate avem pentru procurarea celor necesare. Și aici vreau să menționez că Guvernul a depus efort major pentru identificarea resurselor, pentru sporirea, mărirea bugetului de apărare. Anul acesta, bugetul apărării va constitui circa două miliarde de lei moldovenești și deci este o creștere semnificativă, de circa trei ori față de perioada când am preluat mandatul de ministru. Evident, acești bani vor permite schimbări, dar nu schimbări majore pentru toate acele echipamente militare care sunt destul de costisitoare în prezent, dar ne permite deja să demarăm proiecte care vor contribui la modernizarea Armatei Naționale și dotarea cu cele stringent necesare. Clar că nu este suficientă (n.r.-creșterea). Bugetele țărilor europene constituie în prezent în jur de două procente din produsul intern brut. Multe țări își propun să mărească acest buget la trei procente. Unele au atins deja nivelul de patru. Înțelegem că sunt niște bugete destul de mari, dar toate țările au abordat serios necesitatea de consolidare a capacității de apărare, reieșind din amenințările ce vin din partea Federației Ruse la securitatea internațională”, a mai menționat acesta.
,,Colaborare excelentă”
În același timp, Anatolie Nosatîi a adus în discuție și colaborarea dintre Ministerul moldovean al Apărării și Ministerul român al Apărării, susținând că aceasta este una excelentă.
,,Avem o colaborare excelență cu colegii din România. Cooperăm pe mai multe paliere, ceea ce ne permite în primul rând instruirea militarilor, învățământul militar, asigurarea tehnico- materială, preluarea celor mai bune practici și recomandări pentru implementarea procesului de interoperabilitate cu țările partenere. La fel, avem activități desfășurate în comun de instruire a militarilor și chiar acum când discutăm exerciții comune desfășurate în Republica Moldova, la fel și câteva activități care se desfășoară în România. Militarii noștri se antrenează împreună pentru obținerea unui set de misiuni în conformitate cu specialitățile militare pe care le au. Avem un program bine determinat pe care îl discutăm și analizăm la începutul fiecărui an, dar vreau să menționez că în urma activităților comune a crescut semnificativ în ultima perioadă, ca rezultat al semnării unui nou memorandum de instruire și învățământ militar. La fel, avem relații stabilite între unitățile militare din Republica Moldova și România care permit desfășurarea activităților bazate pe un plan comun și interes comun”, a mai adăugat oficialul.
Şeful Ministerului Apărării al Republicii Moldova a mai precizat ca țara este pregătită să adere la Uniunea Europeană, enumerând acțiunile întreprinse până acum în acest sens.
,,Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană reprezintă un obiectiv strategic pentru societate. Vedem numărul în creștere de cetățeni care își doresc această integrare. E clar că și Ministerul Apărării, ca și toate celelalte ministere, depune eforturi mari pentru alinierea la cerințele legislației Uniunii Europene. Actualmente suntem în procesul de screening a documentelor la care trebuie să le ajustăm. Aici avem o cooperare bună cu partenerii din alte țări care au trecut prin aceeași experiență și evident avem o posibilitate să discutăm cu colegii din România care a fost experiența lor și care sunt recomandările pentru noi ca să facem bine acest exercițiu și să îndeplinim acele cerințe într-un timp cât mai scurt, fiindcă avem o agendă la nivel de Guvern destul de ambițioasă ca să demarăm procesul de negociere într-un timp cât mai scurt”, a conchis ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
Se încarcă comentariile...
