9 ianuarie: 26 de ani de la moartea marii campioane olimpice Lia Manoliu
0Tot pe 9 ianuarie s-au născut regizorul român Ion Cojar, Cristi Minculescu, legenda muzicii rock și Kate Middleton, soția Prințului William de Wales.
9 ianuarie 1905-Dumincă însângerată
Duminica însângerată a fost un incident petrecut pe 9 ianuarie 1905, în timpul căruia demonstranții pașnici, neînarmați, care doreau să înmâneze o petiție țarului Nicolae al II-lea au fost împușcați de gărzile imperiale în Sankt Peterburg.
Marșul fusese organizat de preotul Gapon, un agent provocator aflat pe ștatele de plată ale Ohranei – poliția secretă țaristă. Evenimentele din duminică însângerată au reprezentat o greșeală grosolană a Ohranei, având uriașe repercusiuni asupra regimului țarist. În ciuda consecințelor acestei acțiuni, tarul nu a fost niciodată considerat răspunzător pentru aceste evenimente, la vremea protestului nefiind în capitală.
Mulţi istorici consideră că evenimentele „Duminicii însângerate” au fost scânteia care a declanşat revoluţia rusă din 1905.
9 ianuarie 1931: S-a născut regizorul, actorul și profesorul român Ion Cojar
Ion Cojar a fost un regizor proeminent, un distins pedagog şi animator al teatrului românesc.
Născut pe 9 ianuarie 1931, Ion Cojar a urmat cursurile Facultăţii de Regie şi Teatru a Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti. Până în 2000, a fost profesor universitar la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. În perioada 1969-1972, a fost director la Teatrul Mic, iar între 1997 şi 2001 a condus Teatrul Naţional Bucureşti. A primit premiul Uniter pentru întreaga carieră, în 1996.
În 2001, Ion Cojar a fost decorat cu Ordinul Steaua României în gradul de ofiţer.
Autor, de-a lungul unei cariere de aproape şase decenii, a peste o sută de spectacole, Ion Cojar, regizor cu o extrem de vastă cultură şi cu un gust artistic rafinat, impecabil, a ştiut şi a reuşit întotdeauna să creeze pe scenă atmosferă, să transmită stare, să dezvolte un univers.
Sub bagheta sa, TNB a cunoscut unii dintre cei mai faşti ani ai istoriei sale.
1959: S-a născut Cristi Minculescu, vocalistul trupei Iris
Cântărețul și compozitorul român de muzică rock Cristi Minculescu (Cristian Alexandru Minculescu) s-a născut pe 9 ianuarie 1959, Pitești.
Cristi Minculescu este cunoscut în special pentru activitatea sa de peste 40 de ani ca vocalist al trupei Iris. El a înregistrat alături de Iris peste 20 CD-uri şi DVD-uri.
Legenda muzicii rock din România a mai făcut parte din formațiile: „Harap-Alb”, „Voltaj” (pe care a înființat-o în septembrie 1982, împreună cu Adrian Ilie), Trupa „Totuși” (de la 1 ianuarie 1984 până la 3 februarie 1985) și „Lotus” (înființată la Regensburg, în Germania).
În 2012, Minculescu se retrăsese din Iris, dar revine pe 22 aprilie 2015, însă formația activează în continuare sub numele Cristi Minculescu & Iris. În iulie 2017, Minculescu, împreună cu Valter Popa și Doru Borobeică, se desparte de Nelu Dumitrescu, membru fondator Iris și cel care înregistrase marca Iris la OSIM. În 2020, Cristian Minculescu, Valter Popa și Doru Borobeică primesc în instanță dreptul de a folosi și ei numele de Iris. Astfel, ia naștere aripa Iris—Cristi Minculescu & Valter & Boro.
Pe 6 octombrie 2007 membrii trupei Iris au fost decorați de Traian Băsescu, președintele României, cu Ordinul "Meritul Cultural" în Grad de Cavaler "pentru contribuția adusă timp de 30 de ani la promovarea muzicii rock".
9 ianuarie 1982: S-a născut Kate Middleton, soția Prințului William de Wales
Ziua de 9 ianuarie este una importantă pentru membrii Casei Regale a Marii Britanii întrucât este data la care ducesa de Cambridge îşi sărbătoreşte ziua e naştere.
Catherine, ducesă de Cambridge (Catherine Elizabeth, născută Middleton), cunoscută popular sub numele „Kate” este soția Prințului William de Wales.
Kate Middleton s-a născut la 9 ianuarie 1982, în oraşul englez Reading. Mama ei a fost însoţitoare de zbor, iar tatăl ei a lucrat şi el ca dispecer pentru British Airways. În 1987, soţii Middleton au fondat o companie care vinde decoraţii şi accesorii pentru petreceri, devenind milionari din această afacere.
Ducele de Cambridge este al doilea în linia de succesiune la tronurile Commonwealth, după tatăl său. Este de așteptat ca într-o zi ducesa să devină regină consort.
9 ianuarie 1985: S-a hotărât demolarea ansamblului mănăstiresc Văcăreşti
Mănăstirea Văcăreşti a fost construită în 1716-1722 de domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat, acest aşezământ a avut funcţie monastică, de curte domnească şi totodată aceea de centru cultural al Europei secolului XVIII.
Pe 2 decembrie 1984, Ceauşescu a vizitat Văcăreştii, iar pe 9 ianuarie 1985 a dispus demolarea lăcaşului, sub pretextul construirii pe platoul dealului a unui nou palat al justiţiei.
La sfârşitul lui martie 1985, profesorul Panait I. Panait, directorul Muzeului de Istorie şi Artă a Municipiului Bucureşti, sesiza Studioul Buftea că, în timpul acţiunilor de filmare conduse de Sergiu Nicolaescu pentru un film cu subiect istoric, „Noi, cei din linia întâi“, fapt ce a determinat intervenţia la forurile superioare a personalului Muzeului de Istorie a Municipiului Bucureşti au fost aduse grave avarii monumentului istoric Văcăreşti.
În adresă se menţiona faptul că în monument s-au folosit aruncătoare de flăcări, petarde, tancuri şi tunuri. Opera de distrugere a fost completată de un grup de ţigani din zona, care au furat icoane pe lemn datând din secolul XVIII, din fericire recuperate.
De cealaltă parte a baricadei, protestele şi intervenţiile scrise, aparţinând unor personalităţi ale vieţii culturale de atunci (Constantin Noica, Geo Bogza, Mihai Şora, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Dinu C. Giurescu, Grigore Ionescu, Florin Rotaru, Răzvan Theodorescu, Peter Derer), nu au avut sorţi de izbândă. La fel intervenţiile personale ale unor înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române sau cele ale preşedintei de onoare a Uniunii Arhitecţilor din România, nonagenara Henriette Delavrancea-Gibory, fiica marelui scriitor Barbu Stefănescu-Delavrancea. Doar tergiversările intenţionate şi curajoase ale unor arhitecţi, precum Gheorghe Leahu, au făcut ca demonicul plan să fie întârziat.
Totuşi, în intervalul septembrie – decembrie 1986, ansamblul este demolat. Zi şi noapte buldozerele şi macaralele lucrează, în timp ce basculantele cară spre rampa de gunoaie capiteluri, sculpturi, fragmente de frescă. Zidurile pe care utilajele nu le pot distruge sunt puse la pământ cu dinamită.
În ianuarie 1987 cad ultimele piese ale măreţului ansamblu: biserica şi galeria estică, cu paraclisul domnesc. De Sfântul Ioan Botezătorul, platoul dealului Văcăreşti, gol, arăta ca o rană vie în bătaia viscolului.
1998: A murit atleta română Lia Manoliu, campioană olimpică
Lia Manoliu s-a născut pe 25 aprilie 1932, la Chișinău, Republica Moldova și a murit pe 9 ianuarie 1998, la București, România.
Atleta română Lia Manoliu a făcut performanţă și în tenis de masă, baschet şi volei. Componentă a echipei de baschet Ştiinţa Bucureşti, actuala legendă a sportului românesc a fost convocată în echipa naţională, iar în palmaresul său se regăsesc un titlu de campioană pe echipe la tenis de masă şi trei titluri la volei. Întâlnirea cu farfuria „magică” s-a produs abia la vârsta de 17 ani, în primăvara anului 1949, când într-un concurs organizat pe Stadionul Republicii a aruncat discul la 23, 24 metri.
De 12 ori campioană națională a României și de 7 ori campioană balcanică la aruncarea discului, Lia Manoliu a reuşit să câştige, la 36 de ani, în cadrul întrecerilor atletice de la Jocurile Olimpice din 1968, găzduite de Ciudad de Mexico, primul şi singurul aur olimpic românesc din istoria aruncării discului. De asemenea ea a câștigat bronzul la Jocurile Olimpice de vară din Roma 1960 și la Jocurile Olimpice de vară din Tokyo 1964.
De altfel Lia Manoliu a fost prima sportivă din lume care a participat la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (Helsinki 1952, Melbourne 1956, Roma 1960, Tokyo 1964, Mexico 1968 și Munchen 1972), record consemnat în Cartea Recordurilor.
În 1990, pe fondul schimbării de regim, a fost aleasă şi preşedinte al Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, for al cărui vicepreşedinte era încă din 1973. De asemenea, Lia Manoliu a fost aleasă senator de Bucureşti în primul Parlament organizat în baza alegerilor libere (1990 – 1992), din partea Frontului Salvării Naţionale.
Principalul complex sportiv din Bucureşti, precum şi fostul Stadion „23 August” au fost numite în cinstea ei.
Se încarcă comentariile...
