7 august: Ziua în care s-a încheiat călătoria incredibilă a exploratorului Thor Heyerdahl. 101 zile cu pluta în Oceanul Pacific

Data de 7 august aduce în prim-plan povești care au rămas în istorie, de la temerara călătorie a lui Thor Heyerdahl pe Pacific, cu pluta, până la momente importante legate de medicină, sport, politică și cultură.

Thor Heyerdahl a parcurs 7.000 de km cu pluta în Pacific. FOTO: firstclasssailing

1782: George Washington a creat Insigna de Merit Militar, viitoarea „Inimă Purpurie”

În timpul Războiului de Independență al Statelor Unite, George Washington a vrut să găsească o modalitate prin care să-i recompenseze pe soldații care dădeau dovadă de curaj pe câmpul de luptă. La 7 august 1782, viitorul președinte american a creat Insigna de Merit Militar, una dintre primele decorații militare acordate soldaților americani.

Distincția era destinată militarilor răniți în luptă și trebuia să arate recunoștința unei națiuni față de cei care își puneau viața în pericol pentru ea. În timp, această decorație avea să dispară, dar ideea ei a fost reluată mult mai târziu.

În 1932, la două secole de la nașterea lui George Washington, armata americană a reînființat distincția sub numele de Purple Heart („Inima Purpurie”), una dintre cele mai cunoscute decorații militare ale Statelor Unite, acordată soldaților răniți sau uciși în timpul serviciului militar.

1864: A fost înființată Primăria București

În vara anului 1864, Bucureștiul intra într-o nouă etapă administrativă. Pe 7 august era înființată Primăria Capitalei, iar primul primar ales al orașului devenea Barbu Vlădoianu, un om care avea să lase urme importante în dezvoltarea Bucureștiului.

Barbu Vlădoianu, primul primar al Capitalei. FOTO: MApN

În primul său mandat, Vlădoianu a început transformări care aveau să schimbe orașul. A desființat morile de apă de pe râul Dâmbovița și a pus bazele unui proiect de regularizare și canalizare a râului, într-o perioadă în care inundațiile reprezentau o problemă frecventă pentru locuitori.

Tot el a organizat primul corp de pietrari care urma să se ocupe de pavarea străzilor Bucureștiului. Un an mai târziu, în 1865, a înființat Oficiul de stare civilă și a semnat contractul pentru construirea primei linii de cale ferată din România, între București și Giurgiu.

În cel de-al doilea mandat, Vlădoianu a continuat modernizarea Capitalei. A început lucrările de pavare cu gresie și granit a Podului Mogoșoaia, actuala Calea Victoriei, iar în 1872 a fost inaugurată prima linie de tramvai tras de cai din București, care lega Gara Târgoviștei (actuala Gară de Nord) de bariera Moșilor.

Barbu Vlădoianu a ocupat și funcția de ministru de Război, iar după moartea sa, în 1876, a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.

Astăzi, o stradă din Sectorul 1 al Capitalei îi poartă numele.

1876: S-a născut Mata Hari, femeia care a devenit simbolul spionajului

Înainte de a deveni un simbol al secretelor și a spionajului, Mata Hari a fost o tânără olandeză care visa la o viață diferită. Numele ei real era Margaretha Zelle şi s-a născut într-o zi de 7 august, în 1876, în orașul Leeuwarden.

Mata Hari, simbol al secretelor şi spionajului. FOTO: GettyImages

În 1902, a decis să urmeze drumul pe care și-l dorise de mult timp, dansul, astfel că s-a mutat la Paris, unde stilul ei exotic și spectacolele îndrăznețe au atras rapid atenția publicului.

Acolo și-a ales numele de scenă Mata Hari, care avea să devină celebru în întreaga lume.

Frumusețea și farmecul său au făcut-o cunoscută în cercurile mondene, iar printre admiratorii ei s-au numărat numeroși ofițeri. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, aceste relații aveau însă să îi schimbe destinul.

În 1916, revenită în Olanda, țară neutră în conflict, Mata Hari a intrat în atenția serviciilor de informații, după ce un diplomat german i-ar fi cerut informații despre pozițiile armatei franceze, promițându-i bani în schimb. Ulterior, francezii au acuzat-o că ar fi transmis informații secrete Germaniei obţinute de la ofiţeri francezi, deși amploarea rolului ei de spion e încă discutată de istorici.

În 1917, după ce s-a întors la Paris, a fost arestată, judecată și condamnată la moarte pentru spionaj.

A fost executată prin împușcare pe 15 octombrie 1917, iar numele Mata Hari a rămas până astăzi legat de imaginea spionului seducător și misterios.

1911: A murit Badea Cârțan, țăranul român care a mers pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian

Originar din zona Sibiului, Badea Cârțan a fost un susținător al drepturilor românilor din Transilvania. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878 s-a înrolat voluntar în armata română, iar mai târziu a continuat să lupte pentru cauza românească, chiar și atunci când acest lucru i-a adus probleme.

Badea Cârțan, ţăranul care a vrut să vadă Columna lui Traian. FOTO: arhivă

Cea mai mare dorință a sa era să ajungă la Roma și să vadă cu ochii lui Columna lui Traian, simbol al originilor latine ale poporului român.

În ianuarie 1896, cu o traistă în care avea haine, merinde, dar și pământ și grâu din satul său, a pornit spre capitala Italiei. Drumul a durat 43 de zile. A traversat mai multe orașe europene și a rupt patru perechi de opinci până să ajungă la destinație.

Ajuns în fața Columnei lui Traian, Badea Cârțan a presărat pământ românesc și boabe de grâu, apoi, obosit după lunga călătorie, s-a culcat la baza monumentului. Dimineața, turiștii care l-au găsit acolo, îmbrăcat în costumul popular românesc asemănător cu hainele dacilor de pe Columnă, au rămas uimiți.

Unul dintre ei ar fi exclamat: „Un dac a coborât de pe Columnă!”

Povestea sa a făcut înconjurul Italiei, iar presa vremii a relatat despre românul care a ajuns pe jos până la Roma pentru a-și vedea originile.

1947: S-a încheiat călătoria incredibilă a lui Thor Heyerdahl, cu pluta în Oceanul Pacific

Când pluta Kon-Tiki a atins reciful de corali din Raroia, în Arhipelagul Tuamotu, după mai bine de trei luni petrecute pe Oceanul Pacific, Thor Heyerdahl și cei cinci membri ai echipajului său încheiau una dintre cele mai îndrăznețe expediții ale secolului XX.

În urma lor rămâneau aproape 7.000 de kilometri parcurși pe o simplă plută din lemn de balsa și o demonstrație care avea să atragă atenția întregii lumi.

Thor Heyerdahl nu plecase la drum cu gândul la faimă sau pentru a doborî vreun record. El voia să răspundă unei întrebări care îl urmărea de ani buni: ar fi putut oamenii din America de Sud să traverseze Pacificul în vremuri străvechi și să ajungă până în insulele Polineziei?

Incredibilul Thor Heyerdahl. FOTO: Wikipedia

Ideea i-a prins contur în anii ’30, când norvegianul a locuit în Fatu-Hiva, una dintre Insulele Marchize. Inițial, cerceta fauna și flora locului, însă treptat a devenit fascinat de originile populațiilor polineziene. Studiind tradițiile locale, legendele și direcția curenților oceanici, Thor Heyerdahl a început să creadă că primii locuitori ai acestor insule ar fi putut veni nu din Asia, așa cum susținea teoria dominantă atunci, ci dinspre America de Sud.

Pentru mulți cercetători, ideea părea greu de acceptat. O traversare a Pacificului pe o ambarcațiune primitivă părea o aventură fără șanse de reușită.

101 zile pe ocean, pe o plută de lemn

Thor Heyerdahl a construit o plută inspirată de cele folosite de populațiile incașe, fără cuie, fără metal și fără materiale moderne. A folosit trunchiuri de balsa, un lemn extrem de ușor, pe care le-a legat cu frânghii și peste care a montat o velă. Pluta a primit numele Kon-Tiki, după vechiul nume al zeului inca al soarelui, Viracocha.

Pe 28 aprilie 1947, din portul peruan Callao, Thor Heyerdahl și echipajul său au pornit în larg. În primele zile, controlul plutei a fost dificil, iar oceanul le-a arătat rapid că teoria nu era suficientă pentru a-i proteja. Au trebuit să învețe să folosească vântul și curenții în avantajul lor, iar curentul Humboldt i-a ajutat să înainteze spre Pacific.

Pe parcursul călătoriei, cei șase oameni au trăit aproape complet în ritmul oceanului. S-au orientat după soare și stele, au pescuit pentru hrană și au trecut prin perioade în care nu știau cât mai aveau de parcurs. Pluta, despre care mulți spuneau că se va destrăma, a rezistat surprinzător de bine.

După aproape două luni pe mare, semnele că uscatul se apropia au început să apară. Păsările marine i-au indicat că insulele nu mai erau departe, însă ultimele momente ale călătoriei au fost și cele mai periculoase. Vântul puternic a împins Kon-Tiki spre un recif de corali, iar echipajul a fost la un pas să piardă totul. Au reușit însă să ajungă pe o insulă nelocuită din Arhipelagul Tuamotu.

După 101 zile de navigație și aproape 7.000 de kilometri străbătuți pe o plută de lemn, aventura lor se încheia.

Expediția Kon-Tiki nu a demonstrat definitiv teoria lui Heyerdahl despre originea populațiilor polineziene, iar cercetările ulterioare au arătat că istoria migrațiilor din Pacific este mult mai complexă.

Totuși, călătoria sa a rămas un simbol al dorinței de a testa limitele a ceea ce părea imposibil.

1953: S-a născut politicianul român Viorel Hrebenciuc

Pe 7 august 1953 se năștea Viorel Hrebenciuc, unul dintre politicienii care au avut un rol important în administrația și politica românească de după 1989.

Viorel Hrebenciuc. FOTO: Inquam/Octav Ganea

Înainte de schimbarea regimului, Hrebenciuc a activat în structurile politice ale perioadei comuniste, fiind membru în comitetul județean al PCR Bacău. După 1990, a rămas în administrația publică, ocupând funcția de primar al orașului Bacău și apoi pe cea de prefect al județului.

În perioada 1992-1996 a ajuns la București, unde a condus Secretariatul General al Guvernului. Ulterior, ca membru al Partidului Social Democrat, a devenit unul dintre politicienii cunoscuți pentru influența pe care o avea în interiorul partidului și pentru rolul jucat în negocierile politice.

Ultima parte a carierei sale publice a fost însă marcată de probleme juridice. În 2021, Curtea de Apel București l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare în dosarul privind licența Giga TV, după un proces care a durat mai bine de șase ani de la trimiterea cazului în instanță.

Hrebenciuc a fost eliberat condiționat înainte de executarea integrală a pedepsei, după ce Tribunalul Ilfov a admis cererea sa.

1961: S-a născut Octavian Morariu, jucător român de rugby, membru al CIO

Octavian Morariu s-a născut pe 7 august 1961 și și-a început cariera de sportiv pe terenul de rugby.

Octavian Morariu, membru al CIO. FOTO: arhivă

După perioada în care a fost jucător, Octavian Morariu s-a orientat spre conducerea sportivă și a ocupat mai multe funcții administrative. A devenit președinte al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, fiind implicat în coordonarea mișcării olimpice din România și în relația cu organismele internaționale.

În martie 2025, în cadrul celei de-a 144-a Sesiuni a Comitetului Internațional Olimpic desfășurate la Costa Navarino, în Grecia, Octavian Morariu a fost ales în Comitetul Executiv al CIO.

1971: S-a încheiat misiunea Apollo 15, cu o aterizare sigură în Pacific

După aproape două săptămâniîn spaţiu, echipajul Apollo 15 revenea pe Pământ la 7 august 1971, încheind una dintre cele mai ambițioase expediții lunare realizate până atunci.

Lansată pe 26 iulie 1971, misiunea Apollo 15 a fost prima din categoria „J missions”, programate pentru cercetări mai complexe pe Lună și pentru perioade mai lungi petrecute pe suprafața acesteia. Astronauții au avut la dispoziție, pentru prima dată, un Vehicul Lunar Rover, care le-a permis să exploreze zone mai îndepărtate de modulul de aselenizare.

Călătoria spre Lună și înapoi a avut și momente tensionate. La revenirea în atmosfera Pământului, una dintre cele trei parașute ale capsulei nu s-a deschis, însă celelalte două au funcționat, iar echipajul a ajuns în siguranță în Oceanul Pacific.

NASA a considerat ulterior Apollo 15 una dintre cele mai reușite misiuni cu echipaj uman din istoria programului spațial american.

1974: A murit Virginia Apgar, chirurg și anestezist american

Numele Virginiei Apgar este cunoscut în întreaga lume datorită unui test medical simplu, dar esențial, care a schimbat modul în care medicii evaluează starea nou-născuților imediat după venirea lor pe lume.

Virginia Apgar a făcut ptimele măsurători la nou-născuţi. FOTO: Wikipedia

Născută în 1909, în New Jersey, Virginia Apgar a studiat medicina la Universitatea Columbia și inițial și-a dorit să devină chirurg. A ales însă specializarea în anestezie, după ce a fost sfătuită că acest domeniu îi oferea mai multe șanse să se afirme într-o perioadă în care femeile aveau încă dificultăți în lumea chirurgiei.

Cea mai importantă contribuție a sa a venit în 1953, când a introdus scorul Apgar, o metodă rapidă prin care medicii verifică cinci semne esențiale ale sănătății unui nou-născut: culoarea pielii, ritmul cardiac, reacția la stimuli, tonusul muscular și respirația.

Testul este folosit și astăzi în maternități din întreaga lume, ajutând medicii să decidă rapid dacă un copil are nevoie de intervenție imediată.

Virginia Apgar a murit pe 7 august 1974, la vârsta de 65 de ani.

2009: A murit cunoscuta solistă de muzică folk Tatiana Stepa

Vocea Tatianei Stepa a devenit una dintre cele mai rcunoscută din muzica folk românească, iar povestea ei s-a legat pentru mulți ani de marile spectacole de poezie și muzică.

A debutat în septembrie 1982, pe scena Cenaclului Flacăra, cu melodia „Și-am să-mi fac o doină”, pe versuri de Adrian Gavrilă. A rămas în cadrul cenaclului până în 1985, iar după interzicerea acestuia a trecut printr-o perioadă dificilă, lucrând timp de 11 ani la mina Lupeni.

Revenirea pe scenă a venit odată cu Cenaclul „Totuși Iubirea”, unde a susținut sute de spectacole între 1992 și 1996. În anii următori a continuat să cânte atât în România, cât și în străinătate, participând la numeroase concerte în Europa.

Tatiana Stepa a murit pe 7 august 2009, după o luptă cu o boală gravă.

2018: A murit celebrul taragotist Dumitru Fărcaș

Dumitru Fărcaș a fost unul dintre muzicienii care au dus sunetul taragotului maramureșean pe cele mai mari scene din România și din străinătate.

Născut pe 12 mai 1938, în satul Groși din județul Satu Mare (astăzi în județul Maramureș), Dumitru Fărcaș a crescut într-o familie în care muzica ocupa un loc important. Bunicul, tatăl și frații săi cântau la fluier, iar această apropiere de instrumentele tradiționale avea să-i influențeze drumul.

După ce a urmat liceul de muzică, a continuat studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde s-a pregătit la clasa de oboi. Cariera artistică a început în 1960, când a devenit instrumentist al Ansamblului „Maramureșul” din Baia Mare.

Un an mai târziu, în 1962, a preluat conducerea Ansamblului „Mărțișorul” al Casei de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, alături de care a obținut numeroase premii naționale și internaționale.

Prin interpretările sale, Dumitru Fărcaș a transformat taragotul într-un instrument cunoscut în întreaga lume.

A murit pe 7 august 2018, la vârsta de 80 de ani, în urma unui infarct.

2025: Zi de doliu naţional, la înmormântarea fostului preşedinte Ion Iliescu

Pe 7 august 2025, România a marcat o zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu. Instituțiile și autoritățile publice au arborat drapelul național în bernă, conform deciziei privind această zi de comemorare.

Imagine de la ceremonia oficială. FOTO: Bogdan BUda

Ceremonia de înmormântare a avut loc în prezența foștilor oficiali și a unor oameni care au ocupat funcții importante în stat. La catafalcul fostului președinte au venit foști premieri precum Nicolae Văcăroiu, Adrian Năstase, Marcel Ciolacu și Viorica Dăncilă, dar și fostul președinte Emil Constantinescu.

Mai mulți politicieni importanți nu au participat însă la ceremonie. Printre absenți s-au numărat președintele Nicușor Dan, Klaus Iohannis, Sorin Grindeanu, Liviu Dragnea și Mircea Geoană. Administrația Prezidențială a transmis anterior o coroană de flori în numele președintelui.

În cadrul ceremoniei private desfășurate la Cimitirul Ghencea III, în onoarea fostului șef al statului au fost trase salve de tun.