Povestea garajului miliardarilor din București, prima parcare supraterană din România. Era printre cele mai moderne clădiri din Europa

Bucureștiul interbelic era numit, pe bună dreptate, „Micul Paris”. Era un oraș cosmopolit, efervescent și cu o viață culturală intensă, în care se îmbinau armonios stiluri arhitecturale dintre cele mai diverse. În acest context, în 1930 a fost inaugurată prima parcare supraetajată din România, o construcție remarcabilă pentru epocă și una dintre cele mai moderne de acest fel din Europa.

Garajul „Ciclop” FOTO viabucuresti.ro

În anii interbelici, Bucureștiul traversa una dintre cele mai dinamice perioade din istoria sa. Capitala se moderniza rapid, apăreau bulevarde noi și clădiri în stil Art Deco și neoromânesc, iar viața culturală și economică era în plină efervescență. Renumele de „Micul Paris” nu se datora doar eleganței orașului, ci și ritmului în care adopta inovațiile occidentale.

Unul dintre cele mai spectaculoase proiecte ale epocii a fost garajul Ciclop, inaugurat în 1930 pe Bulevardul Magheru. Prima parcare supraetajată din România, clădirea era concepută după modele occidentale și combina parcarea automobilelor cu ateliere auto, spații comerciale, săli de expoziție și birouri. Pentru vremea sa, reprezenta una dintre cele mai moderne construcții de acest tip din Europa.

Garajul miliardarilor Bucureștiului de pe Bulevardul Magheru

Clădirea a fost ridicată pe terenul industriașului Dumitru Marinescu Bragadiru, unul dintre cei mai bogați oameni de afaceri ai României interbelice. Terenul, situat la intersecția Bulevardului Magheru cu strada C.A. Rosetti, avea peste 3.500 de metri pătrați și a fost închiriat Societății „Ciclop”, care s-a angajat să construiască un complex inspirat de marile garaje comerciale din Occident.

Proiectată inițial cu subsol și patru etaje, construcția a fost realizată din beton armat, o tehnologie de ultimă generație la acea vreme. În 1940 au fost adăugate încă două etaje, iar suprafața construită a depășit 16.100 de metri pătrați. Fațada, lungă de aproximativ 100 de metri, domina unul dintre cele mai elegante bulevarde ale capitalei.

Clădirea a fost inaugurată la 29 aprilie 1930 și a devenit rapid unul dintre simbolurile modernizării Bucureștiului.

Una dintre cele mai moderne clădiri din Europa

Ciclop nu era doar un garaj. La parter funcționau magazine și ateliere auto, iar etajele erau destinate parcării automobilelor, spațiilor expoziționale și, ulterior, birourilor. În interior a fost amenajată și o cafenea, iar reprezentanțele unor mari producători auto au ales să își deschidă aici showroomuri.

Construcția era organizată în jurul unui atrium central, acoperit cu un luminator din sticlă, în jurul căruia se desfășurau locurile de parcare și rampele de acces pentru automobile. Pentru pietoni existau două lifturi și scări dispuse pe întreaga înălțime a clădirii, iar la nivelurile inferioare funcționau ateliere pentru întreținerea și repararea mașinilor.

Potrivit istoricilor arhitecturii, Ciclop se remarca și prin soluțiile tehnice folosite la construcție. Clădirea era prevăzută cu un sistem antiseismic pe role, rar întâlnit în Europa la acea vreme, ceea ce i-a permis să reziste inclusiv marilor cutremure din secolul al XX-lea.

Alături de blocul Lido și de alte clădiri emblematice ridicate în aceeași perioadă, garajul Ciclop a contribuit la transformarea Bulevardului Magheru într-unul dintre cele mai moderne bulevarde din Europa de Est.

„Bulevardul I.C. Brătianu, care până acum un an-doi somnola, trezit numai la lătratul unui câine sau la cântecul cocoșului de prin diferitele curți imense, acuma prezintă o forfoteală, o agitație, o mișcare pitorească de muncă și activitate. Anul trecut, expropierea, deschiderea și alinierea Bulevardului, ridicarea garajului Ciclop, cu sutele lui de apartamente, garsoniere, magazine și birouri”, nota „Revista generală ilustrată” în 1929, în articolul „Modernizarea Bucureștilor”.

Mai mult decât o parcare

Ciclop era și un important centru comercial. Magazine de mobilă, reprezentanțe auto, cafenele și spații expoziționale atrăgeau zilnic mii de vizitatori. Aici puteai cumpăra un automobil, mobilier pentru locuință sau cele mai noi articole de modă.

Unul dintre cele mai apreciate magazine era cel al firmei Lindeman, iar expozițiile organizate în clădire se bucurau de un succes remarcabil. Printre acestea s-au numărat „Cum să fie căminul meu?”, dedicată amenajărilor interioare, și „Expoziția Modei”, care prezenta cele mai noi tendințe vestimentare.

Pentru prima expoziție au fost amenajate încăperi întregi sub forma unor locuințe complet mobilate.

„Se văd saloane, sufragerii, dormitoare. Pe estrade sunt expuse covoare, cuverturi, perdele, perne, șaluri, mozaicuri, porcelanuri, cristaluri, un adevărat bazar din care să alegi tot ce-ți trebuie pentru decor și îmbogățirea interiorului”, scriau jurnaliștii revistei „Realitatea ilustrată” în noiembrie 1931.

Tot în 1931 a fost inaugurată și reprezentanța Citroën, transformând clădirea într-un punct de referință pentru pasionații de automobile.

O vizitatoare a „Expoziției Modei” consemna în „Realitatea ilustrată”: „S-a deschis în capitală o nouă expoziție, care prin felul aranjamentului și al obiectelor expuse constituie o adevărată revoluție contra tradițiilor bucureștene... Marile capitale europene ar putea lua Expoziția Modei din București drept model pentru viitoarele lor manifestări în acest gen.”

După război

După instaurarea regimului comunist, clădirea Ciclop a fost naționalizată, la fel ca numeroase alte proprietăți private din București. După 1990, imobilul a fost retrocedat moștenitorilor familiei Bragadiru.

Astăzi, garajul Ciclop continuă să domine Bulevardul Magheru și rămâne unul dintre cele mai reprezentative monumente ale modernismului românesc, amintind de perioada în care Bucureștiul își câștigase reputația de una dintre cele mai elegante și moderne capitale ale Europei.