23 mai: Ziua în care s-a născut scriitorul și filozoful Gabriel Liiceanu, figură marcantă a Școlii de la Păltiniș
0În ziua de 23 mai, se nasc cunoscutul fotbalist Răzvan Marin și filozoful și scriitorul Gabriel Liiceanu. Tot în această zi, acum mai bine de 50 de ani, este inaugurat celebrul Hotel Intercontinental.
1430: Ioana d'Arc este capturată de burgunzi
Născută în 1412, în Domremy, Franța, Ioana d'Arc este declarată eroină națională a țării. Simplă fată de la țară, Ioana d'Arc, care credea că acționează sub îndrumarea divină, a condus armata franceză într-o victorie memorabilă la Orléans, care a respins o încercare engleză de a cuceri Franța în timpul Războiului de o sută de ani, scrie Britanica.
În 1430, Ioana era la Compiègne la 14 mai 1430. Acolo i-a găsit pe Renaud de Chartres, arhiepiscop de Reims, și pe Louis I de Bourbon, conte de Vendôme, o rudă a regelui.
Împreună cu aceștia a mers la Soissons, unde orășenii le-au refuzat intrarea. Prin urmare, Renaud și Vendôme au decis să se întoarcă la sud de râurile Marna și Sena; însă Ioana a refuzat să-i însoțească, preferând să se întoarcă la „bunii ei prieteni” din Compiègne.
În după-amiaza zilei următoare, 23 mai, ea i-a respins de două ori pe burgunzi, dar a fost în cele din urmă depășită de întăririle engleze și nevoită să se retragă. Rămânând până în ultima clipă pentru a proteja garda din spate în timp ce aceasta traversa râul Oise, ea a fost capturată.
S-a predat și, împreună cu fratele ei Pierre și Jean d'Aulon, a fost dusă la Margny, unde ducele de Burgundia a venit să o vadă. Anunțându-i pe locuitorii din Reims despre capturarea Ioanei, Renaud de Chartres a acuzat-o că a respins toate sfaturile și a acționat în mod deliberat. Charles, care lucra la un armistițiu cu ducele de Burgundia, nu a făcut nicio încercare de a o salva.
Pe 30 mai, este arsă pe rug în piața Vieux-Marché din Rouen. Moare strigând numele lui Iisus Hristos, convinsă că și-a îndeplinit misiunea.
1871: Se naște Garabet Ibrăileanu, critic și istoric român
Garabet Ibrăileanu s-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, judeţul Iaşi. Acesta rămâne în istorie pentru activitatea sa de critic şi istoric literar, eseist, pedagog, redactor literar și romancier.
Între anii 1879-1883, Garabet a urmat cursurile şcolilor primare la Bacău şi Roman, apoi, în perioada 1883-1887, a frecventat gimnaziul la Roman. În perioada 1887-1890, acesta parcurge Liceul „Codreanu” din Bârlad, perioadă în care a înfiinţat Societatea culturală „Orientul”.
Un an mai târziu, acesta se înscrie la Facultatea de Litere a Universităţii din Iaşi, fiind în paralel şi bursier al Şcolii Normale Superioare, secţia de istorie-filosofie, pe care o termină în 1895, scrie Rador.
A fost căsătorit, din 5 iulie 1901, cu Elena Carp şi a avut o fiică, Maria, născută în anul 1902.
În anul 1904, Ibrăileanu s-a îmbolnăvit, a devenit neurastenic, având o insomnie permanentă. Din cauza bolii, Ibrăileanu lucra noaptea, se culca în zorii zilei şi dormea până la ora trei după-amiaza, păzit de soţie, care avea grijă să nu fie deranjat.
Între anii 1900-1908, este profesor de limba română la licee din Bacău şi Iaşi, iar după anul 1908, este profesor universitar de istoria literaturii române şi estetică literară la Facultatea de Litere şi Filosofie din Iaşi.
În martie 1906, a fondat la Iaşi, împreună cu Constantin Stere şi Paul Bujor, revista „Viaţa românească”, de care va fi legat toată viaţa. A rămas la conducerea revistei şi a cenaclului acesteia până în 1933 şi a susţinut, prin publicarea lor în revistă, mai mulţi scriitori, între care M. Sadoveanu, T. Arghezi, Al. Philippide, G. Topârceanu.
În anul 1912, devine doctor în litere, cu teza „Opera literară a d-lui Vlahuţă”.
Garabet Ibrăileanu a murit în noaptea de 10/11 martie 1936, la Bucureşti, la vârsta de 64 de ani. La 28 octombrie 1948, Garabet Ibrăileanu a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
1915: Primul Război Mondial: Italia a declarat război Austro-Ungariei
Când a început Primul Război Mondial, în iulie 1914, Italia era partener în Tripla Alianță cu Germania și Austria-Ungaria, dar a decis să rămână neutră, deși exista un sentiment puternic din partea populației și partidelor de a intra în război contra Imperiului Austro-Ungar, inamic istoric al Italiei.
Anexarea teritoriului de-a lungul frontierei celor două țări, care se întindea de la regiunea Trentino din Alpi spre est până la Trieste, la capătul nordic al Mării Adriatice, era un obiectiv principal și ar fi „eliberat” populațiile vorbitoare de limbă italiană din Imperiul Austro-Ungar, unindu-le în același timp cu patria lor culturală, scrie The National WWI Museum and Memorial.
În timpul anilor imediat premergători războiului, Italia a început să se alinieze mai mult puterilor Antantei, Franța și Marea Britanie, pentru sprijin militar și economic.
La 26 aprilie 1915, Italia a negociat Pactul secret de la Londra, prin care Marea Britanie și Franța au promis să sprijine Italia în anexarea teritoriilor de frontieră în schimbul intrării în război de partea Antantei. La 3 mai, Italia a ieșit din Tripla Alianță, iar, la 23 mai, a declarat război Austro-Ungariei.
La începutul războiului, armata italiană se mândrea cu mai puțin de 300.000 de oameni, însă mobilizarea i-a sporit considerabil efectivele, ajungând la peste 5 milioane până la sfârșitul războiului, în noiembrie 1918. Aproximativ 460.000 au fost uciși și 955.000 au fost răniți în timpul conflictului.
1942: S-a născut Gabriel Liiceanu, eseist și filosof român
Născut la 23 mai 1942, Gabriel Liiceanu este cunoscut pentru activitatea sa de scriitor şi filosof, fiind una dintre figurile marcante ale Școlii de la Păltiniș şi o voce puternică a societăţii civile în istoria post decembristă a ţării noastre, scrie Rador.
În perioada 1956-1960 a urmat cursurile Liceului ”Gheorghe Lazăr” din București, apoi, între anii 1960-1965, a parcurs Facultatea de Filosofie și, între anii 1968-1973, Facultatea de Limbi Clasice, ambele ale Universității din București.
Între anii 1965-1975, a fost cercetător la Institutul de Filosofie, apoi, în perioada 1975-1989, a fost cercetător la Institutul de Istorie a Artei.
În anul 1976, obţine doctoratul în filosofie cu lucrarea ”Tragicul. O fenomenologie a limitei și depășirii”.
În 1990, Liiceanu a înființat Editura Humanitas, care a devenit, în decursul anilor, Grupul Humanitas, un holding cultural format din Editura Humanitas, Editura Humanitas Fiction, Editura Humanitas Multimedia, Librăriile Humanitas și Humanitas Digital.
Din anul 1992, a fost profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București.
La 27 iunie 2006, Gabriel Liiceanu a fost decorat de ambasadorul Germaniei la București, Wilfried Gruber, cu Crucea de Merit Clasa I a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania.
În anul 2006, a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, „în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa operă de cercetare științifică, pentru excelența dovedită în activitatea editorială, precum și pentru descoperirea, promovarea și susținerea constantă a valorilor culturale românești, atât în țară, cât și peste hotare”.
La 30 mai 2012, a fost decorat cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Ofițer, „în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa activitate, pentru capacitatea managerială dovedită, prin care a deschis iubitorilor de carte noi posibilități de a avea acces la cultură, fiind un model pentru tânara generație”.
1971: Este inaugurat celebrul Hotel Intercontinental din București
Simbol al Capitalei, Hotelul Intercontinental a fost inaugurat în luna mai a anului 1975. De-a lungul timpului, aici au înnoptat personalități ale lumii și tot aici s-a filmat pelicula „Nea Mărin Miliardar".
Terenul unde se află astăzi impunătorul hotel aparținea Mănăstirii Cernica. În secolul al XIX-lea, acesta a trecut în proprietatea familiei Hagi-Moscu.
În 1810, dregătorul Ion Hagi-Moscu a ridicat aici o clădire întinsă cu etaj. Nepotul său a vândut casa Primăriei, care a folosit-o între 1882 şi 1912. Mai târziu, a fost demolată, urmând a se construi un nou edificiu. Rămas viran, terenul a fost folosit pentru exercițiile de instrucție ale Regimentului de jandarmi al Capitalei.
Clădirea Hotelului Intercontinental a fost construită între 1968-1971, în cooperare cu firma „Intercontinental Hotel Corporation“, având o înălţime de 88 de metri şi 23 de etaje, după planurile unui colectiv de arhitecţi: Dinu Hariton, şef de proiect, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Ştefan Belea. Costurile de construcție s-au ridicat la şase milioane de dolari.
Inaugurat la 23 mai 1971, hotelul a avut ca prim oaspete un cetăţean american. De-a lungul vremii, aici au fost cazate o serie de personalităţi, precum Kurt Waldheim, secretarul general al ONU, Gustav Heinemann, preşedintele Republicii Federale Germania, magnatul american David Rockefeller, tenorul italian Luciano Pavarotti ş.a., conform „Dicţionarului monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti“.
În 2021 a devenit Grand Hotel Bucharest, în urma încheierii contractului de management cu Intercontinental Hotels Group. În prezent, hotelul are 257 de camere și 3 restaurante.
1996: Se naște Răzvan Marin, fotbalist român
Născut la București, pe 23 mai 1996, Răzvan Marin este un fotbalist român, iar în prezent joacă pe post de mijlocaș la Cagliari în Serie A.
Marin a început să joace fotbal la vârsta de șase ani cu echipa locală Pro Luceafărul, iar șapte ani mai târziu s-a alăturat academiei de la Viitorul Constanța, scrie Libertatea.
În 2021, Marin s-a alăturat clubului italian din Serie A Cagliari, sub formă de împrumut, cu obligația de a fi cumpărat. La 1 iulie 2021, afacerea a fost definitivă, iar Marin a semnat un contract care îl va menține la echipă până în 2024. Clubul a plătit 10 milioane de euro pentru transferul integral.
În primul meci al sezonului 2021–22, a deschis scorul în meciul din Coppa Italia cu Pisa, câștigat în cele din urmă de Cagliari cu 3-1.
Se încarcă comentariile...
