15 iulie: opt ani de la tentativa de lovitură de stat din Turcia organizată de un grup de militari. Au murit peste 240 de oameni
0Tot pe 15 iulie a murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg şi prozator rus, s-a născut Theodor Paleologu, eseist, diplomat şi om politic român, designerul Gianni Versace este împuşcat în faţa casei sale.
1904: A murit Anton Pavlovici Cehov, dramaturg şi prozator rus
Anton Pavlovici Cehov a fost un medic, prozator și dramaturg rus. De o sută de ani spectacole după piesele sale sunt prezente, practic, în fiecare stagiune pe afișele teatrelor din România. Mari regizori de teatru din România (Lucian Pintilie, György Harag, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, Vlad Mugur, Tompa Gábor) au găsit surse majore de inspirație în dramaturgia lui Cehov.
Cehov a murit de tuberculoză, ân Germania, în Pădurea Neagră, unde se dusese să-şi caute vindecarea. „Ich strebe“ (,,Mor”), i-a spus medicului său german, trezindu-l din somn. Doctorul Schwöhrer a vrut să trimită după un balon de oxigen, dar Cehov îl opri: „Acum, e totul inutil. Până să-l aducă, voi fi un cadavru“. Atunci, doctorul ceru o sticlă de şampanie.
Cehov luă o cupă şi se întoarse spre Olga, soţia sa: „De mult n-am mai băut şampanie“. Goli, încet, cupa, se întoarse pe partea stângă şi trecu în veşnicie, cu simplitatea lui obişnuită.
1955: 18 laureați ai Premiului Nobel semnează o declarație împotriva armelor nucleare
Mai târziu declarația a fost semnată de alți 34 laureați Nobel. Premiile Nobel au fost create de savantul și omul de afaceri suedez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei (1867), care, în testamentul său, a întemeiat o fundație cu scopul ca veniturile imensei sale averi să fie oferite în fiecare an “sub formă de premii celor care, în anul precedent, au adus cele mai mari servicii umanității“.
1973: S-a născut Theodor Paleologu, eseist, diplomat şi om politic român
Theordor Paleologu s-a născut în familia scriitorului Alexandru Paleologu. Este un eseist, profesor, diplomat şi om politic român, preşedinte al Fundaţiei Paleologu. Theodor Paleologu a fost deputat de Bucureşti începând cu legislatura 2008-2012, fiind ales în 2008 din partea Partidului Democrat Liberal şi în 2012 din partea Alianţei România Dreaptă.
De asemenea, între 22 decembrie 2008 şi 23 decembrie 2009, a fost ministru al culturii în primul guvern condus de Emil Boc. În 2014, a părăsit Partidul Democrat Liberal, alăturându-se Partidului Mişcarea Populară.
A fost ambasador al României în Danemarca şi Islanda în perioada 2005-2008.
1975: A avut loc primul zbor cosmic, cu primul echipaj Soiuz-Apollo din istoria cosmonauticii
Astronauţi americani şi cosmonauţi sovietici participă la Proiectul Test Apollo-Soyuz, aflându-se împreună, în spaţiu, timp de două zile.
Misiunea Apollo-Soiuz a avut un rol edificator în îmbunătățirea cooperării politice și științifice dintre cele două state aflate în plin Război Rece. De asemenea, a marcat începutul unei colaborări internaționale ce avea drept scop explorarea spațiului cosmic.
Începând cu 1960, cele două mari puteri au întreprins, independent, călătorii în spațiu. Problema era că, în situații de urgență, cele două puteri nu puteau să își ofere asistență. Astfel, s-a constat nevoia depășirii barierelor politice și crearea unei misiuni spațiale comune. Aceasta s-a numit EPAS – Proiectul experiment Apollo-Soiuz și a fost îndelung pregătită.
Lansarea rachetelor s-a făcut în aceeași zi, 15 iulie 1975, din locuri diferite: Soyuz-19, din cosmodromul Baikonur și Apollo-18, din Capul Canaveral. După două zile de zbor în spațiu, în seara zilei de 17 iulie 1975, nava sovietică Soiuz-19 s-a lipit de cea americană, Apollo-18. Aceasta a fost prima staționare care a implicat mai multe state și reprezintă predecesorul Stației Spațiale Internaționale, creată abia în 1998. Misiunea a dovedit că era posibilă o cooperare pacifistă, între cele două state, atât pe Pământ, cât și în spațiu. În plus, din punct de vedere științific, a fost dovedit faptul că navele, deși au fost create cu tehnologii proprii țărilor de proveniență și au fost lansate din puncte diferite, pot să se alăture și pot acosta una de cealaltă în spațiu.
1997: Designerul Gianni Versace este împuşcat în faţa casei sale
Designerul italian Gianni Versace a fost împuşcat în faţa casei sale din Miami Beach. Asasinul a fost un gigolo gay şi criminal în serie, care s-a sinucis câteva zile mai târziu. Nimeni nu a put explica această crimă, iar poliţia nu a aflat niciodată motivul, însă mulţi au speculat că cei doi s-ar fi cunoscut. Aşa cum au apărut speculaţii că Versace a fost ucis la comanda Mafiei italiene.
Unul dintre cei mai cunoscuţi designeri din lume, Gianni Versace s-a născut pe 2 decembrie 1946 în oraşul Reggio di Calabria. Tătăl său a fost vânzător de produse electrocasnice, iar mama a fost croitoreasă şi lucra pentru cele mai bogate femei din regiune.
În 1977, la 31 de ani, şi-a deschis propriul atelier, iar casa Versace a devenit rapid un nume uriaş în industria modei. Modele celebre precum Naomi Campbell şi Claudia Schiffer au defilat în prezentările lui, iar creaţiile sale l-au transformat în preferatul unor cliente precum prinţesa Diana, Madonna şi Courtney Love.
Gianni Versace era gay, lucru pe care nu l-a ascuns, iar atunci când a fost ucis trăia în Miami şi avea o relaţie cu Antonio D’Amico, partenerul său mai tânăr. Acesta l-a şi descoperit într-o baltă de sânge, în faţa casei.
Un fost membru al mafiei din Calabria şi un informator al poliţiei din Italia a scris acum câţiva ani o carte în care a relatat că Andrew Cunanan nu a fost decât un instrument al mafiei. Versace ar fi fost împuşcat din cauza unor datorii pe care le avea faţă de mafia italiană. Însă au fost voci care au spus că designerul şi asasinul său s-ar fi cunoscut de mai mulţi ani.
2001: A murit Marina Ştirbei, aviatoare română
Supranumită recent de presa românească din secolul al XXI-lea „Prinţesa aviaţiei româneşti”, numele ei este legat de înfiinţarea Escadrilei Albe. Marina Ştirbei s-a născut la Viena, pe 19 martie 1912 și a fost fiica prinţului George Ştirbei, nepoata lui George Valentin Bibescu şi verişoara lui Constantin Cantacuzino („Bâzu”).
În 1935 a urmat şcoala de pilotaj „Mircea Cantacuzino”, condusă de Ioana Cantacuzino. Aceasta era singura şcoală care accepta şi femei ca elevi şi pe care a absolvit-o obţinând brevetul de pilot gr. I (pilotaj) nr. 93/1935 (al şaselea brevet feminin în România). Ulterior va obţine şi brevetul de pilot gr. II (navigare). Imediat şi-a cumpărat un avion propriu, un ICAR Universal (înmatriculat YR-MAI). Antrenată în zborul acrobatic de Bâzu, în 1936 s-a clasat pe locul I la concursul naţional aerian, categoria „avioane uşoare de turism”.
Între 15–23 octombrie 1938, a luat parte în calitate de membră a Comitetului Central al Crucii Roşii din România la manevrele militare regale de la Galaţi, organizate de Forţele Aeriene Regale ale României, manevre la care a pilotat avionul sanitar Monospar ST-25 (înmatriculat YR-SAN) şi la care au participat şi aviatoarele Mariana Drăgescu, Nadia Russo, Virginia Thomas, Virginia Duţescu şi Irina Burnaia.
În 1939 a efectuat cu avionul propriu un raid de documentare de la Bucureşti la Stockholm. În timpul raidului, în Finlanda a vizitat organizaţia Lotta Svärd. La întoarcere a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care solicita înfiinţarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniţilor, cu avioane pilotate de femei. Escadrila, cu numele de Escadrila Sanitară, a fost înfiinţată la 25 iunie 1940 şi din ea făceau parte Nadia Russo, Mariana Drăgescu şi Virginia Thomas, iar în curând şi Virginia Duţescu. Porecla de „Escadrila Albă”, sub care era cunoscută, a fost dată de ziaristul italian Curzio Malaparte, şi venea de la faptul că era dotată cu avioane de tip RWD-13, de fabricaţie poloneză, vopsite iniţial în alb, cu crucea roşie aplicată pe fuzelaj şi pe aripi.
2016: A avut loc tentativa de lovitură de stat în Turcia organizată de un grup de militari din cadrul Forțelor armate
O tentativă de lovitură de stat l-a vizat în urmă cu un an pe preşedintele Recep Tayyip Erdogan, a zguduit ţara şi a fost urmată de epurări fără precedent.
În noaptea de 15 spre 16 iulie, o facţiune a armatei se ridică, preia controlul unor avioane de vânătoare şi elicoptere şi seamănă panica pe străzile Ankarei şi Istanbulului.
Pucişti vizează Parlamentul şi palatul prezidenţial. Ei taie alimentarea cu curent electric a bazei de la Incirlik, unde sunt depozitate focoase nucleare americane.
Erdogan, aflat în vacanţă la Marmaris (vest), îi îndeamnă pe turci să se opună unei ”tentative de lovitură de stat” şi să iasă în stradă. El se întoarce preciptat la Istanbul, unde îl primeşte o mulţime impozantă. El denunţă ”o trădare” a militarilor pucişti, pe care-i acuză că au legături cu predicatorul islamist Fethullah Gülen, instalat în Statele Unite, care respinge acuzaţiile.
Dimineaţa, susţinătorii lui Erdogan, iau cu asalt străzile pentru a-şi exprima susţinerea. Erdogan cere Washingtonului să-l extrădeze pe Gülen.
Puciul eşuat s-a soldat cu aproape 240 de morţi.
Epurări şi stare de urgenţă
Pe 16 şi 17 iulie, sute de generali, judecători şi procurori sunt arestaţi în întreaga Turcie, din cauza presupusei lor susţineri a tentativei de răstrunare militară a puterii. Apoi epurările se extind la poliţie, învăţământ şi presă.
La 20 iulie, Erdogan instaurează starea de urgenţă, apreciind că ”alte ţări ar putea să fie implicate”.
Epurări de o amploare fără precedent vizează iniţial presupuşi susţinători ai lui Fethullah Gülen, după care se extinde la mişcarea pro-kurdă şi la presa critică.
De atunci, peste 50.000 de persoane au fost arestate, iar 100.000 destituite sau suspendate din funcţii.
Se încarcă comentariile...
