FOTO Cum sunt umiliţi militarii pucişti din Turcia. Epurările în masă continuă la Ministerul Educaţiei şi în serviciile de informaţii
0
La patru zile de la puciul eşuat din Turcia, bilanţul victimelor a fost revizuit în creştere, la 308 morţi, între care 100 de pucişti, iar eliminarea „virusului“, anunţată de către preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan continuă din plin, în pofida protestelor din Occident.
„Vom continua să curăţăm virusul din toate instituţiile de stat, pentru că acest virus s-a răspândit. Din păcate, ca un cancer, acest virus a cuprins statul“, a promis Erdogan în faţa susţinătorilor săi adunaţi la funeraliile unor victime ale tentativei de puci din noaptea de vineri spre sâmbătă.
Imediat după promisiunea făcută de Erdogan, o fotografie care prezintă zeci de militari turci întinşi pe podeaua unei săli de sport, pe jumătate dezbrăcaţi, cu mâinile legate la spate, a apărut pe internet.
FOTO The Independent
Într-o altă fotografie, un militar poate fi văzut întins pe jos şi protejându-şi capul cu braţele de picioarele unor bărbaţi.
FOTO AP
Aceste imagini au stârnit indignare în Turcia, mai ales pe reţelele de socializare, precum şi în străinătate, în timp ce maşinăria represivă a regimului Erdogan, susţinut de Partidul Dreptăţii şi Justiţiei (AKP, islamo-conservator), funcţionează cu motoarele turate la maxim.
FOTO CNN
Arestări şi destituiri în masă
Potrivit premierului Binali Yildirim, 7.543 de suspecţi erau reţinuţi luni, dintre care 6.038 de militari, 755 de magistraţi şi 100 de poliţişti, în legătură cu tentativa de puci.
Printre militarii reţinuţi figurează 118 generali şi amirali, iar 26 dintre ei au fost inculpaţi şi plasaţi în arest preventiv, fiind acuzaţi de „tentativă de distrugere a ordinii constituţionale“, „tentativă de omor“ asupra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi de „constituire unei organizaţii armate“. Printre militarii inculpaţi şi plasaţi în arest figurează şi fostul comandant al forţelor aeriene, generalul Akin Oztürk.
Într-un comunicat publicat marţi, Statul Major al Armatei Turciei a subliniat că îi va pedepsi „în modul cel mai sever“ pe toţi membrii forţelor sale responsabili pentru tentativa de puci, pe care a numit-o „o ruşine“.
Generali turci aduşi în faţa instanţei. Akin Ozturk, primul din centrul imaginii FOTO Anadolu
Totodată, aproximativ 9.000 de poliţişti, jandarmi şi funcţionari au fost demişi, inclusiv guvernatori de provincii. Marţi, 257 dintre cei aproximativ 2.600 de angajaţi ai Cabinetului premierului Turciei au fost demişi, precum şi 492 de membri ai Preşedinţiei Afacerilor Religioase (Diyanet), cea mai înaltă autoritate islamică. Tot marţi, Ministerul Educaţiei a anunţat că a suspendat şi deschis anchete împotriva a 15.200 de profesori, iar serviciile de securitate au rămas cu 100 de membri mai puţini.
Cereri de reţinere şi arestare au fost de asemenea depuse împotriva a 2.854 de judecători şi procurori în cadrul acestei campanii de reprimare duse împotriva elementelor predicatorului Fethullah Gülen, un fost aliat al lui Recep Tayyip Erdogan acuzat de instigare la lovitură de stat.Pe fondul represaliilor de amploare din Turcia, SUA, ONU, UE şi NATO au cerut Ankarei să respecte statul de drept.
„Nu există nicio scuză pentru ca Turcia să ia măsuri care să o îndepărteze de statul de drept. Vom trimite un mesaj puternic în acest sens“, a avertizat luni Înaltul Reprezentant UE pentru Afaceri Externe Federica Mogherini înainte de reuniunea miniştrilor de Externe din statele membre UE.
Pregătirea terenului pentru reintroducerea pedepsei cu moartea
Cu toate acestea, regimul Erdogan nu intenţionează să renunţe la instaurarea puterii absolute.
Puciştii vor „da socoteală pentru fiecare picătură de sânge vărsată“, dar „în cadrul legii“, a declarat la finalul unui consiliu de miniştri, la Ankara, premierul Binali Yildirim. Cu alte cuvinte, puterea islamo-conservatoare din Turcia ia în calcul reintroducerea pedepsei cu moartea, susţinând că există o voinţă a poporului în acest sens.
Duminică, Recep Tayyip Erdogan a afirmat că decizia cu privire la reintroducerea pedepsei capitale „nu poate fi întârziată“ şi că guvernul va discuta acest subiect cu partidele de opoziţie.
„Ca guvern şi stat, cunoaştem şi auzim cererea voastră. Nu putem ignora această cerere“, le-a răspuns şeful statului turc simpatizanţilor săi care au cerut executarea puciştilor. „Guvernul va discuta cu opoziţia despre acest lucru şi fără îndoială va fi luată o decizie“, a adăugat el.
Luni seara, el a reiterat la CNN Turk că va promulga reintroducerea pedepsei cu moartea dacă Parlamentul o va aproba.
„Dar, în mod evident, va fi necesară o decizie parlamentară pentru ca aceasta să aibă efect sub forma unei măsuri constituţionale“, a precizat Erdogan, considerând că tentativa de puci constituie „un delict de trădare“.
El a anunţat că o „decizie importantă urmează să fie luată“ în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate Naţională, prevăzute să aibă loc miercuri, la Ankara.
Turcia a abolit pedeapsa cu moartea în 2004 în eforturile de aderare la blocul comunitar. Alarmat, Bruxellesul a avertizat Ankara că nu mai are nicio şansă de aderare dacă ia o decizie în acest sens.
„Nicio ţară nu poate adera la UE dacă introduce pedeapsa cu moartea“, a declarat Federica Mogherini.
Victimizarea lui Erdogan
Însă preşedintele turc se victimizează că puciştii implicaţi în „actul de trădare“ i-au pus viaţa în pericol, în condiţiile în care modul în care a avut loc evacuarea sa din staţiunea balneară Marmaris (vest) rămâne încă neclar.
„Dacă aş mai fi rămas 10, 15 minute în hotel, m-ar fi ucis sau răpit“, a declarat Erdogan pentru CNN Turk.
Generalul Ozturk, care a apărut tras la faţă şi cu un pansament la ureche în faţa instanţei, a negat orice implicare: „Nu fac parte din rândul celor care au plănuit şi condus lovitura de stat militară“.
„Bazându-mă pe experienţa mea, cred că a fost urzită de o structură paralelă“, a adăugat el, potrivit agenţiei Anadolu, referindu-se la reţeaua lui Fethulhah Gülen, care s-a autoexilat acum 17 ani în statul american Pennsylvania (nord-est).
Presiuni asupra Statelor Unite pentru extrădarea lui Fethullah Gülen
Turcia a trimis Statelor Unite patru dosare despre Fethullah Gülen, a anunţat marţi, la Ankara, ministrul turc al justiţiei Bekir Bozdag, care a adăugat că Guvernul turc cere extrădarea predicatorului musulman.
„Avem mai mult decât suficiente probe, mai multe decât aţi putea cere, despre Gülen. Nu este nevoie să dovedim tentativa de lovitură de stat, toate probele arată că tentativa de puci a fost organizată la dorinţa şi ordinele lui“, le-a declarat Bozdag reporterilor în faţa clădirii Parlamentului turc, potrivit Reuters.
Gülen îl acuză pe Erdogan că nu este străin de tentativa de puci
Dar predicatorul turc a negat orice implicare în evenimentele recente din ţara sa.
Gülen, care a primit luni mai mulţi jurnalişti în apartamentul său din complexul Saylorsburg, în Pennsylvania, pare mai degrabă obosit, relatează AFP, potrivit Agerpres.
La cei 75 de ani, deşi spune că ar avea 77, Fethullah Gülen se confruntă cu grave probleme cardiovasculare şi diabet, potrivit anturajului său, şi spune că nu şi-a părăsit aproape deloc domiciliul în ultimii doi ani.
Fethullah Gülen
„Am fost întotdeauna împotriva intervenţiei militarilor în politica internă“, a dat asigurări el, condamnând tentativa de puci din ţara sa, pe care o consideră o „trădare a naţiunii turce“.
În opinia sa, desfăşurarea acestei tentative ridică întrebări în special asupra eventualului rol jucat de guvern. „Aveţi informaţii din presă care arată că membri ai partidului de la putere (în Turcia) erau la curent cu tentativa cu opt, zece sau chiar 14 ore înainte“ de a se produce ea, argumentează el.
„Această lovitură de stat eşuată, oricine ar fi autorii sau instigatorii ei, întăreşte (poziţia preşedintelui şi a susţinătorilor săi, n. red.). Acest regim seamănă mai degrabă cu un clan sau cu un guvern tribal“, a apreciat Gülen.
Întrebat ce părere are despre eventuala sa extrădare în Turcia, el a spus că „nu are nelinişti“ faţă de o tentativă pe care o consideră sortită eşecului.
El a amintit că Guvernul turc a încercat deja, fără succes, să obţină extrădarea sa după declanşarea scandalului de corupţie care a afectat Turcia în 2013 şi a antrenat demisia a trei miniştri.
Secretarul de Stat american John Kerry a declarat luni că o extrădare a lui Fethullah Gülen nu poate fi luată în considerare în absenţa probelor.
Chiar dacă cererea de extrădare va avea succes, opozantul se declară liniştit: „Voi muri într-o zi. Dacă aceasta va fi în patul meu sau în închisoare puţin îmi pasă“.
Fethullah Gülen este fondatorul reţelei sociale şi educative Hizmet (Serviciu), care se bucură în Turcia de numeroşi susţinători în rândul funcţionarilor din educaţie, administraţie, justiţie, poliţie şi armată.
Cel mai critic oficial european faţă de situaţia din Turcia a fost până acum comisarului european pentru Extindere Johannes Hahn. Responsabilul de dosarul candidaturii Turciei la UE a sugerat că Guvernul islamo-conservator pregătise deja, înaintea tentativei de lovitură de stat, o listă a persoanelor care urmau să fie arestate. „Faptul că listele au fost disponibile imediat după eveniment arată că ele fuseseră pregătite pentru a fi utilizate într-un anumit moment“, a remarcat Hahn.
Se încarcă comentariile...
