4 iulie: 160 de ani de la înființarea Universității București
0Tot pe 4 iulie s-a votat declarația de independență a coloniilor britanice din America de Nord, a fost abolită sclavia în New York, a murit Marie Curie, savantă de origine poloneză.
1776: Ziua Independenței SUA
Pe 4 iulie 1776, reprezentantii celor 13 colonii britanice din America de Nord, întrunite în Congres la Philadelphia, au votat în unanimitate Declaraţia de Independenţă faţă de Imperiul Britanic.
A urmat un război sangeros între coloniile americane şi imperiul britanic. Deşi au trecut 2 secole şi jumătate de la acest eveniment, textul Declaraţiei de Independenţă este o mostră de pledoarie pentru ideea de libertate şi fericire.
Iată câteva rânduri : „(…) toţi oamenii sunt creaţi egali; ei sunt înzestraţi de Creator cu anumite drepturi inalienabile; printre aceste drepturi se află viaţa, libertatea şi căutarea fericirii. Guvernele sunt stabilite printre oameni pentru a garanta aceste drepturi, iar justa lor putere emană din consimţământul guvernaţilor. De fiecare dată când o formă de guvernământ devine distrugătoare pentru acest scop, poporul are dreptul să o schimbe sau să o abolească şi să instituie un nou guvern, bazându-1 pe principiile şi organizându-1 în forma care îi vor părea cele mai potrivite pentru a-i conferi siguranţa şi fericirea.”
1827: Sclavia a fost abolită în statul american New York
La 19 iunie 1862, cu susținerea lui Lincoln, Congresul a adoptat o lege prin care interzicea sclavia în toate teritoriile federale.
În iulie 1862, a fost adoptată o a doua Lege de Confiscare, prin care se stabileau proceduri judecătorești prin care se puteau elibera sclavii oricărei persoane condamnate pentru ajutarea rebeliunii. Desi Lincoln credea că nu stă în puterea Congresului să elibereze sclavii din state, el a aprobat legea, dând credit legislativului.
El considera însă că asemenea acțiuni sunt atribuția exclusivă a comandantului suprem în timp de război, atribuții care îi revin prin Constituție președintelui, iar Lincoln plănuia să acționeze și el în același sens. În acea lună, Lincoln a discutat cu cabinetul o variantă a proclamației de emancipare.
În ea, el declara: „ca măsură militară potrivită și necesară, începând cu 1 ianuarie 1863, toate persoanele deținute ca sclavi în statele confederate vor fi pentru totdeauna libere”.
În particular, Lincoln ajunsese în acest moment la concluzia că baza de sclavi a Confederației trebuie eliminată. Politicienii Copperheads susțineau însă că emanciparea este o piedică la adresa păcii și reunificării. Redactorul republican Horace Greeley de la foarte influentul New York Tribune a căzut în capcană, iar Lincoln a negat direct aceasta într-o abilă scrisoare din 22 august 1862. Președintele a spus că principalul scop al acțiunilor sale ca președinte (folosind pronumele personal de persoana întâi și termenul de „îndatorire oficială”) era conservarea Uniunii:
1854: S-a născut Victor Babeş, bacteriolog şi morfopatolog, fondator al şcolii româneşti de microbiologie
Victor Babeș (n. 4 iulie 1854, Viena – d. 19 octombrie 1926, București) a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A fost fiul lui Vincențiu Babeș.
În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume (Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase) prin care a pus bazele moderne ale acestei științe. De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie.
1864: A fost înfiinţată Universitatea din Bucureşti
La 4/16 iulie 1864, prin decret domnesc, in Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei s-a înfiinţat Universitatea din Bucureşti. Acest important lacas de cultura romaneasca a fost întemeiat ca şcoală superioară, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate a României moderne. În 1864 Universitatea din Bucuresti includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Filozofie (Litere). Primul rector al acesteia, ales la 15 septembrie 1864, a fost juristul Gheorghe Costa-Foru.
Primul doctorat în cadrul Universităţii Bucureşti a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie. Universitatea a cunoscut “epoca de aur” între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15 700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea “Columbia” din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York.
În anul 1945 această peroiadă remarcabilă a luat sfîrşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist. După cîţiva ani, unii profesiri s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gîndi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării iar numărul studenţilor creşte. Astăzi universitatea are aproximativ 20 000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.
1927: S-a născut actrița italiană Gina Lollobrigida
Gina Lollobrigida, considerată cea mai frumoasă femeie din lume în anii 1950 și 1960, a împărțit ecranul cu nume mari precum Frank Sinatra, Sean Connery, Burt Lancaster și Humphrey Bogart.
După cariera sa în faţa camerei de filmat, Lollobrigida s-a dedicat fotografiei şi sculpturii. Apogeul cariera ei cinematografice a fost în anii 1950, cu cele mai faimoase filme ale ei, între care „Beat the Devil" şi „The Hunchback of Notre Dame".
Actrița italiană a murit la 16 ianuarie 2023.
1934: A murit Marie Curie, savantă de origine poloneză, laureat al Premiului Nobel
Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (n. 7 noiembrie 1867, Varșovia; d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Franța) a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost singura savantă care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate.
Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice. Publicația Time a considerat-o una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea.
1950: Prima emisie a postului de radio Europa Liberă
La 4 iulie 1950 a avut loc prima transmisiune pe unde scurte a postului Radio Europa Liberă (Radio Free Europe, Radio Liberty – RFE/RL), către Cehoslovacia.
Înfiinţarea Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) de guvernul Statelor Unite ale Americii la 15 martie 1949, la New York, a făcut posibilă şi realizarea unui post Radio Europa Liberă, finanţat de Congresul Statelor Unite.
Sediul principal al Radio Europa Liberă a fost stabilit atunci la München.
Radio Europa Liberă (Radio Free Europe/RFE) a fost fondată în 1950 şi a început să emită iniţial în Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi Ungaria. Trei ani mai târziu, Radio Liberty (RL) şi-a început emisiile către Uniunea Sovietică, în limba rusă şi în alte 15 limbi naţionale. Din 1975, RFE/RL a putut fi recepţionată şi în Estonia, Letonia şi Lituania,
1960: S-a născut jurnalista Cristina Țopescu
Născută la Oradea, Cristina Țopescu a fost fiica îndrăgitului comentator sportiv Cristian Țopescu. S-a făcut remarcată la pupitrul știrilor de la Pro TV, apoi a fost prezentatoare a buletinului de știri de la Prima TV.
În anul 2013, a demisionat și s-a înscris în PSD, însă a renunțat la politică la sfârșitul aceluiași an. Ulterior, a lucrat și la Antena 3, unde a realizat emisiunea „Dincolo de știri”. În perioada comunismului, Cristina Țopescu a fost arestată după ce a fost prinsă încercând să fugă din țară pentru a-şi vizita mama. Jurnalista a petrecut trei luni închisă, din luna septembrie a anului 1989 până în luna decembrie.
Cristina Țopescu a fost găsită moartă în locuința sa în seara zilei de 12 ianuarie 2020 după ce aproximativ trei săptămâni nu a mai fost văzută. Cel mai probabil, jurnalista a murit pe 28 decembrie 2019, în cursul nopţii.
2021: A murit actrița Luminița Gheorghiu
Născută la 1 septembrie 1949, la București, Luminița Gheorghiu a studiat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din Capitală. După absolvire, a jucat pe scena Teatrului „Mihai Eminescu” din Botoșani, iar în anul 1975 s-a mutat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț. Un an mai târziu a devenit actriță a Teatrului Bulandra din București.
Din filmografia sa amintim: „Înainte de tăcere”, „Mai presus de orice”, „Fapt divers”, „Moromeții”, „Moartea domnului Lăzărescu” și „Aferim!”.
Se încarcă comentariile...
