26 iunie: Ziua când sovieticii au dat ultimatum României pentru cedarea Basarabiei și Bucovinei de Nord

0
Publicat:

Tot pe 26 iunie s-a decretat eliberarea robilor țigani, este ziua drapelului național, a murit istoricul Vasile Pârvan.

1819: Este patentată bicicleta

Primul brevet a fost acordat în Statele Unite lui William K. Clarkson Jr., dar velocipedul exista deja în Europa. Prima bicicletă inventată a fost Draisine în anul 1817 şi a apărut în Germania, fiind brevetată apoi şi în Franţa în 1818. A fost numită aşa după inventatorul său, Karl von Drais, un pădurar german. Aceasta era confecţionată din lemn şi nu avea pedale, fiind mişcată prin alternarea împingerii cu picioarele pe pământ.

image

Cu toate acestea, el a avea un scaun căptuşit iar roata din faţă era manevrată cu un fel de cârmei. A fost a fost mai puţin un mod de transport şi mai mult un mijloc de recreere pentru cei cei bogaţi. Introducerea unui predecesor al bicicletei în SUA a fost făcută de către M. Stewart din Baltimore, urmat în 1819 de către David şi Rogers, (care au confecţionat un total de trei velocipedes).

La 26, iunie 1819 primul brevet pentru un “velociped”, a fost eliberat lui William K. Clarkson, Jr. din New York. Din păcate, un incendiu a distrus în 1836 arhiva Oficiului american de brevete şi deoarece nu a fost niciodată restaurată, exista puţine informaţii în legătură cu invenţia lui Clarkson.

1848: Guvernul revoluţionar de la Bucureşti a decretat eliberarea robilor ţigani aparţinând boierilor

Statistica Ţării Româneşti din anul 1837 înregistra 8.288 de ţigani ai statului, 23.589 de ţigani mănăstireşti şi 33.746 de ţigani boiereşti.

Țiganii sau aţiganii sunt un grup etnic distinct ce apare în scrierile de cancelarie din Ţara Românească începând cu 3/16 octombrie 1385, când 40 de sălaşe de aţigani sunt dăruite mănăstirii Tismana. Arhivele spun că este vorba de un popor ce pătrunde în cursul secolelor XIV – XV în tot spaţiul european, iar denumirea de ţigan este utilizată în majoritatea statelor bătrânului continent. Concomitent, o largă circulaţie cunoaşte denumirea de egipteni sau faraoni, în legătură directă cu Egipt, ca spaţiu de origine.

Nicolae Iorga pune venirea rromilor în Ţările Române pe seama dominaţiei mongolilor asupra acestor zone. Mongolii ar fi adus cu ei, ca potcovari şi lăutari, pe ţigani. Numele lor este în legătură cu oaia ţigaie, neagră. Eruditul istoric consideră că rromii au primit numele de „romi“ în mediul grecesc şi că au venit din Rusia sau din părţile greceşti „întotdeauna însă printr-o mijlocire tătărească“. Aceasta s-ar fi întâmplat în condiţiile în care voievodul Bogdan şi fiul său, Laţcu, continuă izgonirea tătarilor şi le opresc ţiganii ca robi.

 1848: Guvernul revoluționar de la București a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor

 Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.

drapelul national actual culorile dispuse verticala jpeg

Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”.

Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.

De altfel,  Ziua Drapelului National a fost proclamata prin Legea nr. 96/1998 si se sărbătorește in fiecare an la data de 26 iunie.

Drapelul României, simbolul nostru naţional care i-a însufleţit pe români în momente grele de luptă, dar şi de bucurie, este sărbătorit în fiecare an în 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluţiei de la 1848, tricolorul roşu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al naţiunii române. Drapelul României poate fi arborat oricând, fără constrângeri, de persoane fizice la domiciliul sau reşedinţa lor, sau de persoane juridice la sediile acestora.

De Ziua Drapelului Naţional, adoptată prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, autoritățile publice şi celelalte instituții ale statului sunt obligate să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei româneţşti şi ceremonii militare specifice în cadrul unităților Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

1900: A murit Nicolae Kretzulescu, medic şi om politic liberal român

A fost un prim-ministru al României având trei mandate: 1862-1863, 1865-1866 şi 1867; (n. 1 martie 1817). Personalitate cu vastă experienţă politică, unul dintre membrii fondatorii Societăţii Academice Române.

Nicolae Kretzulescu (1812-1900)
Nicolae Kretzulescu (1812-1900)

S-a remarcat ca un ilustru pionier în domeniul medicinei româneşti şi a avut o bogată activitate guvernamentală în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, când s-a consacrat drept unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai domnitorului. A fost autorul memoriului pro – Unire.

1927: A murit istoricul Vasile Pârvan, întemeietor al arheologiei româneşti

Vasile Pârvan este considerat părintele şcolii arheologice româneşti. Lui i se datorează primul plan de efectuare a unor cercetări organizate la nivel naţional şi aplicarea acestuia, prin efectuarea de săpături, în mai multe sit-uri arheologice din Dobrogea şi Muntenia.

Coordonează şantierele de la Histria (descoperită de el în 1913), Callatis, Ulmetum, complexul dacic din Munţii Orăştiei sau din cadrul unor aşezări neolitice şi dacice din Câmpia Dunării.

Opera sa, valoroasă ca metodologie şi conţinut ştiinţific, cuprinde monumentala Getica (1926) – o protoistorie a Daciei în mileniul I, lucrare care prezintă istoria geto-dacilor sub aspectele politic, economic, cultural şi religios, folosind pentru prima dată izvoare arheologice şi numismatice din Dacia preromană –, M. Aurelius Verus Caesar si L. Aurelius Commodus. Studiu istoric (1909), Contribuţii epigrafice la istoria creştinismului daco-roman (1911), Cetatea Tropaeum (1912), Începuturile vieţii romane la gurile Dunării (1923), Dacia. Civilizaţiile străvechi din regiunile carpato-danubiene (1928).

1936: A murit Constantin G. Stere , om politic, jurist, savant şi scriitor român, originar din Basarabia

 Constantin G. Stere sau Constantin Sterea (n. 1 iunie 1865, Ciripcău, ținutul Soroca, Gubernia Basarabia, Imperiul Rus) a fost un om politic, jurist, savant și scriitor român.

În tinerețe, pentru participarea la mișcarea revoluționară narodnicistă, a fost condamnat de autoritățile țariste la închisoare și surghiun în Siberia (1886-1892).

A fondat impreună cu Garabet Ibrăileanu şi Paul Bujor în 1906, revista “Viaţa românească”; (n 1865).

1940: Ultimatumul sovietic dat României 

V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe, înmanează ministrului Romaniei la Moscova, Gh. Davidescu, prima nota ultimativa a guvernului sovietic, prin care se cere cedarea imediata a Basarabiei si a Bucovinei de Nord. Ultimatumul va fi prelungit pana in zorii zilei de 27 iunie.

La 26 iunie 1940 Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.) a adresat un ultimatum României privind așa numita retrocedare a Basarabiei. Textul ultimatumului este următorul:

”În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de Uniunea Sovietica (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, calcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.

V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe
V. M. Molotov, comisarul sovietic pentru afacerile externe

Uniunea Sovietică nu s-a impacat niciodată cu faptul luării Basarabiei cu forța, ceea ce Guvernul sovietic a declarat nu o singură dată și deschis în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a U.R.S.S. a rămas în domeniul trecutului, iar situația internațională care s-a creat cere rezovlare rapidă a chestiunilor moștenite din trecut, pentru a pune în fine bazele unei păci solide între țări, U.R.S.S. consideră necesar și oportun ca-n interesul restabilirii adevărului să pășească împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.

Guvernul sovietic consideră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic cu chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părți de Nord a Bucovinei a cărei populație este legată în marea sa majoritate cu Ucraina Sovietică prin comunitatea soartei istorice, cât și prin comunitatea de limbă și compozițiune națională. Un astfel de act ar fi cu atât mai just cu cât transmiterea părtii de Nord a Bucovinei către U.R.S.S. ar putea reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc de despagubire a acelei mari pierderi care a fost pricinuită U.R.S.S. și populației Basarabiei prin dominațiunea de 22 de ani a României în Basarabia.

Guvernul U.R.S.S. propune Guvernului Regal al României:

1. Să înapoieze cu orice preț Uniunii Sovietice Basarabia.

2. Să transmită Uniunii Sovietice partea de Nord a Bucovinei cu frontierele potrivit cu harta alăturată (n.r. – care a fost trimisă a posteriori).

Guvernul sovietic își exprimă speranța că Guvernul român va primi propunerile U.R.S.S. și că acesta va da posibilitatea de a se rezolva pe cale pașnică conflictul prelungit dintre U.R.S.S. și România.

Guvernul sovietic așteaptă răspunsul Guvernului Regal al României în decursul zilei de 27 iunie curent.“

Așadar, în această notă se abordează problema frontierei dintre România și U.R.S.S., potrivit pct. 2, pe baza unei hărți care a fost transmisă ulterior.

1963: Președintele SUA John F. Kennedy a ținut discursul Ich bin ein Berliner în care afirma sprijinul american pentru o Germanie de Vest democratică în contextul ridicării zidului Berlinului

Ich bin ein Berliner” („Sunt berlinez”) este un citat din discursul ținut la 26 iunie 1963 de președintele Statelor Unite John F. Kennedy în Berlinul Occidental. El a subliniat prin acest discurs susținerea acordată de Statele Unite Republicii Federale Germania la 22 de luni după ce Republica Democrată Germană, susținută de URSS, a ridicat Zidul Berlinului ca barieră care să prevină trecerea între est și vest.

Discursul este considerat a fi unul din cele mai bune ale lui Kennedy, și un moment notabil din Războiul Rece.

John F. Kennedy, președinte SUA
John F. Kennedy, președinte SUA

A fost o mare susținere morală pentru vest-berlinezi, care trăiau într-o exclavă a RFG-ului adânc în interiorul Germaniei de Est și se temeau de o posibilă ocupație est-germană. Vorbind de pe o platformă ridicată pe treptele Rathaus Schöneberg, Kennedy a spus:

Acum două mii de ani, oamenii se lăudau spunând civis Romanus sum [sunt cetățean roman]. Astăzi, în lumea libertății, cine dorește să se laude, spune «Ich bin ein Berliner!»… toți oamenii liberi, indiferent unde trăiesc, sunt cetățeni ai Berlinului, și deci, ca om liber, mă mândresc să spun «Ich bin ein Berliner!»”

1993: S-a născut Ariana Grande, actriță, cântăreață și cantautoare americană

Ariana Grande-Butera (n. 26 iunie 1993, Boca Raton, SUA), cunoscută profesional ca Ariana Grande, este o actriță, cântăreață și cantautoare americană.

Grande a debutat în actorie în 2008, jucând rolul lui Charlotte în musical-ul 13 la Broadway. Între 2010 și 2013, ea a jucat-o pe Cat Valentine în sitcomul de pe Nickelodeon – Victorious, iar mai târziu a primit un rol în Sam & Cat (2013-2014).

Ariana Grande FOTO: Arhivă
Ariana Grande FOTO: Arhivă

În martie 2013, Grande a atins un succes de mainstreams când piesa “The Way” de pe albumul său de debut Yours Truly (2013) a devenit un hit de top 10 în Billboard Hot 100 și a fost certificată cu dublă-platină de RIAA.

Istoria zilei



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite