7 iunie: Ziua în care s-a născut inventatorul şi inginerul Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacţie din lume

În data de 7 iunie 1886, s-a născut la București inventatorul și inginerul Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacţie din lume. Tot la aceeași dată, dar în 1958, atleta Iolanda Balaș a stabilit recordul mondial la săritura în înălțime – 1,78 metri. În urmă cu doi ani, pe data de 7 iunie, Cascada Bigăr, parte din Izvorul Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale. 

1716 - A murit stolnicul Constantin Cantacuzino, importantă personalitate a culturii române

Constantin Cantacuzino (n. 1639 – d. 7 iunie 1716) a fost un boier din Țara Românească, recunoscut drept un reprezentant de seamă al umanismului în spațiul cultural român, cu aplecare spre domenii precum istoria și geografia. A făcut studii la Constantinopol și Universitatea din Padova. Un izvor important pentru istoria românilor este harta Valahiei, realizată de el împreună cu Ion Comnen. Cantacuzino este și autorul unei istorii neterminate a Țării Românești, în care a încercat să umple lacuna de cunoștințe despre istoria timpurie a românilor.

Frate al domnului Șerban Cantacuzino, Constantin stolnicul a fost proclamat la moartea acestuia el însuși domn, însă a refuzat, preferând să îl urce în scaun pe nepotului său Constantin Brâncoveanu, în timpul domniei căruia a condus multă vreme din umbră politica externă. În numele voievodului, dar și în nume personal, stolnicul a purtat corespondență cu cancelariile importante ale vremii. În 1707 a escaladat un conflict latent al Cantacuzinilor cu Brâncoveanu, ceea ce a dus la retragerea lui Cantacuzino pe moșiile sale, deși fiul său și alți nepoți au fost promovați în continuare în dregătorii înalte.

Stolnicul și familia Cantacuzino au contribuit la mazilirea și uciderea lui Brâncoveanu în 1714. Succesor la domnie a fost Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului, însă pentru scurt timp, întrucât amândoi au fost executați în 1716 de otomani

1886 - S-a născut, la Bucureşti, inventatorul şi inginerul Henri Coandă, creatorul primului avion cu reacţie din lume

Henri Marie Coandă (n. 7 iunie 1886, București – d. 25 noiembrie 1972, București) a fost un   academician și inginer aeronautic român, pionier al aviației, fizician, specialist în aerodinamică și mecanica fluidelor, inovator, inventator și descoperitor al efectului care îi poartă numele.

A fost fiul generalului Constantin Coandă, general de carieră și prim-ministru al României în 1918, și nepot al amiralului Ion Coandă.

Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel și savantului Paul Painlevé, care l-au ajutat să obțină aprobările necesare, Henri Coandă a efectuat experimentele aerodinamice prealabile și a construit în atelierul de carosaj al lui Joachim Caproni un avion fără elice, numit convențional Coandă-1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internațional aeronautic de la Paris 1910.

Coandă a susținut după 1956 că în timpul unei încercări de zbor din decembrie 1910, pe aeroportul Issy-les-Moulineaux de lângă Paris, aparatul a scăpat de sub control din cauza lipsei lui de experiență, s-a lovit de un zid de la marginea terenului de decolare și a luat foc. Deocamdată nu au fost găsite surse contemporane evenimentului care să coroboreze această narațiune.

Între 1911-1914 Henri Coandă a lucrat ca director tehnic la Uzinele de aviație din Bristol, Anglia și a construit avioane cu elice de mare performanță, de concepție proprie. În următorii ani se întoarce în Franța, unde a construit un avion de recunoaștere 1916 foarte apreciat în epocă, prima sanie-automobil propulsată de un motor cu reacție, primul tren aerodinamic din lume și altele. În 1934 obține un brevet de invenție francez pentru Procedeu și dispozitiv pentru devierea unui curent de fluid ce pătrunde într-un alt fluid, care se referă la fenomenul numit astăzi „Efectul Coandă”, constând în devierea unui jet de fluid care curge de-a lungul unui perete convex. Această descoperire l-a condus la importante cercetări aplicative privind hipersustentația aerodinelor, realizarea unor atenuatoare de sunet și altele.

Henri Coandă revine definitiv în țară în 1969, ca director al Institutului de creație științifică și tehnică (INCREST), iar în anul următor, 1970, devine membru al Academiei Române. Henri Coandă a murit la București, pe data de 25 noiembrie 1972, la vârsta de 86 de ani.

1916 - A murit pictorul Ştefan Luchian, membru post-mortem al Academiei Române

Ștefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868, la Ștefănești, județul Botoșani, și a murit la 28 iunie 1916, la București. În anul 1889 a absolvit Școala Națională de Arte Frumoase din București. Ulterior, și-a continuat studiile la München și Paris. 

În anul 1893 a revenit în țară. În 1895 a deschis la București Salonul Artiștilor Independenți, iar în 1990 a participat cu două pasteluri la Expoziția Internațională de la Paris. 

Amintim câteva dintre picturile sale: „Fântâna de la Brebu”, „Autoportret”, „Mahalaua Dracului”, „Colț din strada Povernei”, „Sf. Sebastian”, „Un zugrav”, „Maci”, „Anemone” și „Vas cu flori”. 

1958 - La București, atleta Iolanda Balaș a stabilit recordul mondial la săritura în înălțime – 1,78 metri

Iolanda Balaș Sőtér (n. 12 decembrie 1936, Timișoara – d. 11 martie 2016) a fost campioană olimpică română de etnie maghiară, care a dominat proba de săritura în înălțime timp de un deceniu. Din 1988 până în 2005 a fost președinta Federației Române de Atletism. Înaltă de 1,85 m, antrenată de fostul săritor János Sőtér, care devine mai târziu soțul ei, va rămâne în istoria atletismului pentru dominația probei de săritură în înălțime femei timp de un deceniu. În 1953 s-a transferat de la clubul timișorean „Electrica” la CCA (CSA Steaua). Între 1957 și 1967, Iolanda Balaș a învins în 150 de întreceri consecutive, depășind recordul său mondial de 14 ori, purtîndu-l de la 1,75 m la 1,91 m.

În 7 iunie 1958, Iolanda Balaș redevine deținătoarea recordului mondial cu performanța de 1,78 m, iar în decurs de trei ani recordul mondial este depășit cu încă 13 cm, recordul mondial fiind ameliorat de 11 ori, până la 1,91 m în 16 iulie 1961. Distanța între Iolanda Balaș și adversarele sale era foarte mare: când ea a ajuns la 1,91 m, nicio altă atletă nu trecea de 1,78 m. Recordul său a rezistat alți zece ani, până când introducerea stilului Fosbury a permis altor atlete să-l depășească: austriaca Ilona Gusenbauer reușește să sară 1,92 m în 4 septembrie 1971 la Viena.

7 iunie 1958 - S-a născut Prince, cântăreț, textier, producător de muzică american 

Prince ( n. 7 iunie 1958, Minneapolis, Minnesota – d. 21 aprilie 2016, Chanhassen, Minnesota) a fost un cântăreț, compozitor, textier, producător muzical și multi-instrumentist american. Prince a fost renumit ca inovator, și a fost foarte cunoscut pentru creațiile sale eclectice, prezențele sale viu colorate pe scenă și pentru tonalitatea diversă. A abordat diverse stiluri muzicale: funk, rock, R&B, soul, rock psihedelic și pop.

Prince a vândut mai mult de 150 de milioane de discuri la nivel global, fiind unul dintre cei mai bine vânduți artiști din toate timpurile. A câștigat șapte premii Grammy, un Glob de Aur și un premiu Oscar. A fost inclus în Rock and Roll Hall of Fame în 2004. Rolling Stone îl situează pe locul 27 din Top 100 cei mai mari artiști ai tuturor timpurilor. 

1960 - S-a născut Radu Duda, Alteța Sa Regală Radu, Principe al României

Majestatea Sa Margareta si Principele Radu la Londra la Jubileul Reginei Elisabeta

Radu al României (născut Radu Duda, n. 7 iunie 1960, Iași, România) este un fost actor român, care din 1996 este soțul principesei Margareta a României, fiica fostului suveran Mihai al României. Conform statutului Casei Regale a României din 30 decembrie 2007, el purta titlurile de „Principe al României” și „Principe de Hohenzollern-Veringen”, cu calificativul „Alteță Regală”.

Titlul din urmă i-a fost contestat în presă de către actualul șef al casei Hohenzollern-Sigmaringen și nu mai este folosit cel târziu din momentul ruperii relațiilor dinastice cu casa de Hohenzollern-Sigmaringen, la 10 mai 2011. Principele Radu al României este membru non-dinastic al Casei regale a României, titlul și calificativul său nefiind transmisibile. Fie acompaniat de alți membri ai familiei, fie singur, el a reprezentat și reprezintă familia regală a României la diverse evenimente și ceremonii.

A dobândit o licență de la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București în 1984, fiind actor în Suceava, Iași și București și asistent universitar la Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București, la clasa Dem Rădulescu. Duda a fost puternic contestat, existând alegații de colaborare cu Securitatea înainte de 1989 și alegații de implicare în afaceri de corupție. Candidatura sa eșuată la alegerile prezidențiale din 2009 i-a adus critici, susținerea acordată de fostul suveran pentru candidatura sa fiind interpretată drept o nouă abdicare a regelui Mihai. Radu Duda a publicat mai multe cărți și albume pe tema monarhiei.

2021: Cascada Bigăr, parte din Izvorul Bigăr din Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița, s-a prăbușit din cauze naturale

Frumoasa cascadă Bigăr, din Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, s-a prăbuşit pe 97 iunie 2021, din cauze naturale.

Romsilva a precizat că travertinul şi muşchii care s-au acumulat în timp au crescut în dimensiuni şi greutate, iar cascada a cedat sub propria greutate.  

Cascada a fost mai puţin cunoscută până în 2013, când o fotografie a cascadei Bigăr a ajuns la „The World Geography”, un site care se ocupă de subiecte legate de geografie, natură, destinaţii turistice neobişnuite.

Într-un top realizate de acest site, cascada Bigăr fost desemnată cea mai frumoasă din lume. Ulterior, jurnaliştii de la Huffington Post au publicat un articol pe baza topului întocmit de „The World Geography”, în care se spunea despre cascadă că este „un loc magic, desprins parcă din basme”.