Istoria zilei

Pe 17 decembrie 1936, s-a născut Papa Francisc, care a împlinit anul acesta 11 de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice. 25 de ani mai devreme, la aceeași dată, în 1912, s-a stins din viață Spiru Haret, ministrul care a revoluționat sistemul de învățământ românesc.

Pe 16 decembrie 1989, în Piaţa Maria din Timișoara, s-au adunat sute de oameni, iar ziua a marcat izbucnirea Revoluției, având loc lupte crâncene între manifestanţi şi forţele de ordine. În aceeași zi, dar în 2017, a avut loc slujba de înmormântare a Regelui Mihai I al României.

La 15 decembrie 1989, o demonstraţie de solidaritate cu pastorul Laslo Tokes declanşa o mişcare de protest împotriva regimului comunist la nivel naţional. Tot într-o zi de 15 decembrie, în 1947, se năştea George Pruteanu, celebru datorită emisiunii sale „Doar o vorbă săț-i mai spun”.

Pe 14 decembrie, în 1280 a avut loc prima atestare documentară a orașului Sighișoara. În 1918 s-a născut Radu Beligan, iar în 2013 a murit Peter O'Toole. 14 decembrie este și ziua în care soprana română Hariclea Darclée a debutat pe scena internațională.

13 decembrie este Ziua etniei tătare și Ziua tipografilor. Pe 13 decembrie 1466 murea sculptorul italian Donatello. Tot într-o zi de 13 decembrie, dar în 1983, ne părăsea Nichita Stănescu.

La 12 decembrie 1983 a murit celebrul actor Amza Pellea, iar în 2021 poetul şi publicistul Lucian Avramescu. Tot într-o zi de 12 decembrie s-au născut Frank Sinatra și Monica Bîrlădeanu.

Pe 11 decembrie 1843, s-a născut Robert Koch, medicul german care a descoperit bacilul tuberculozei, laureat al Premiului Nobel. Tot într-o zi de 11 decembrie, a fost arestat marele filosof Constantin Noica, condamnat la 24 de ani de muncă silnică.

La 10 decembrie 1933, prin hotărâre a Consiliului de Miniștri, guvernul național liberal a scos în afara legii Garda de Fier. Tot într-o zi de 10 decembrie, Marie Curie Marie primea, alături de alţi oameni de ştiinţă, Premiul Nobel, devenind prima femeie căreia i se decerna această distincţie.

Pe 9 decembrie, în 1916, se năștea actorul american Kirk Douglas, cel care, plină perioadă comunistă, a fost invitat de autorităţile române să viziteze platourile de la Buftea.

Pe 8 octombrie, în 1832, apărea primul periodic românesc oficial, în 1860 se năștea generalul Ion Dragalina, iar în 1920 avea loc un atentat cu bombă din Senatul României. În 1943 venea pe lume Jim Morrison, în 1957, Ștefan Hrușcă, iar în 1980 era ucis John Lennon.

Pe 7 decembrie, în 1834, Corabia Marița, prima navă sub pavilion românesc, pleca în primul voiaj în afara granițelor țării. Tot pe 3 decembrie, s-a născut, în 1861, generalul Berthelot, şeful misiunii militare franceze la Bucureşti în timpul Primul Război Mondial.

Pe 6 decembrie, în 1865, Statele Unite decideau abolirea sclaviei. În 1916, în București sosea o delegație germană care cerea semnarea capitulării orașului, iar în 1949 a început Experimentul Pitești. 6 decembrie este și ziua în care a murit, acum 112 ani, arhitectul Ion Mincu.

În urmă cu șapte ani, pe data de 5 decembrie, s-a stins din viață fostul suveran al României, Regele Mihai I. În aceeași zi, se împlinește 11 ani de la moartea lui Nelson Mandela, simbol al luptei împotriva rasismului şi susţinător al egalităţii de şanse, al libertăţii, democraţiei şi a păcii

Pe 4 decembrie, în 1595, se năștea Jean Chapelain, unul dintre principalii teoreticieni ai clasicismului. În 1969, murea domnitorul Constantin Mavrocordat, în 1957, era reprimată revolta țărănească de la Vadu Roșca, iar în 1987 se stingea filosoful Constantin Noica.

În data de 3 decembrie 1933 a început funcționarea efectivă a Spitalului de Urgență din București. Tot pe 3 decembrie, s-a născut, în anul 1891, marele sculptor român Oscar Han, iar în 1991 a încetat din viaţă filosoful român Petre Ţuţea.

Pe 2 decembrie au avut loc mai multe evenimente în istoria lumii și cea națională, tot în această zi fiind născuți mari artiști și oameni de cultură.

Marea Unire de la 1 decembrie 1918, când Transilvania s-a alăturat Regatului României, a devenit simbolul unității naționale, consacrat oficial în 1990. Atunci, ziua istorică a fost aleasă drept sărbătoare națională, reafirmând idealurile de solidaritate și identitate ale românilor.

La 30 noiembrie 2008 au loc primele alegeri parlamentare uninominale, după ce trecerea de la votul pe liste la noul sistem a stârnit discuţii aprinse pe parcursul mandatului 2004-2008. Tot într-o zi de 30 noiembrie, în 1965, s-a născut actorul Ben Stiller, aflat pe „lista neagră” a Rusiei.

Ziua de 29 noiembrie este una cu multipli sărbătoriți din domenii dintre cele mai diverse: știință, tehnologie, cultură, politică.

Data de 28 noiembrie are semnificații importante pentru mai multe personalități ale vieții culturale, artistice și spirituale ale României.

La 27 noiembrie 2000, în Norvegia a fost inaugurat cel mai lung tunel rutier din lume, care are 24,5 kilometri. Tot într-o zi de 27 noiembrie, în 1940, Nicolae Iorga şi Virgil Madgearu, două personalităţi care au marcat în mod esenţial istoria românilor, au fost asasinaţi de către legionari.

Ziua de 26 noiembrie este încărcată de semnificații pe plan național și internațional. În această zi s-au născut personalități culturale, sportive și artistice și au avut loc evenimente istorice importante.

Albert Einstein a prezentat pe 25 noiembrie 1915 ecuațiile de câmp ale relativității generale, redefinind gravitația ca o deformare a spațiu-timpului. Descoperirea sa a revoluționat fizica, având implicații profunde în cosmologie și tehnologia modernă.

Într-un context tensionat, marcat de revoluțiile anticomuniste din Europa de Est, Nicolae Ceaușescu a fost reales, pe 24 noiembrie 1989, ca secretar general al PCR. Decizia reflecta izolarea regimului, cu doar câteva săptămâni înainte de prăbușirea sa în timpul Revoluției Române.

Președintele SUA, George W. Bush, a vizitat România pe 23 noiembrie 2002, susținând un discurs istoric în Piața Revoluției. Vizita a marcat consolidarea relațiilor bilaterale și a celebrat invitația României de a adera la NATO, un moment definitoriu în politica externă a țării.

La 22 noiembrie 2004, zeci de mii de manifestanți s-au adunat în Kiev, protestând împotriva rezultatului alegerilor prezidenţiale. Tot într-o zi de 22 noiembrie a murit singura fiică a lui Stalin, cea care a declanşat un scandat internaţional atunci când a cerut azil politic în SUA.

Pe 21 noiembrie, în 1877, Thomas Edison anunța una dintre invențiile sale, fonograful, o mașină de înregistrat sunete. În aceeași zi, dar în 1880, prințul Ferdinand de Hohenzollern era desemnat prinț moștenitor al coroanei României, iar în 1918, se năștea părintele Galeriu, anticomunist.

Pe 20 noiembrie 1940, România s-a alăturat Axei prin semnarea Pactului Tripartit, aliniindu-se Germaniei, Italiei și Japoniei. Decizia, luată sub regimul lui Ion Antonescu, a marcat implicarea țării în Al Doilea Război Mondial, cu scopul de a recupera teritoriile pierdute.

În 1703 murea, la Bastilia, legendarul prizonier politic francez care a inspirat numeroşi romanicieri ai lumii, identitatea sa nefiind stabilită în mod cert nici acum, după mai bine de 300 de ani. Tot într-o zi de 19 noiembrie, Emil Constantinescu, fostul preşedinte al României, împlineşte 85 de ani

În ziua de 18 noiembrie s-a născut Louis Jacques Mandé Daguerre, părintele fotografiei, iar mult apreciata actriță Draga Olteanu-Matei s-a stins din viață.

Manifestațiile din 17 noiembrie 1989 din Praga au declanșat Revoluția de Catifea, contribuind la căderea regimului comunist în Cehoslovacia. Succesul mișcării a inspirat valul de revoluții din Europa de Est, culminând cu prăbușirea regimului lui Nicolae Ceaușescu în România.

La 16 noiembrie 1849, scriitorul rus Fiodor Dostoievski era condamnat la moarte pentru acţiuni împotriva guvernului, fiind salvat în ultimul moment de un ordin de anulare venit din partea ţarului. Tot într-o zi de 16 noiembrie a fost sintetizat pentru prima dată cel mai cunoscut drog din lume, LSD.

În ziua de 15 noiembrie s-a născut savantul Emil Racoviță, primul român care a explorat Antarctica, iar în 1987 au avut loc revoltele muncitorilor de la Brașov.