Video 23 octombrie, ziua în care Hitler s-a întâlnit cu generalul Franco pentru a-l convinge să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Axei
0Pe 23 octombrie, în 1940, Adolf Hitler s-a întâlnit cu Francisco Franco în Hendaye, Franța, pentru a-l convinge să intre în Al Doilea Război Mondial, de partea Puterilor Axei. Tot într-o zi de 23 octombrie s-au născut celebrul fotbalist Pele şi actorii Dan Bordeianu şi Ryan Reynolds.
425 - Valentinian al III-lea este proclamat împărat la vârsta de doar șase ani
Flavius Placidius Valentinianus (2 iulie 419 d.Hr.- 455 d.Hr), cunoscut ca Valentinian al III-lea, a fost împărat al Imperiului Roman de Apus între anii 424 455), potrivit Wikipedia.
Născut la Ravenna, Valentinian a fost fiul lui Constantius al III-lea și a Gallei Placidia - fiica împăratului Teodosiu I și nepoata împăratului Valentinian I. A fost numit caesar pe 23 octombrie 424 în Constantinopol, apoi proclamat împărat la 23 octombrie 425.
A fost impus pe tron de trupele vărului său Teodosiu II, suveranul Imperiului Roman de Răsărit.
Dat fiind că era minor, regența a fost exercitată de mama sa, puterea reală aparținând însă generalilor Felix (m. 430), Bonifatius (m. 432), Aetius (m. 454).
Pe durata domniei sale, criza statului s-a agravat, Africa de Nord, Britannia și Pannonia desprinzându-se de sub autoritatea imperiului. Pe Câmpiile Catalaunice (451), într-una dintre cele mai mari bătălii ale antichității, armata romană comandată de Aetius, cu contingente vizigote, france, burgunde, alane, a obținut o ultimă victorie, forțând retragerea lui Attila și a aliaților săi din Gallia.
La o jumătate de an după ce l-a ucis cu mâna sa pe Aetius, Valentinian a fost, la rândul său, asasinat de un partizan al acestuia (martie 455). Cu el s-a sfârșit dinastia teodosiană.
1861 - A fost înfiinţată, la Sibiu, Asociaţia culturală ASTRA
ASTRA - Asociația transilvană pentru literatură și cultură a poporului român - a fost înființată la 23 octombrie 1861 la Sibiu, de către „inteligențiile românești ardelene”, cum erau numiți intelectualii vremii, pentru „înaintarea literaturii române și cultura poporului român în deosebitele ramuri prin studii, elaborare și editare de opuri, prin premii și stipendii pentru diferitele specialități de știință și arte și alte asemenea”.
George Barițiu, Timotei Cipariu, Andrei Șaguna, Ion Pop-Reteganul, Ioan Pușcariu, Miron Cristea, Vasile Goldiș, Onisifor Ghibu, Octavian Goga, sunt printre cei mai reprezentativi membri ASTRA
1906: Alberto Santos-Dumont zboară 50 de metri într-un avion motorizat
Alberto Santos-Dumont (n. 20 iulie 1873 – d. 23 iulie 1932), unul dintre pionierii aeronauticii, s-a născut, a crescut și a decedat în Brazilia.
A proiectat, construit și testat primul balon dirijabil, devenind prima persoană care a demonstrat că zborul controlat este realizabil, potrivit Wikipedia.
„Cucerirea aerului", în special prin câștigarea titlului Deutsch de la Meurthe în data de 19 octombrie 1901, prin înconjurarea turnului Eiffel, l-a ridicat la statutul de cea mai recunoscută persoană din lume la începutul anilor 1900.
În 1906, pe 23 octombrie 1906, Alberto Santos-Dumont a reușit performanţa de a zbura de la 14 la 50 de metri într-un avion motorizat.

A câștigat premiul Arhidiacon, în valoare de 3.500 de franci, pentru primul zbor cu motor de peste 25 de metri.
1915: 25.000 de femei au mărșăluit prin New York, solicitând astfel autorităților dreptul de a vota
Pe data de 23 octombrie 1915, Fifth Avenue din New York a fost ocupată de zeci de femei îmbrăcate în alb, care, înarmate cu pancarte, au mărşăluit prin oraş cerând drepturi egale cu bărbaţii, dar mai ales dreptul la vot.
Marşul a rămas în istorie şi reprezintă cea mai mare acțiune publică organizată pentru acest drept al omului. Pentru că au primit aviz pentru manifestaţie, marşul celor 25.000 de femei nu a durat foarte mult, deoarece polițiștii au intervenit rapid și le-au împrăştiat pe manifestante.
1925: S-a născut istoricul american de origine română Radu Florescu, profesor emerit de istorie al Boston College
Coautor al bestseller-ului „In Search of Dracula”, care a dezvăluit identitatea istorică a legendarului Dracula pentru prima dată, americanul de origine română dr. Radu Florescu s-a născut la 23 octombrie 1925, în Bucureşti, fiind fiul unui diplomat român, potrivit https://www.bc.edu/, site-ul oficial al Boston College.
La vârst de 13 ani, cu puţin timp înainte de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, a părăsit România cu destinaţia Londra, acolo unde tatăl său era consilier la Legaţia României. A câştigat o bursă la Christ Church, Universitatea Oxford, unde a studiat artele şi literele. Şi-a continuat studiile la Indiana University din Statele Unite Americii, unde a obţinut diploma de doctor în istorie.
Fondator şi director al Centrului de Studii Est Europene (East European Research Center) (1986-2008) în cadrul Boston College, Radu Florescu a oferit burse de studii studenţilor români, potrivit http://main.ara-as.org/. Timp de mulţi ani, a organizat simpozioane şi evenimente culturale celebrând, astfel, patrimoniul românesc.
Radu Florescu a donat sute de cărţi despre istoria României, către colecţia balcanică a bibliotecii colegiului. A fost consilier al senatorului american Edward Kennedy privind Afacerile externe ale României, dar şi al Departamentului de Stat al SUA în timpul regimului comunist. Dr. Florescu a fost numit, în 1996, consul onorific al României la Boston.
împreună cu Raymond T. McNally, colegul său profesor de la
Departamentul de Istorie al Boston College, a publicat bestseller-ul „În căutarea lui
Dracula - O istorie adevărată a lui Dracula şi legendele cu vampiri”/ „In
Search of Dracula: A True History of Dracula and Vampire Legends” (1972).
Volumul a fost interzis în România de autorităţile comuniste, dar a fost publicat după 1990.
Radu Florescu fost căsătorit cu franţuzoaica Nicole (din 1950) şi au avut împreună patru copii: Nicholas, John, Radu şi Alexandra. Dr. Radu Florescu a murit la 18 mai 2014, în Franţa, în urma unor complicaţii pulmonare.
1940 - Hitler s-a întâlnit cu Franco pentru a-l convingă să intre în război de partea Puterilor Axei
În data de 14 aprilie 1940, Adolf Hitler s-a întâlnit cu Francisco Franco în Hendaye, Franța, ca să-l convingă pe acesta să intre în Al Doilea Război Mondial de partea Puterile Axei.
Generalul Franco, dictator al Spaniei între 1939 și 1975, a ajuns la putere în urma unui război civil (1936—1939). Franco a obținut victoria, beneficiind de sprijinul Italiei fasciste și al Germaniei naziste. A instaurat un regim dictatorial de extremă dreaptă, luându-și titlul de conducător al statului („El Caudillo”).
În ciuda ajutorului primit din partea statelor Axei în timpul războiului civil, Franco a păstrat neutralitatea Spaniei în cel de-Al Doilea Război Mondial, salvând chiar evreii refugiați în Spania (în opoziție cu politica Germaniei)., potrivit Wikipedia. A rămas în fruntea Spaniei până la moartea sa, în 1975.
De precizat că, în aceeaşi zi în care Hitler şi Franco s-au întâlnit în Hendaya, Heinrich Himmler, şeful SS, a vizitat Abaţia Montserrat, din Spania, convins că acolo va găsi Sfântul Graal, pocalul din care Iisus Hristos a băut vin la Cina cea de Taină. Liderul nazist a îndeplinit această misiune secretă, potrivit unei cărţi citate de „The Independent”.
Potrivit cărţii „The Desecrated Abbey", de Montserrat Rico Gongora, Reichführer-SS credea că Sfântul Graal ar fi putut ajuta Germania să câştige războiul şi să-i dea lui însuşi puteri supranaturale. Himmler şi ceilalţi lideri nazişti împărtăşeau credinţa că Iisus Hristos descindea din rasa ariană şi era departe de a fi „regele evreilor", arată sursa citată.
1940: S-a născut celebrul jucător brazilian de fotbal Pele
Edson Arantes do Nascimento, numele real al lui Pele, a fost unul dintre cei mai mari, dar şi mai iubiţi jucători de fotbal
Celebrul sportiv s-a născut în Tres Coracoes, un orăşel din interiorul statului Minas Gerais, la 23 octombrie 1940, într-o familie modestă. Pasionat de mic de fotbal, ca să-şi poată cumpăra echipamentul sportiv necesar, a crescut lustruind pantofi.
Avea 11 ani când talentul său a atras atenţia unui jucător profesionist local, care l-a dus la echipele de tineret ale lui Clubului Santos. La scurt timp a ajuns la echipa de seniori, unde a debutat la 16 ani, în 1956, iar clubul a câștigat, odată cu el, recunoaștere la nivel mondial.
În ţara sa natală, Brazilia, Pele este considerat nu doar regele fotbalului, ci şi erou pentru implicarea sa în acţiuni care au urmărit îmbunătățirea condițiilor sociale ale conaţionalilor săi. În 1961, președintele de atunci al Braziliei, Janio Quadros, declara despre Pelé că este „o comoară națională”.
Federația Internațională de Istorie și Statistică a Fotbalului l-a desemnat, în 1999, Jucătorul Secolului din Lume. În acelaşi an, atunci când France Football le-a cerut foştilor câștigători ai Balonului de Aur să aleagă Jucătorul Secolului, aceştia l-au indicat tot pe celebrul Pele, iar revista Time l-a inclus în lista lor cu 100 cei mai influenți oameni ai secolului XX.Mai târziu, în 2013, Pele a primit şi Premiul de Onoare a Balonului de Aur FIFA, în semn de recunoștință pentru cariera și realizările lui ca personalitate în lumea fotbalului.
Potrivit IFFHS, jucătorul brazilian este cel mai de succes marcator în ligă din lume, cu 541 de goluri. El a marcat în total 1.281 de goluri în 1.363 de meciuri, inclusiv amicale neoficiale, motiv pentru care a fost înscris în Guinness World Records cu cele mai multe goluri marcate de-a lungul carierei în fotbal.
Pele a fost singurul jucător care a câştigat, cu echipa, de trei ori Cupa Mondială, în 1958, 1962 și 1970.
După ce a renunțat la cariera de fotbalist, Pele a fost politician, copuând o vreme fotoliul de ministru extraordinar al sportului din Brazilia, om de afaceri bogat și ambasador al UNESCO și al Națiunilor Unite. El a fost, de asemenea, cavaler al imperiului britanic, titlu acordat de Regatul Marii Britanii în 1997.
S-a stins din viață la vârsta de 82 de ani, pe data de 29 decembrie 2022, pe patul unui spital din din Sao Paolo. Suferea de mai multă vreme de un cancer la colon, starea sa înrăutăţindu-se rapid după ce a contractat şi o infecţie respiratorie.
1975: S-a născut actorul Dan Bordeianu
Dan Bordeianu s-a remarcat începând cu rolul său din telenovela „Numai iubirea”, devenind apoi unul din principalii protagoniști și în telenovelele „Lacrimi de iubire” și „Iubire ca în filme”.
Pe marile ecrane a debutat, de fapt, la 11, în filmul „Promisiuni”, regizat de Elisabeta Bostan, alături de Maria Ploae, Mircea Diaconu și Ion Caramitru.
Puțină lume știe că, după ce a terminat liceul, s-a înscris la Facultatea de Drept. A renunțat însă după doar un semestru și s-a hotărât atunci să încerce la Teatru, pentru că poate fi un mai bun actor decât avocat. În primul an de facultate s-a înscris în echipa de actori a Teatrului Podul unde, sub îndrumarea lui Cătălin Naum și-a exersat talentul actoricesc.
Dan Bordeianu a absolvit în 1999l UNATC, Facultatea de teatru, secția actorie, la clasa profesorului universitar Mircea Albulescu.
1976: S-a născut actorul canadian Ryan Reynolds
Ryan Rodney Reynolds este cunoscut publicului mai ales pentru rolurile principale în pelicule precum Definitely, Maybe, The Proposal, The Change-Up și Deadpool.
Actorul s-a născut la Vancouver, în Columbia Britanică.
Și-a început cariera în 1990, când a interpretat rolul lui Billy Simpson din serialul canadian „Hillside” care a rulat în Statele Unite Statele cu numele de „Fifteen”, iar 6 ani mai târziu, în 1996, el a jucat alături de Melissa Joan Hart din filmul de televiziune „Sabrina, vrăjitoarea adolescentă”.
În 2010, la 34 de ani, revista „People” l-a desemnat pe actorul canadian Ryan Reynolds cel mai sexy bărbat în viaţă.
Actorul este căsătorit cu actriţa Blake Lively şi au împreună patru copii.
1998: A murit actorul Silviu Stănculescu
Actorul făcut parte din generaţia de aur a actorilor români, alături de Amza Pellea, Constantin Rauţchi, Victor Rebengiuc, Silvia Popovici, Draga Olteanu Matei, potrivit site-ului CineMagia, www.cinemagia.ro.
Silviu Stănculescu și-a luat licenţa la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografi că „I.L. Caragiale” din Bucureşti în 1956.
După debutul la Teatrul „George Bacovia” din Bacău, în 1957, cu rolul Mircea Aldea din „Gaiţele” de Al. Kiriţescu, a interpretat roluri importante, de dramă şi de comedie, în numeroase piese româneşti şi din dramaturgia universală, la Teatrul Giuleşti, Teatrul de Comedie şi Teatrul Evreiesc de Stat.
Până în 1961 a jucat pe scena Teatrului Evreiesc de Stat, pentru ca apoi să plece la Teatrul de Comedie, potrivit sursei citate. Între anii 1981 şi 1990 a fost directorul Teatrului de Comedie din Bucureşti.
Dintre rolurile interpretate amintim Făt-Frumos din „Înşiră-te mărgărite”; Meşterul Manole din piesa cu acelaşi nume a lui Blaga; Marin Miroiu din muzicalul „Alcor şi Mona”; Verşinin în „Trei surori”; Chiriac în „O noapte furtunoasă”; Agamemnon în „Misterul Agamemnon”; Spiridon Biserică din „Mielul turbat”; Căpitanul Vidra din „Mireasa mută”.
A interpretat şi roluri în numeroase filme: „Străzile au amintiri” (1961), „Pe aici nu se trece!” (1975), „Războiul de Independenţă” (1977), „Al treilea salt mortal” (1980), „Prea cald pentru luna mai” (1983), „Noi cei din linia întâi” (1985), „Doi haiduci şi-o crâşmăriţă” (1992), „Triunghiul morţii” (1998).
Actorul a murit la Bucureşti, în 1998, iar în 2002 a fost publicată, postum, cartea sa de confesiuni „Sunt un om obişnuit...”.
2011: A murit John McCarthy, părintele termenului de inteligenţă artificială
John McCarthy s-a născut la Boston, Massachusetts, pe 4 septembrie 1927 în familia unui imigrant irlandez căsătorit cu o imigrantă evreică din Lituania. A fost nevoit să se mute des în timpul Marii Crize Economice, până când tatăl lui și-a găsit de lucru ca organizator pentru Amalgamated Clothing Workers din Los Angeles, California.
A avut aptitudini pentru matematică de mic, iar la adolescenţă a reuşit performanţa de a fi admis la Caltech, după ce a studiat singur matematica, după manualele acestei universităţii.
Laureat al Premiului Turing în 1971 pentru contribuțiile aduse în domeniul inteligenței artificiale, John McCarthy este cel care a propus termenul de inteligență artificială, la conferința de la Dartmouth din 1956, și a inventat limbajul de programare LISP.