23 noiembrie: Actrița Rona Hartner s-a stins din viață la 50 de ani

0
0
Publicat:

Pe 23 noiembrie, în 2023, Rona Hartner s-a stins din viață. Cu câteva luni în urmă, actrița fusese diagnosticată cu cancer la plămâni și creier.

Rona Hartner/FOTO: Arhivă
Rona Hartner/FOTO: Arhivă

1710: Începe a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova 

Dimitrie Cantemir a fost domnul Moldovei în două rânduri (martie – aprilie 1693 și 1710 – 1711) și un mare cărturar al umanismului românesc. Printre ocupațiile sale diverse s-au numărat cele de: enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog și compozitor.

Dimitrie Cantemir/FOTO: Arhivă
Dimitrie Cantemir/FOTO: Arhivă

A fost membru al Academiei de Științe din Berlin.

La moartea tatălui său, Constantin Cantemir, în martie 1693, a fost proclamat domn după modelul lui Constantin Brâncoveanu, însă Poarta nu l-a confirmat în domnie și a impus în scaunul domnesc pe Constantin Duca.

A petrecut câțiva ani la Constantinopol ca capuchehaie, însoțind armata otomană în campania eșuată din Ungaria. A fost martor la înfrângerile de la Petrovaradin și Zenta, experiențe care l-au convins de declinul Imperiului Otoman.

În 1710 a fost numit domn al Moldovei pentru a-l supraveghea pe Brâncoveanu, suspectat de neloialitate față de otomani, însă el însuși a încheiat un tratat cu Rusia lui Petru cel Mare. După înfrângerea ruso-moldoveană de la Stănilești, Cantemir s-a refugiat în Rusia, unde și-a petrecut restul vieții dedicându-se activităților intelectuale.

1923: A murit Urmuz, scriitor român de avangardă

Născut pe 17 martie 1883 la Curtea de Argeș, Avram Leiba Esra-Zissu alias Demetru Demetrescu-Buzău sau Urmuz a fost un scriitor român cunoscut pentru operele sale suprarealiste.

Urmuz/FOTO: Arhivă
Urmuz/FOTO: Arhivă

Și-a petrecut tinereţea fascinat de literatura ştiinţifico-fantastică. A urmat cursurile Colegiului Gheorghe Lazăr din Bucureşti. A făcut Facultatea de Drept şi s-a angajat ca judecător, scrie Historia.

În 1913 a ajuns grefier la Înalta Curte de Casație și Justiție. A început să scrie fără nicio intenție de a produce capodopere, ci doar pentru a-și amuza frații și surorile.

Textele sale i-au atras atenţia lui Tudor Arghezi care i-a deschis calea spre publicistică. Primele texte au fost publicate sub pseudonim în 1922 în revista ” Cuvântul românesc”.

În ziua de 23 noiembrie 1923, fără vreo explicație, Urmuz s-a sinucis. Cunoscuţilor le vorbise despre moarte, exprimându-şi dorinţa de a muri în chip original, fără nicio cauză. De asemenea, este singurul scriitor român care s-a sinucis, aparent, fără niciun motiv.

1940: Mareșalul Ion Antonescu a semnat aderarea României la Pactul Tripartit

Pactul Tripartit, sau Pactul Axei, a fost semnat la Berlin pe 27 septembrie 1940 de Saburo Kurusu (pentru Imperiul Japonez), Adolf Hitler (pentru Germania Nazistă), și Galeazzo Ciano (pentru Italia Fascistă), care a pus bazele unei alianțe militaro-politice și a fost actul oficial de constituire al Axei Berlin-Roma-Tokyo, care s-a opus Aliaților.

Mareșalul Antonescu (stânga) la semnarea Pactului Tripartit/FOTO: Arhivă
Mareșalul Antonescu (stânga) la semnarea Pactului Tripartit/FOTO: Arhivă

Pactul punea într-o formă oficială parteneriatul Puterilor Axei și a fost considerat în epocă un avertisment trimis SUA pentru a rămâne neutre în războiul care se prefigura.

Acesta prevedea ca pentru deceniul care urma să coopereze între ele în scopul principal al stabilirii unei ordini a lucrurilor, dar și pentru promovarea prosperitatea mutuală și bunăstarea popoarelor lor.

România a semnat Pactul Tripartit pe 23 noiembrie 1940, după venirea la putere a Gărzii de Fier. Semnarea Pactului Tripartit de către România a fost un act prin care se încerca protejarea țării în fața unei noi agresiuni a URSS-ului.

1985: Comandouri egiptene asaltează aeronava 648 EgyptAir, raid în urma căruia mor 60 de oameni

La 23 noiembrie 1985, zborul 648 a decolat la ora 20:00 pe ruta Atena–Cairo. La zece minute după decolare, trei membri palestinieni ai organizației Abu Nidal au deturnat aeronava.

Teroriștii, care s-au prezentat prin interfon drept revoluționari egipteni, erau bine înarmați, cu pistoale și grenade. Comandantul acestora, Salem Chakore, a început să verifice toate pașapoartele, în timp ce Omar Rezaq a mers în cabina de pilotaj pentru a schimba direcția aeronavei.

SU-AYH, aeronava implicată în deturnare/FOTO: Wikipedia
SU-AYH, aeronava implicată în deturnare/FOTO: Wikipedia

În același timp, Chakore i-a așezat pe pasagerii europeni, australieni, israelieni și americani în partea din față a avionului, iar pe ceilalți, inclusiv grecii și egiptenii, i-a trimis în spate. 

Agentul egiptean de securitate de la bord a încercat să oprească deturnarea și l-a împușcat pe unul dintre teroriști, declanșând un schimb de focuri care a perforat fuselajul și a provocat depresurizarea avionului. Rămas fără combustibil și cu avarii serioase, avionul a fost forțat să se îndrepte spre Malta.

Deși autoritățile malteze au refuzat inițial aterizarea și au stins chiar și luminile pistei, piloții au reușit să aducă aeronava deteriorată la sol. Raidul efectuat ulterior asupra aeronavei de trupele egiptene a ucis 56 dintre cei 86 de pasageri, doi dintre cei trei deturnatori și doi dintre cei șase membri ai echipajului.

2017: Se stinge din viață Stela Popescu

Actriţa Stela Popescu s-a născut pe 21 decembrie 1935, în satul Orhei din Republica Moldova, într-o familie de învăţători. Tatăl ei, intelectual, a fost deportat în Siberia, iar mama a fugit cu ea în România, la Braşov.

Stela Popescu/FOTO: Arhivă
Stela Popescu/FOTO: Arhivă

Actriţa a studiat mai bine de un an la Facultatea de Limbă Rusă „Maxim Gorki“, însă a renunţat când a intrat în echipa Teatrului Ministerului de Interne.

În 1956, a dat admitere la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, a debutat la Studioul Casandra, când şi-a luat diploma cu „Nu-i întotdeauna praznic“ de A.N. Ostrovschi, iar după încheierea studiilor, a fost repartizată la Teatrul din Braşov, unde susţinea chiar şi 400 de spectacole anual.

După Revoluţie a revenit la Teatrul „Constantin Tănase“, unde a jucat în anii 60'. De-a lungul anilor, a fost atât scena teatrului, cât şi pe micul ecran alături de Ştefan Bănică şi, mai târziu, alături de Alexandru Arşinel. Mai multe scenete au fost semnate de Mihai Maximilian, soţul ei, cu care a fost căsătorită până în 1998, la moartea acestuia.

Actriţa Stela Popescu a murit pe 23 noiembrie 2017, cu o lună înainte să împlinească 82 de ani.

2023: S-a stins din viață artista Rona Hartner

Rona Hartner s-a născut pe 9 martie 1973, la București. Este cunoscută ca actriță de film, cântăreață, compozitoare și textieră, româncă de origine germană, stabilită în Franța.

Rona Hartner/FOTO: Arhivă
Rona Hartner/FOTO: Arhivă

Rona a fost fiica unui inginer proiectant și a unei economiste. Din 1979 până în 1991 a învățat la școala germană din București. În anul 1991 începe studiul la Școala de Muzică Titu Maiorescu, iar începând cu anul 1992 începe să studieze la Academia de Teatru și Film din București.

Patru ani mai târziu, regizorul francez Tony Gatlif îi acordă rolul principal în filmul Gadjo dilo - Străinul nebun, care s-a filmat în România. Pentru această prestație, Rona a primit Leopardul de aur (Premiul special pentru interpretare) la Festivalul Internațional de Film de la Locarno, precum și o nominalizare la premiile Cesar.

Tot în 1996 evoluează cu succes în co-producția franco-română Asfalt-Tango regizată de Nae Caranfil.

În 1997 a plecat în Franța, unde a jucat în thrillerul Nekro regizat de Nicolas Masson. În 1998 a revenit în țară pentru a juca în filmul Dublu extaz al lui Iulian Mihu.

Pe 23 noiembrie 2023, la 50 de ani, Rona Hartner s-a stins din viață. Artista a fost diagnosticată în urmă cu câteva luni cu cancer la plămâni și creier.

Istoria zilei

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite