Tot mai mulți români se împrumută ca să trăiască. Creditele de nevoi personale au crescut cu 20%

Românii au apelat mai mult la credite de nevoi personale în prima jumătate a anului, într-o perioadă în care inflația ridicată a redus puterea de cumpărare, iar gospodăriile au început să aibă mai puțin spațiu pentru economisire și consum. Numărul împrumuturilor a crescut cu 20% față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce valoarea totală a finanțărilor a avansat cu 25%.

Românii iau tot mai mulți bani de la bănci pentru a-și susține cheltuielile Foto: arhivă

Valoarea medie a unui credit de nevoi personale a crescut cu doar 5%, până la aproape 16.500 de euro, un ritm inferior inflației. Practic, deși românii au accesat mai multe împrumuturi, suma medie pe care au putut să o obțină de la bancă a crescut mai puțin decât prețurile bunurilor și serviciilor.

Inflația anuală a ajuns la 10,42% în iunie, iar chiar și după scăderea din iulie, când rata anuală a coborât la 8,16%, prețurile au continuat să fie semnificativ mai mari decât cu un an în urmă. Pentru gospodării, efectul este important: o creștere nominală a veniturilor sau a valorii unui credit nu înseamnă automat și o creștere a puterii de cumpărare.

Banii sunt folosiți pentru achiziția unor mașini, renovarea locuințelor, vacanțe sau alte proiecte. Totuși, atunci când veniturile reale sunt erodate de scumpiri, creditul poate deveni o modalitate prin care unele gospodării își finanțează cheltuieli pe care altfel le-ar amâna.

„Creșterea este determinată în principal de numărul mai mare de finanțări, plus 20% față de anul trecut. În același timp, valoarea medie a creditului crește, dar într-un ritm mai lent decât prețurile, sumele pe care oamenii le pot accesa fiind limitate de nivelul veniturilor și de capacitatea de rambursare”, spune Dan Niculae, CEO Imobiliare.ro Finance.

Tot mai mulți români apelează la credite, dar sumele nu țin pasul cu prețurile

Diferența dintre creșterea numărului de împrumuturi și cea a valorii medii este una dintre cele mai importante informații din datele companiei. Dacă numărul creditelor crește cu 20%, iar suma medie crește cu numai 5%, rezultă că extinderea activității este determinată în principal de faptul că mai mulți oameni apelează la finanțare.

Comparația cu inflația arată că suma medie împrumutată are o valoare reală mai mică decât ar sugera creșterea nominală. Cu alte cuvinte, un credit în valoare cu 5% mai mare decât anul trecut nu poate cumpăra cu 5% mai multe bunuri și servicii într-o economie în care prețurile au crescut cu mult peste acest nivel.

Această diferență este importantă pentru că schimbă modul în care poate fi interpretată creșterea creditării. Mai multe împrumuturi nu înseamnă neapărat mai multă putere de cumpărare. Pot însemna și că mai multe gospodării caută resurse suplimentare pentru a face față unor cheltuieli pe care veniturile curente le acoperă mai greu.

Datele privind economisirea susțin imaginea unei presiuni mai mari asupra bugetelor. În primul trimestru al anului, rata de economisire a gospodăriilor din România a scăzut cu 5,3 puncte procentuale față de trimestrul anterior, cea mai mare reducere înregistrată în Uniunea Europeană în perioada analizată. În același timp, venitul disponibil brut al gospodăriilor s-a redus, iar consumul individual a scăzut în termeni reali.

Bucureștii iau cele mai mari credite, Timișul înregistrează cea mai mare creștere

Comportamentul diferă însă semnificativ de la o regiune la alta. Bucureștenii au accesat cele mai mari credite de nevoi personale, valoarea medie ajungând la aproape 18.600 de euro în prima jumătate a anului, cu 7% peste nivelul din aceeași perioadă din 2025.

Timișul și Constanța urmează în clasament, cu valori medii de peste 17.000 de euro. Timișul se remarcă însă prin ritmul de creștere: suma medie a unui împrumut a fost cu 18% mai mare decât anul trecut, cel mai mare avans dintre județele analizate.

În Cluj, valoarea medie a ajuns la 16.816 euro, după o creștere de 9%, în timp ce în Brașov media a fost de 16.579 de euro, cu o creștere mai lentă. La Iași, unde s-au accesat cele mai mici împrumuturi dintre județele analizate, valoarea medie a fost de aproximativ 13.000 de euro, în creștere cu 5% față de anul trecut.

Constanța reprezintă o excepție: deși valoarea medie a creditului depășește 17.000 de euro, suma a scăzut cu 3% într-un an.

Diferențele regionale reflectă, cel mai probabil, și diferențele dintre veniturile populației, structura economiei locale și costul vieții. Datele disponibile nu permit însă stabilirea unei singure explicații pentru aceste evoluții.