Marile investiţii din energie, blocate de subvenţiile care distorsionează piaţa. Cea mai ieftină energie este cea economisită

Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă costă 6,4 miliarde de euro  FOTO Adevărul

Subvenţiile prea mari în domeniul energiei regenerabile au distorsionat puternic piaţa, iar acum România se găseşte în situaţia în care niciun fel de proiect să nu mai poată fi finanţat în domeniul generării de electricitate, indiferent de sursa folosită.

„Avem o piaţă cu distorsiuni, iar investiţiile în sectorul energetic sunt doar pe termen lung. Acum a venit vremea implementării. Un proiect în domeniul nuclear durează foarte mult, sunt necesare cheltuieli iniţiale foarte mari, dar are costuri de operare foarte mici“, a declarat Daniela Lulache, directorul general al Nuclearelectrica, la forumul „România 2035: Securitate şi Politici Energetice, organizat de  „Adevărul“ în parteneriat cu Centrul Român de Politici Europene.

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă costă 6,4 miliarde de euro, iar cele două unităţi sunt necesare pentru menţinerea securităţii energetice a României. Dar subvenţiile foarte mari acordate energiei din surse regenerabile, în cuantum total de 10 miliarde de euro, au dus la o avalanşă de proiecte în sectoarele eolian şi fotovoltaic. Acestea, la rândul lor, după ce au intrat în producţie, au dus la scăderea preţului la electricitate pe OPCOM de la 230-250 de lei pe un MWh până la valori situate în jurul a 170 de lei/MWh. 

Scăderea abruptă a dus la îngheţarea marilor proiecte energetice, precum cele două noi unităţi nucleare de la Cernavodă sau centrala de acumulare prin pompaj de la Tarniţa, deoarece preţul mic la electricitate face neatractive investiţiile. Mai ales că România are acum excedent de energie şi un consum în scădere.

De altfel, şi Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, declara acelaşi lucru săptămâna trecută. „În 2012 vindeam energie cu 230-267 lei/MWh, acum ne rugăm să vindem cu 160-170 lei/MWh. Acum preţul pieţei este sub preţul de cost al Complexului Energetic Hunedoara, al Complexului Energetic Oltenia şi nici noi nu ne simţim foarte bine“, afirma Borza. 

Contracte pentru diferenţă

Pe de altă parte, Daniela Lulache spune că, în cazul în care Nuclearelectrica ar demara lucrările la reactoarele 3 şi 4, cel mai devreme acestea ar putea fi gata în zece ani, iar peisajul energetic va fi mult schimbat în acel moment, din cauza expirării duratei de viaţă pentru o serie de grupuri termo. „Dacă peste zece ani nu vom avea cele două noi unităţi, situaţia securităţii energetice va arăta mult diferit“, a spus Lulache.

România doreşte preluarea modelului britanic folosit pentru construirea centralei de la Hinkley Point, respectiv contractele pentru diferenţă. Mai exact, statul garantează investitorilor un anumit preţ pe fiecare MWh produs şi va oferi investitorului diferenţa dintre preţul cu care compania vinde energia pe bursă şi cel necesar pentru a face investiţia rentabilă. Statul român negociază cu China General Nuclear Power Group implicarea în proiectul reactoarelor de la Cernavodă.

Ajutoare pentru... anularea ajutoarelor

Statul a amânat acordarea unei părţi din subvenţii până în 2017 pentru producătorii care au intrat deja în funcţiune şi a redus cuantumul pentru cei noi. Alro şi ArcelorMittal au criticat vehement subvenţiile, acuzând că obligaţiile respective le aduc pierderi. Guvernul a adoptat recent o schemă prin care marii consumatori industriali sunt scutiţi de la plata unei părţi din aceste subvenţii, însă Comisia Europeană trebuie să îşi dea avizul. Ajutorul de stat totalizează 750 de milioane de euro.

Strategia energetică trebuie corelată cu cea fiscală 

Investiţiile nu sunt periclitate numai de subvenţiile oferite în anumite sectoare, ci şi de taxe, cel mai recent exemplu fiind taxa pe stâlp. „Statul trebuie să coreleze strategia energetică şi cu strategia fiscală şi de mediu. Acum trebuie să mutăm 10 milioane de dolari de la investiţii la taxa pe construcţii speciale. Nu rezolvăm nimic aşa, anul viitor Ministerul de Finanţe poate impune o nouă taxă“, a declarat Bogdan Oslobeanu (foto), general manager pe proiecte de energie în cadrul KMG International, fostul Rompetrol Group.

Taxa pe construcţii speciale reprezintă 1,5% din valoarea activelor şi se aplică pe sonde, cabluri, conducte, reactoare sau baraje. Iniţial, statul estima că va colecta 488 de milioane de lei, dar, în urma calculelor, s-a constatat că suma totală este de trei ori mai mare.

Cea mai ieftină energie este cea economisită

România este una dintre codaşele Europei în privinţa utilizării eficiente a resurselor energetice, astfel că ţara noastră ar trebui să se concentreze pe acest aspect, mai puţin dezbătut în prezent, consideră Daniel Răduţ (foto), director în cadrul direcţiei Producere Energie la CEZ România. 

„Un subiect mai puţin dezbătut, dar important pe termen lung îl reprezintă eficienţa energetică. Este una dintre preocupările majore la nivel european, există şi o directivă din 2012. Ca intensitate energetică, România se află pe locul al treilea din coada clasamentului, doar Bulgaria şi Estonia stau mai rău“, a afirmat Răduţ, la forumul „România 2035: Securitate şi Politici Energetice“, organizat de „Adevărul“. „Cea mai ieftină energie este cea pe care n-o consumi, sau o consumi mai puţin“, a completat el. 

Microgenerarea, o posibilă soluţie

Una dintre zonele care ar putea aduce o contribuţie importantă este partea de energie termică. „Sistemul public de termoficare are 6-7 milioane de utilizatori conectaţi, dar pierderile sunt de 40%. Nevoia de investiţii este de un miliard de euro“, a afirmat Răduţ. Reprezentantul CEZ a mai afirmat că se poate trece de la termocentrale mari la microgenerare, cu unităţi capabile să alimenteze cu apă caldă şi căldură câte un cartier sau doar câteva străzi.

Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat şi el, în perspectiva realizării Strategiei energetice, că România trebuie să stabilească dacă pe viitor va impulsiona încălzirea pe gaze naturale sau pe electricitate.