Analiză Lactatele și mezelurile, mai scumpe din octombrie. „O parte din scumpire a fost doar amânată”

Prețurile alimentelor urmează să crească din nou în această toamnă, după mai multe luni în care scumpirile au continuat să apese asupra bugetelor gospodăriilor, iar noile majorări vin într-un moment în care consumul este deja în scădere de mai bine de un an. Lactatele și mezelurile se numără printre produsele pentru care sunt anunțate creșteri de preț în octombrie, în timp ce producătorii și comercianții se confruntă cu costuri mai mari, inclusiv pentru transport și energie.

Urmează noi scumpiri ale alimentelor, în octombrie Foto: Shutterstock

Analistul Adrian Negrescu a explicat pentru „Adevărul” că reducerea recentă a inflației nu înseamnă că prețurile au început să scadă, ci doar că ritmul anual de creștere a acestora s-a temperat. În opinia sa, o parte din scumpirile de anul trecut au ieșit din calculul inflației anuale, în timp ce evoluția prețurilor carburanților poate menține presiunea asupra costurilor în lunile următoare.

„În ultimele luni, inflația a scăzut spectaculos: de la 10,4% în iunie la 6,2% în august. Scăderea este, din păcate, doar una statistică, fără efecte în viața românilor, în costurile din țara noastră”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Carburanții pun presiune pe prețuri

Potrivit acestuia, scăderea ratei anuale a inflației este influențată și de efectul de bază generat de scumpirile din vara precedentă, provocate de majorarea TVA și de liberalizarea prețului la energie. Aceste creșteri au intrat în calculul inflației în urmă cu un an, iar după 12 luni au început să iasă din comparația anuală.

„Acest efect s-a consumat acum, iar în această toamnă rămâne factorul care contează cu adevărat: prețul carburanților”, a spus Negrescu.

În august, potrivit datelor prezentate de analist, motorina era cu 34,61% mai scumpă decât în august 2025, iar benzina cu 25,49%, acestea fiind cele mai mari creșteri din coșul de consum. La 1 octombrie, un litru de benzină costa 9,99 lei, în timp ce motorina ajunsese la 10,91 lei, iar un plin de 50 de litri costa cu aproximativ 36 de lei mai mult decât în urmă cu o lună.

O parte din creșterea prețului motorinei este în prezent temperată prin reducerea cu 25% a accizei, măsură prelungită de Ministerul Finanțelor până la 15 octombrie. Potrivit estimării lui Negrescu, în lipsa acestei reduceri, litrul de motorină s-ar scumpi cu aproximativ 85 de bani, iar cadrul legal pentru reducerea accizei este prevăzut până la 31 octombrie, în cazul în care măsura nu va fi prelungită.

De ce ajunge motorina în prețul alimentelor

Evoluția carburanților se poate transmite ulterior în prețurile altor produse, deoarece transportul reprezintă una dintre componentele costurilor pentru producători, distribuitori și comercianți. Motorina este utilizată atât de transportatorii care livrează mărfurile către magazine, cât și în activități agricole, transportul public și serviciile de curierat.

„Motorina mișcă aproape tot ce cumpărăm: camioanele care aduc alimentele în magazine, utilajele agricole, autobuzele, firmele de curierat. Când motorina se scumpește cu o treime, transportatorii, producătorii și comercianții transferă costul în prețuri, cu o întârziere de câteva luni”, a explicat Adrian Negrescu.

În acest context, noi scumpiri sunt așteptate și la alimente. Lactatele și mezelurile se află printre produsele pentru care estimările din piață indică majorări în octombrie, iar creșterea costurilor de producție și de transport este indicată drept unul dintre factorii care pun presiune asupra prețurilor.

Românii cumpără deja mai puțin

Noile scumpiri apar însă într-o perioadă în care consumul este deja în scădere de mai bine de un an. Datele privind comerțul cu amănuntul arată o reducere a volumului vânzărilor, iar ajustarea comportamentului consumatorilor a început să fie vizibilă înaintea noilor majorări de prețuri.

Pe măsură ce cheltuielile gospodăriilor au crescut, ajustarea a început în zonele în care consumatorii au avut posibilitatea să reducă mai ușor cheltuielile. Ieșirile la restaurant, comenzile de mâncare sau mesele cumpărate în oraș sunt printre cheltuielile care pot fi reduse sau înlocuite cu variante mai ieftine, inclusiv prin gătitul acasă.

Pe măsură ce presiunea asupra bugetului crește, ajustarea ajunge și la cumpărăturile alimentare. Consumatorii pot reduce cantitățile cumpărate, pot amâna anumite achiziții sau pot înlocui produsele mai scumpe cu alternative mai ieftine, inclusiv prin schimbarea unor mărci sau alegerea unor produse din categorii cu prețuri mai mici.

În cazul alimentelor, ajustarea se vede și în alegerea produselor cumpărate. Consumatorii se orientează către variante mai ieftine, reduc cantitățile pentru anumite produse sau renunță la unele dintre ele, în funcție de cât de mult cântăresc în bugetul familiei.

În acest context, scăderea consumului trebuie privită împreună cu evoluția prețurilor: românii pot cheltui sume mai mari pentru cumpărături, chiar dacă volumul produselor pe care le duc acasă este mai mic.

„Inflația nu va mai scădea în ritmul din vară”

Adrian Negrescu spune că presiunea asupra prețurilor va continua să fie influențată de evoluția carburanților, după ce efectul statistic al scumpirilor de anul trecut s-a consumat.

„Inflația nu va mai scădea în ritmul din vară. Efectul aritmetic care a coborât-o s-a consumat, iar carburanții împing prețurile în sus”, a declarat analistul. Prin „efectul aritmetic”, Adrian Negrescu se referă la faptul că scumpirile puternice de anul trecut, generate de majorarea TVA din august 2025 și de eliminarea plafonării prețurilor la energia electrică, au intrat treptat în calculul inflației anuale. După ce a trecut un an de la aceste majorări, ele au început să iasă din baza de comparație, astfel că, începând din septembrie 2026, nu mai influențează rata anuală a inflației în același mod.

Analistul a arătat că Banca Națională a României și-a majorat prognoza pentru inflația de la finalul anului de la 5,5% la 6,1%, în timp ce estimarea Erste este de 6,4%. Potrivit lui Negrescu, inflația ar urma astfel să rămână la un nivel ridicat în toamnă, iar o nouă creștere a prețului petrolului sau eliminarea reducerii accizei la motorină ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor.

Pentru gospodării, evoluția prețurilor se suprapune peste ajustarea deja începută a consumului. Cheltuielile pentru care există mai multă flexibilitate au fost reduse primele, iar pe măsură ce presiunea asupra bugetului continuă, ajustarea poate ajunge la cantitățile cumpărate și la alegerea produselor alimentare.

Presiunea se poate transmite în întreaga economie

Negrescu atrage atenția și asupra diferenței dintre evoluția cotațiilor internaționale și cea a prețului de la pompă. Potrivit datelor prezentate de analist, cotațiile internaționale ale motorinei au crescut cu 63,7%, în timp ce prețul la pompă a urcat cu 35%.

„O parte din scumpire a fost doar amânată. Dacă statul renunță la reducerea accizei, care îl costă bani într-un moment în care are nevoie de fiecare leu la buget, prețul real va ajunge la pompă”, a declarat acesta.

Analistul susține că reducerea fiscalității aplicate carburanților ar putea avea efecte asupra consumului și asupra costurilor din economie, dar consideră că o astfel de măsură ar trebui analizată inclusiv prin prisma impactului asupra veniturilor bugetare.

„Întrebarea fundamentală este: dacă reduci taxele, îți crește consumul și recuperezi din volum banii pierduți prin reducerea fiscalității?”, a spus Adrian Negrescu.