Încă 10 euro peste „taxele Temu”? Industria textilă cere o nouă taxă pentru importurile din afara UE

Industria europeană a textilelor și îmbrăcămintei cere Uniunii Europene să introducă o taxă de manipulare de aproximativ 10 euro pentru coletele mici trimise direct consumatorilor din afara blocului comunitar. Solicitarea vine în contextul exploziei comerțului electronic și al numărului tot mai mare de produse ieftine care ajung în Europa, în special prin comenzile online de tip „ultra-fast fashion”.

Industria textilă europeană cere introducerea unei noi taxe pe coletele venite din China Foto: arhivă

Solicitarea a fost formulată la Paris, la 1 septembrie, de EURATEX, organizația europeană a industriei textile și de îmbrăcăminte, împreună cu Uniunea Franceză a Industriilor Modei și Îmbrăcămintei (UFIMH) și Uniunea Industriilor Textile din Franța (UIT).

Cele trei organizații cer măsuri suplimentare împotriva ceea ce consideră a fi concurența neloială generată de platformele de comerț electronic și de fenomenul „ultra-fast fashion”.

Printre principalele solicitări se află introducerea unei taxe europene de manipulare pentru comenzile mici, iar industria propune ca aceasta să ajungă la aproximativ 10 euro pentru fiecare comandă.

Argumentul organizațiilor este că valoarea taxei ar trebui să reflecte mai bine costurile suportate de autoritățile vamale pentru procesarea, verificarea și controlul volumului foarte mare de colete care intră zilnic în Uniunea Europeană.

Solicitarea vine în contextul în care Bruxelles-ul a început deja să modifice regulile aplicabile importurilor de valoare mică.

Taxa de 3 euro este deja în vigoare

De la 1 iulie 2026, UE aplică o taxă vamală temporară de 3 euro pentru articolele din coletele cu o valoare de până la 150 de euro care intră în blocul comunitar din țări din afara UE.

Măsura a eliminat vechea scutire de taxe vamale pentru bunurile cu valoare mai mică de 150 de euro și este prevăzută să se aplice până la 1 iulie 2028, când ar urma să fie înlocuită de sistemul vamal bazat pe noul hub european de date vamale.

Taxa se aplică pentru fiecare categorie tarifară de produse dintr-un colet. Astfel, dacă într-un colet sunt mai multe produse care se încadrează în categorii tarifare diferite, se pot aplica mai multe taxe de 3 euro.

Măsura este una temporară, adoptată de UE pentru a răspunde creșterii rapide a importurilor de valoare mică și volumului tot mai mare de colete care trebuie procesate de autoritățile vamale.

De ce consideră industria că 3 euro nu sunt suficienți

Organizațiile textile susțin că noua taxă vamală nu rezolvă problema costurilor generate de numărul foarte mare de colete individuale.

Un exemplu este cel al unui colet care conține mai multe produse identice. Dacă zece articole de îmbrăcăminte aparțin aceleiași categorii tarifare, taxa vamală de 3 euro nu crește proporțional cu numărul de produse din colet.

Din perspectiva industriei, problema nu este doar valoarea bunurilor, ci și volumul enorm de operațiuni pe care autoritățile vamale trebuie să le efectueze pentru fiecare transport.

De aceea, organizațiile textile cer o taxă separată de manipulare, aplicată la nivelul comenzii și suficient de mare pentru a acoperi costurile administrative și de control.

Aproape toate articolele importate au valoare redusă

Dimensiunea fenomenului explică presiunea asupra sistemului vamal european. În prima jumătate a anului 2025, coletele cu valoare redusă au reprezentat 97,9% din numărul articolelor importate în UE, deși au însumat doar 2,1% din valoarea totală a importurilor. Valoarea medie a unui articol din această categorie a fost de aproximativ 8,82 euro.

Diferența dintre cele două procente arată cât de mult s-a schimbat comerțul transfrontalier: un număr foarte mare de produse ieftine intră în Uniunea Europeană prin livrări individuale, în locul transporturilor comerciale tradiționale, cu volume mari și un număr redus de operațiuni vamale.

China este principala sursă a acestor produse și colete, iar platformele de comerț electronic care livrează direct către consumatorii europeni au contribuit la creșterea puternică a acestui tip de importuri.

Industria textilă reclamă concurența produselor foarte ieftine

În cazul industriei textile, problema este legată în special de dezvoltarea fenomenului „ultra-fast fashion”, bazat pe lansarea rapidă a unor volume foarte mari de articole de îmbrăcăminte și comercializarea lor la prețuri reduse prin platforme online.

Organizațiile europene susțin că producătorii și comercianții din UE trebuie să respecte reguli sociale, de mediu, fiscale și de siguranță care generează costuri importante.

În același timp, afirmă reprezentanții industriei, produsele vândute prin livrări individuale din afara UE sunt mai dificil de verificat la aceeași scară, iar costurile asociate controalelor sunt suportate în mare parte de sistemul european.

Din acest motiv, industria cere ca platformele care facilitează aceste vânzări să aibă responsabilități mai clare privind respectarea regulilor europene.

EURATEX, Uniunea Franceză a Industriilor Modei și Îmbrăcămintei și Uniunea Industriilor Textile din Franța cer și aplicarea mai strictă a principiului potrivit căruia platforma care facilitează vânzarea poate avea responsabilitatea de importator în relația cu autoritățile.

Organizațiile vor, de asemenea, ca importurile directe către consumatori să fie însoțite de informații mai detaliate despre produse. Aceste date ar permite autorităților vamale să identifice mai ușor mărfurile, să evalueze riscurile și să decidă care dintre colete trebuie supuse unor controale suplimentare.

Industria susține că măsurile ar trebui să creeze condiții mai apropiate de concurență între companiile europene și comercianții care vând direct din afara Uniunii.

UE pregătește deja o taxă de manipulare

Propunerea de 10 euro nu apare însă din senin. Instituțiile europene au decis deja introducerea unei taxe de manipulare pentru coletele mici provenite din afara UE.

Aceasta este diferită de taxa vamală temporară de 3 euro și face parte din reforma sistemului vamal european, care urmărește să adapteze regulile la creșterea comerțului electronic.

Taxa de manipulare va trebui să contribuie la acoperirea costurilor asociate gestionării și controlului volumului tot mai mare de colete.

Ce ar însemna pentru consumatori

O taxă fixă de 10 euro ar avea un impact diferit în funcție de valoarea produsului comandat.

Pentru un produs de 5 euro, o asemenea taxă ar fi de două ori mai mare decât prețul bunului. Pentru un produs de 50 de euro, ar reprezenta 20% din valoare.

Măsura ar putea afecta în special modelul de comerț bazat pe produse foarte ieftine trimise individual către consumatori.

În schimb, comercianții ar putea fi stimulați să consolideze comenzile, să importe cantități mai mari sau să folosească depozite aflate în interiorul Uniunii Europene, de unde produsele să fie distribuite ulterior către cumpărători.

Și România are deja o taxă de 25 de lei pentru coletele din afara UE

România aplică, de la 1 ianuarie 2026, o taxă de 25 de lei pentru fiecare colet provenit din afara Uniunii Europene, atunci când coletul conține bunuri cu valoare comercială declarată sub 150 de euro. Măsura a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025. 

Taxa, numită popular „taxa Temu”, se aplică în cazul livrărilor directe către consumatori din România și este distinctă de taxele vamale și de TVA care pot fi datorate pentru importuri. Potrivit Ministerului Finanțelor, obligația de plată revine furnizorului bunurilor, expeditorului sau platformei care facilitează vânzarea, în funcție de modul în care este realizată tranzacția. 

Prin urmare, pentru o comandă online de valoare redusă venită din China sau dintr-o altă țară din afara UE, costurile care pot interveni trebuie privite separat: taxa românească de 25 de lei, taxa vamală europeană de 3 euro, introdusă de la 1 iulie 2026, și, în viitor, taxa europeană de manipulare aflată în discuție.

În acest context, solicitarea industriei textile europene pentru o taxă de aproximativ 10 euro ar adăuga o nouă componentă de cost peste un sistem care deja s-a schimbat semnificativ în 2026.