Fraudă de peste 26 de milioane de lei cu mașini second-hand. ANAF a descoperit schema prin firme din Ungaria și Slovacia

Inspectorii antifraudă din cadrul ANAF au identificat un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA prin care peste 2.000 de autoturisme second-hand au fost introduse pe piața din România. Prejudiciul estimat pentru bugetul general consolidat depășește 26 de milioane de lei, iar inspectorii au instituit măsuri asigurătorii asupra unor conturi și bunuri în valoare de 21,34 milioane de lei.

Prejudiciul identificat de ANAF este de peste 26 de milioane de lei. Foto arhivă

Verificările au fost desfășurate în mai multe județe, respectiv Alba, Argeș, Galați, Neamț și Sibiu. Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au colaborat și cu autoritățile fiscale din alte state membre ale Uniunii Europene pentru a verifica traseul tranzacțiilor.

Potrivit ANAF, investigațiile au dus la identificarea unui mecanism de fraudă fiscală utilizat în comerțul intracomunitar cu mașini second-hand. Prin intermediul acestuia, pe piața din România au fost introduse peste 2.000 de autoturisme.

Prejudiciul estimat adus bugetului general consolidat este de peste 26 de milioane de lei. Pentru recuperarea sumelor, inspectorii antifraudă au instituit măsuri asigurătorii asupra disponibilităților din conturile bancare și asupra unor bunuri mobile și imobile identificate, în valoare totală de 21,34 milioane de lei.

Firme din Ungaria și Slovacia, folosite în circuitul comercial

Investigațiile au indicat utilizarea succesivă a unor societăți comerciale de tip „missing trader”, înființate în Ungaria și Slovacia.

Potrivit ANAF, aceste firme erau utilizate pentru efectuarea de achiziții intracomunitare de autoturisme în regim de scutire de TVA în România. Atunci când codul de TVA al unei societăți era anulat, activitatea era continuată prin intermediul unei alte societăți, fiind păstrat același mod de operare și același circuit comercial.

Autoturismele erau ulterior comercializate în România, iar documentele utilizate în tranzacții ar fi fost întocmite astfel încât să nu reflecte circuitul comercial real. Potrivit inspectorilor, mecanismul urmărea diminuarea artificială a bazei impozabile, disimularea provenienței intracomunitare a mașinilor și evitarea obligațiilor fiscale.

Facturi și contracte fictive

Verificările efectuate de inspectorii antifraudă au identificat suspiciuni privind întocmirea în România a unor facturi emise în numele societăților din Ungaria și Slovacia.

În circuitul comercial ar fi fost folosite și facturi sau contracte completate fictiv ori în alb. Inspectorii au identificat, de asemenea, situații în care erau întocmite succesiv contracte între persoane fizice, pentru a ascunde furnizorul real al autoturismelor.

O altă componentă a mecanismului era folosirea unor persoane interpuse. Unele dintre persoanele ale căror nume apăreau în documente au declarat că nu aveau cunoștință despre tranzacțiile efectuate în numele lor.

La înmatricularea autoturismelor erau prezentate documente emise pe numele unor societăți care, în urma schimbului internațional de informații, nu au confirmat efectuarea operațiunilor comerciale.

Unele mașini erau declarate la mai puțin de 30% din valoarea inițială

Analiza documentelor comerciale a scos la iveală și diferențe importante între valorile înscrise în actele prezentate la înmatriculare și prețurile facturate inițial.

În anumite cazuri, valoarea trecută în documentele prezentate la înmatriculare reprezenta mai puțin de 30% din prețul facturat de furnizorul inițial din Germania.

Potrivit ANAF, diferențele respective indică o diminuare artificială a bazei de impozitare.

Activitatea era coordonată din România

Investigația a arătat că persoanele implicate gestionau din România întregul circuit comercial al autoturismelor.

Acestea identificau mașinile în Germania, utilizau codurile de TVA ale societăților externe, promovau autoturismele pe platforme online și în parcuri auto, le puneau la dispoziția cumpărătorilor, întocmeau documentele de vânzare și încasau contravaloarea acestora.

Potrivit inspectorilor antifraudă, activitatea economică se desfășura în realitate în România, în timp ce societățile din Ungaria și Slovacia aveau rolul de a crea aparența unor tranzacții intracomunitare conforme și de a facilita mecanismul de fraudare a TVA.

Verificările continuă

ANAF anunță că verificările continuă pentru stabilirea întregii dimensiuni a activității, recuperarea integrală a prejudiciului și dispunerea măsurilor legale.

Instituția precizează că investigațiile de acest tip se bazează pe analize de risc, schimb de informații cu autoritățile fiscale din alte state și cooperarea dintre instituțiile competente din România și celelalte state membre ale Uniunii Europene.