Analiză Final de PNRR. Cum a ajuns România de la 30 de miliarde de euro la un „plan național de reforme ratate”

PNRR-ul României a ajuns astăzi, 31 august, la final, după mai bine de cinci ani în care țara a avut la dispoziție miliarde de euro pentru investiții și reforme. România a reușit să obțină validarea unui număr important de jaloane și să atragă o parte semnificativă din fondurile alocate, însă nu toate țintele au fost îndeplinite, iar o parte dintre bani au fost pierduți. Analistul Adrian Codirlașu și economistul Adrian Negrescu, consultați de „Adevărul”, fac bilanțul unui program care, în opinia lui Negrescu, se încheie ca „un plan național de reforme ratate”.

România a ajuns la finalul perioadei de implementare a PNRR Foto: arhivă

În forma rezultată după renegocierile cu Comisia Europeană, PNRR-ul României are o valoare de aproximativ 20,1 miliarde de euro, după ce planul inițial, de aproape 30 de miliarde de euro, a fost redus succesiv. România a încasat până acum aproximativ 13 miliarde de euro prin mecanism, iar gradul de absorbție raportat la actuala alocare este de aproximativ 64%. 

Analistul Adrian Codirlașu atrage atenția însă că diferența dintre numărul proiectelor și jaloanelor pentru care România a reușit să obțină validarea și valoarea efectivă a banilor încasați este importantă.

„Cât despre banii europeni, s-a negociat cu Comisia, am luat peste 90% din fondurile alocate pe proiecte, dar ca sumă am încasat doar aproape jumătate”, a declarat analistul Adrian Codirlașu pentru „Adevărul”.

La rândul său, Adrian Negrescu consideră că rezultatul este sub așteptările de la începutul programului și vorbește despre reformele care nu au fost duse până la capăt.

„PNRR se dovedeşte a fi ceea ce estimam, din păcate, un plan naţional de reforme ratate”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

De la aproape 30 de miliarde de euro la 20,1 miliarde

Când a fost aprobat în 2021, PNRR-ul României avea o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. Planul a fost renegociat succesiv, iar în urma ultimei revizuiri valoarea totală a ajuns la aproximativ 20,1 miliarde de euro. Din această sumă, circa 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile, iar aproximativ 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi. 

Reducerea valorii totale nu înseamnă că întreaga diferență dintre planul inițial și cel final reprezintă bani pierduți din cauza jaloanelor neîndeplinite. O parte dintre investiții au fost eliminate sau mutate către alte surse de finanțare, iar România a renunțat și la o parte din componenta de împrumut.

Negrescu pune însă accentul pe diferența dintre ceea ce fusese anunțat inițial și rezultatul obținut după renegocieri.

„PNRR se încheie cu un bilanț mixt, dar clar sub așteptările anunțate la început. România a atras până acum aproximativ 13 miliarde de euro dintr-un plan care, după renegocieri succesive, a ajuns la circa 20 de miliarde de euro, față de aproape 30 de miliarde cât era alocarea inițială”, a explicat analistul.

Potrivit acestuia, componenta de granturi a fost în mare parte păstrată, însă o parte dintre bani nu mai pot fi accesate din cauza jaloanelor ratate și a proiectelor care nu au fost finalizate și recepționate în termenul impus de mecanismul european.

Câți bani a primit România

Până în prezent, România a încasat aproximativ 13 miliarde de euro prin PNRR, inclusiv sumele primite în cadrul cererilor de plată aprobate și prefinanțările. 

Cererea de plată numărul 4, în valoare de 2,62 miliarde de euro, a fost aprobată, iar România a primit 2,25 miliarde de euro aferente acesteia. Ș

Ulterior, România a depus cererea de plată numărul 5, în valoare totală de 2,84 miliarde de euro. Aceasta cuprinde 75 de ținte și jaloane, dintre care 21 de reforme și 54 de investiții. Valoarea netă aferentă granturilor este de aproximativ 1,65 miliarde de euro, iar componenta de împrumuturi este de circa 433 de milioane de euro. 

Această cerere este în prezent în evaluare, iar ultima cerere de plată, numărul 6, va putea fi transmisă până la 30 septembrie 2026. 

Ce înseamnă un jalon validat

Banii din PNRR nu sunt acordați doar în funcție de valoarea proiectelor realizate. Plata este condiționată de îndeplinirea unor jaloane și ținte stabilite în plan.

Jaloanele sunt, în principal, legate de reforme și modificări legislative sau instituționale. De exemplu, România și-a asumat reforme privind sistemul fiscal, administrația publică, salarizarea în sectorul bugetar, guvernanța companiilor de stat sau sistemul de pensii.

Țintele sunt asociate în special unor rezultate concrete ale investițiilor: kilometri de infrastructură construiți, clădiri renovate, capacități energetice instalate, servicii publice digitalizate sau alte obiective măsurabile.

Comisia Europeană verifică îndeplinirea acestora înainte de autorizarea plăților. Astfel, faptul că un proiect a primit finanțare sau că lucrările au început nu înseamnă automat că banii aferenți sunt câștigați definitiv.

Digitalizarea administrației, una dintre reformele importante

Printre domeniile în care România a făcut progrese se află digitalizarea administrației publice.

Unul dintre obiectivele importante ale PNRR a fost dezvoltarea cloudului guvernamental, infrastructură care permite instituțiilor publice să utilizeze sisteme informatice comune și să schimbe date într-un mod mai eficient.

În cadrul cererii de plată numărul 4 au fost validate obiective legate de dezvoltarea acestei infrastructuri și conectarea instituțiilor publice.

PNRR a prevăzut, de asemenea, investiții în digitalizarea serviciilor publice, astfel încât o parte dintre interacțiunile dintre cetățeni și administrație să poată fi realizate electronic.

Energie și tranziție verde

O altă componentă importantă a PNRR a fost tranziția energetică.

România și-a asumat investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și reducerea emisiilor, precum și reforme menite să sprijine tranziția de la combustibili fosili către surse mai puțin poluante.

În cadrul planului au fost prevăzute și măsuri privind eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și dezvoltarea unor capacități noi de producție a energiei.

Investițiile în infrastructură, sănătate și educație

PNRR a finanțat și proiecte importante de infrastructură rutieră și feroviară, dar și investiții în spitale și infrastructura educațională.

O parte dintre proiectele de infrastructură rutieră finanțate prin PNRR au fost realizate sau sunt aproape de finalizare. Printre acestea se află tronsoane ale Autostrăzii Moldovei A7 și ale Autostrăzii A1.

Termenul PNRR este însă esențial pentru aceste proiecte. Lucrările care nu sunt eligibile pentru decontare prin mecanismul european după expirarea termenului trebuie continuate din alte surse de finanțare.

Această situație este una dintre problemele asupra cărora atrage atenția Adrian Negrescu.

„Am ratat peste 8 miliarde de lei investiţii în infrastructură, în spitale, în infrastructura educaţională, în foarte multe proiecte pe care ni le-am asumat şi care s-au dovedit a fi un fel de Fata Morgana, din punct de vedere economic şi administrativ, arătând incapacitatea, impotenţa aparatului public în a rezolva nişte ţinte şi nişte targete foarte clare legate de reformele de care are România nevoie”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Reforma salarizării, unul dintre cele mai importante jaloane ratate

Una dintre cele mai sensibile reforme asumate prin PNRR este cea a salarizării în sectorul public.

România și-a asumat adoptarea unei noi legi a salarizării unitare, menită să introducă reguli mai clare și mai sustenabile privind veniturile angajaților din sectorul public.

Reforma nu a fost finalizată la termen, iar acest lucru are și o consecință financiară, deoarece banii legați de jalonul respectiv nu mai pot fi încasați în forma prevăzută inițial.

Problema a fost semnalată și de agenția de rating Moody's, care a avertizat asupra riscurilor pentru România în cazul în care reforma salarizării nu este finalizată. Pentru agențiile de rating, problema nu este doar pierderea unei anumite sume din PNRR, ci și capacitatea statului de a implementa reforme care să contribuie la reducerea dezechilibrelor fiscale.

Ce înseamnă reformele neterminate pentru buget

Negrescu atrage atenția că efectele ratării unor obiective nu se opresc la banii care nu mai pot fi încasați.

„Din perspectivă economică, consecințele sunt concrete. Investițiile amânate sau eliminate în spitale, infrastructură educațională și transport înseamnă mai puțină activitate pe șantiere pe termen scurt și o modernizare mai lentă a serviciilor publice pe termen lung”, a explicat analistul.

În cazul proiectelor începute, dar care nu au fost finalizate în termenul PNRR, problema este și cea a finanțării ulterioare.

„Proiectele începute, dar neîncheiate la timp, vor trebui continuate din bani naționali, ceea ce pune presiune suplimentară pe buget”, a spus Adrian Negrescu.

Același lucru este valabil pentru reformele structurale care nu au fost finalizate. În opinia analistului, „reformele structurale incomplete - de la salarizare la guvernanță - lasă în picioare rigidități care afectează predictibilitatea și eficiența sectorului public”.

PNRR, test pentru administrația publică

Planul Național de Redresare și Reziliență nu a fost conceput doar ca un mecanism de finanțare a unor investiții. O parte importantă a banilor a fost condiționată de realizarea unor reforme.

De aceea, bilanțul programului este legat și de capacitatea administrației de a transforma obiectivele asumate în legi, reforme și proiecte finalizate.

Negrescu consideră că tocmai această componentă arată limitele administrației publice românești.

„PNRR nu a fost doar un program de investiții. A fost și un test al capacității administrative de a lega banii europeni de schimbări reale”, a declarat acesta.

Potrivit analistului, acolo unde țintele au fost ratate sau proiectele au rămas neterminate, România a pierdut o parte din impulsul de modernizare pe care programul trebuia să îl ofere.

„Rezultatul arată că, acolo unde țintele au fost ratate sau proiectele au rămas neterminate, România a ratat o parte din impulsul de modernizare de care avea nevoie”, a spus Negrescu.

Ultima cerere de plată, până la 30 septembrie

Deși 31 august este data la care se încheie perioada de implementare a PNRR, aceasta nu este și data până la care România trebuie să primească ultimii bani.

Ultima cerere de plată poate fi transmisă Comisiei Europene până la 30 septembrie 2026. După depunere, Comisia va analiza jaloanele și țintele incluse în cerere și va decide ce sume pot fi autorizate. 

Prin urmare, bilanțul financiar definitiv al PNRR nu este încă închis. România a primit aproximativ 13 miliarde de euro, iar planul final are o valoare de aproximativ 20,1 miliarde de euro. Diferența nu poate fi considerată în totalitate sumă pierdută, întrucât o parte dintre proiecte și împrumuturi au fost eliminate sau redimensionate în timpul renegocierilor. 

Rămân însă sume legate de obiective neîndeplinite și proiecte care nu au mai putut fi finalizate în cadrul mecanismului.

Pentru Adrian Negrescu, acesta este motivul pentru care bilanțul trebuie privit dincolo de suma absorbită.

„Absorbția de 13 miliarde de euro nu este zero, iar în ultima fază s-a accelerat. Totuși, față de anunțurile inițiale și față de nevoile de infrastructură și reformă, bilanțul rămâne unul de oportunitate incomplet valorificată”, a declarat analistul pentru „Adevărul”.

Ultima cerere de plată va arăta cât din banii rămași în planul final poate fi încasat de România și va completa bilanțul financiar al PNRR.