Bruxelles-ul a aprobat a patra cerere de plată a României din PNRR. Bolojan: „Un pas important pentru România și pentru continuarea investițiilor”

Comisia Europeană (CE) a emis miercuri o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, după ce autoritățile au îndeplinit 38 de jaloane și 24 de ținte privind reformele și investițiile asumate.

Comisia Europeană/FOTO: Pixabay

UPDATE - Bolojan: „Confirmă că eforturile de reformă ale României sunt recunoscute la nivel european”

Într-o postare pe X, premierul Ilie Bolojan a salutat decizia CE de a aproba cererea de plată, adăugând că este „un pas important pentru România și pentru continuarea investițiilor finanțate din fonduri europene.”

„Mă bucur că astăzi Comisia Europeană a aprobat cererea de plată de 2,6 miliarde de euro din cadrul PNRR, un pas important pentru România și pentru continuarea investițiilor finanțate din fonduri europene.

Mulțumesc doamnei președinte Ursula von der Leyen și echipei sale pentru acest rezultat, care confirmă că eforturile de reformă ale României sunt recunoscute la nivel european”.

Comisia Europeană spune că fondurile din această cerere de plată vor sprijini mai multe domenii importante, printre care gestionarea durabilă a pădurilor, reducerea emisiilor din transporturi și energie, reforma administrației fiscale și a pensiilor, dar și dezvoltarea infrastructurii medicale și sociale pentru persoanele cu dizabilități.

„De asemenea, aceste fonduri sunt menite să consolideze procesul decizional la nivel guvernamental, să promoveze digitalizarea, să îmbunătățească eficiența sistemului de justiție, să consolideze lupta împotriva corupției și să sprijine dezvoltarea sistemului de învățământ”, transmite Comisia Europeană într-un comunicat.

CE declară că România a atins în mod satisfăcător cele 38 de jaloane și 24 de ținte stabilite în decizia de punere în aplicare a Consiliului.

Principalele măsuri incluse în cererea de plată vizează digitalizarea administrației prin dezvoltarea infrastructurii digitale guvernamentale, accelerarea tranziției verzi prin reducerea dependenței de cărbune și taxarea mai mare a vehiculelor poluante, precum și reformarea sistemului fiscal pentru creșterea eficienței și reducerea birocrației.

„Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară a îndeplinirii de către România a jaloanelor și a țintelor necesare pentru această plată, CEF având la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz.

Plata către România poate avea loc în urma avizului CEF și a adoptării ulterioare a unei decizii de plată de către Comisie”, adaugă CE.

România a depus cea de-a patra cerere de plată din PNRR în decembrie 2025. Planul, finanțat cu peste 21 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, urmărește reforme și investiții pentru modernizarea economiei și susținerea tranziției verzi și digitale.

Dacă plata va fi aprobată, fondurile primite de România prin PNRR vor ajunge la aproape 13 miliarde de euro, reprezentând peste 60% din totalul alocat. Statele membre trebuie să finalizeze toate reformele și investițiile până în 2026 pentru a putea accesa integral banii disponibili.

Bolojan anunță intervenții urgente la Ministerul Energiei

De asemenea, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat o serie de măsuri urgente pentru accelerarea plăților și finalizarea investițiilor finanțate din fonduri europene, avertizând că România riscă să piardă sume importante din PNRR dacă întârzierile nu sunt recuperate până la finalul lunii august.

Bolojan, care asigură și funcția de ministru interimar al Energiei, a precizat că, imediat după preluarea interimatului a solicitat o analiză completă a stadiului proiectelor de investiții, inclusiv situația plăților efectuate și a cererilor aflate în așteptare.

„Am văzut că avem bani, avem proiecte, dar avem blocaje și probleme care întârzie lucrările”, a scris acesta pe Facebook.

Conform premierului interimar, în primele patru luni ale anului au fost efectuate plăți de doar 60 de milioane de euro din fondurile PNRR, în timp ce alte 135 de milioane de euro sunt blocate în 82 de cereri de plată neprocesate, multe dintre acestea fiind depuse încă de anul trecut și câteva din 2024.