Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB după nouă luni. Nazare: „Avem o țintă de deficit de 6,2% în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027”

Deficitul bugetului general consolidat a coborât la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026, cu 1,53 puncte procentuale sub nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unei note prezentate de Ministerul Finanțelor în ședința de Guvern de vineri. Datele operative arată că deficitul bugetar s-a situat la 78,52 miliarde de lei la finalul lunii septembrie, comparativ cu 102,47 miliarde de lei și 5,35% din PIB în primele nouă luni din 2025.

Alexandru Nazare Foto: INQUAM PHOTOS / George Călin

Potrivit Ministerului Finanțelor, veniturile totale ale bugetului general consolidat au ajuns la 522,07 miliarde de lei, în creștere cu 11,8% față de aceeași perioadă a anului precedent.

„Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 mld lei, respectiv 3,82% din PIB față de deficitul de 102,47 mld lei, respectiv 5,35% din PIB aferent celor nouă luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativă de 1,53 puncte procentuale. Veniturile totale au însumat 522,07 mld.lei în primele 9 luni ale anului 2026, în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca procent din PIB, veniturile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o creștere cu 1,03 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Cheltuielile totale ale statului au ajuns la 600,59 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% comparativ cu primele nouă luni din 2025:

„Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB”.

Veniturile bugetului general consolidat. Încasările din impozitul pe salarii și venit au crescut

Potrivit aceleiași note, veniturile totale au însumat 522,07 mld lei în primele noua luni ale anului 2026, în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 1,03 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale - cu precădere TVA, cât și de fondurile europene.

„Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 mld lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an). Contribuțiile de asigurări au înregistrat 165,40 mld lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasări reflectă extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr.141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice. Încasările din impozitul pe profit au însumat 30,13 mld lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an)”, a explicat Ministerul Finanțelor.

Încasările nete din TVA au fost de 18,27 mld lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențată de modificarea cotelor de TVA prevăzută de Legea nr.141/2025.

În privința veniturilor din accize, acestea  au însumat 36,55 mld lei, în creștere cu 2,4% (an/an):

„Evoluția lunară a încasărilor din accize prezintă în general o volatilitate mai ridicată, determinată de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscală a produselor accizabile”.

Au crescut și încasările din impozite și taxe pe proprietate 

Încasările din impozite și taxe pe proprietate au însumat 11,80 mld lei, în creștere cu 29,9% (an/an), iar veniturile nefiscale au însumat 37,87 mld lei, „consemnând o contracție de 7,9%, influențată parțial și de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025 - venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr.9/2025)”. 

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 48,79 mld lei, în creștere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 mld lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similară a anului 2025):

„Creșterea se datorează modificărilor operate asupra Planului Național de Redresare și Reziliență, precum și accelerării absorbției în contextul intrării în perioada finală de implementare a acestuia”.

Cheltuieliele bugetului general consolidat, în creștere cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă din 2025

Cheltuielile totale în sumă de 600,59 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouă luni ale anului 2026 au înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 122,14 mld lei, în scădere cu 4,54 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 77,34 mld lei, în creștere cu 8,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 mld lei, cu 10,69 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintă un nivel de 2,5% din PIB.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 187,93 mld lei, menținându-se la nivelul din aceeași perioadă a anului precedent (+0,04%), ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale au fost de 1,27 mld lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 mld lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (242,49 mil lei).

„Alte cheltuieli au fost de 10,36 mld lei, în scădere cu 2,43 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr.141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților”, a precizat Ministerul.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,17 mld lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv de la 82,62 mld lei la 107,77 mld lei, din care 70,68% reprezintă valoarea plăților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.

Situația privind fondurile europene

Execuția bugetară la nivelul ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat (date operative 14 octombrie 2026)

Ministerul Finanțelor a precizat că până la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale au efectuat plăți de 76,57 mld. lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență. Acestea reprezintă 64,6% din creditele bugetare de 118,61 mld. lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 și actualizate în cursul anului.

„Pe surse de finanțare, execuția se prezintă astfel:

PNRR: plăți de 44,63 mld. lei, cu un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plătit 28,71 mld. lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi 15,91 mld.lei (83,6%).

Fonduri europene nerambursabile: plăți de 31,94 mld.lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Execuția include și fondurile europene pentru agricultură (aferente plăților directe), ale căror plăți se concentrează, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului”.

Plățile din buget și încasările din PNRR

Investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate de la bugetul de stat, granturile aferente plăților fiind reîntregite la bugetul de stat din sumele primite de la Comisia Europeană pe cererile de plată validate. Pentru sumele rămase de încasat, reîntregirea depinde de validarea cererilor de plată nr.5 și nr.6, ultimele din PNRR. Orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR și rămân în sarcina bugetului național.

Veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost, până la 30 septembrie 2026, de 22,27 mld. lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au fost de 27,19 mld. lei. Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursă de finanțare a deficitului bugetar, mai ieftină decât împrumuturile de pe piață; plățile din această componentă, de 15,74 mld. lei (30 septembrie) se reflectă integral în deficit, indiferent de momentul încasării tranșelor.

România a încasat până în prezent din PNRR 13,27 mld. euro, aproximativ două treimi din valoarea Planului: 8,95 mld. euro granturi și 4,32 mld. euro împrumuturi. Suma include și cei 301,2 mil. euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de plată nr.3.

„Mai sunt de încasat 6,43 mld. euro:

2,08 mld. euro din cererea de plată nr. 5, aflată în evaluare la Comisia Europeană;

4,35 mld. euro din cererea de plată nr. 6, cererea finală, depusă la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei este așteptată până la 20 noiembrie 2026”, se arată în notă.

Ministerul Finanțelor precizează că bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiții și reforme:

„Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de plată nr.5 și nr.6 este determinantă pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Plățile pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR și vor trebui acoperite din bugetul național”.

Evaluare investiție cu investiție, ca bază pentru rectificare și pentru bugetul pe 2027

Ministerul Finanțelor mai subliniază că a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea informațiilor privind situația financiară a PNRR:

„Este vorba despre sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja efectuate, obligațiile rămase de plată și investițiile care necesită continuarea finanțării. Aceste date vor sta la baza deciziilor privind rectificarea bugetară din acest an și a fundamentării bugetului pentru 2027”.

Pentru rectificarea bugetară și bugetul pe anul 2027, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele de plată rămase de încasat și cu plățile care pot fi efectiv realizate până la 31 decembrie 2026. Cererea de plată nr. 6 este ultima tranșă a Planului. Plățile aferente investițiilor din Plan nefinalizate în cadrul contractelor de finanțare, care nu pot fi efectuate în acest an, vor fi programate în anii următori, în limita spațiului fiscal disponibil.

„Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului” 

Nota subliniază că, pentru construcția bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl reprezintă obligațiile deja asumate: nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistență socială, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intră în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de plată din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție, precum și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apărare, pentru care în primele nouă luni ale anului 2026 s-au efectuat plăți de 6,34 mld. lei. Evaluarea acestor obligații, alături de continuarea consolidării fiscale, va determina spațiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027.

„România nu mai poate măsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie să măsurăm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetățeni și în economie. În primele nouă luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale față de anul trecut și, în același timp, am crescut investițiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, până la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivă, una fără cealaltă nu poate fi sustenabilă. Dar trebuie să avem curajul să spunem și ce urmează” a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.

Actualul ministru interimar al Finanțelor, propus să preia portofoliul aceluiași minister în viitorul Guvern Luca Niculescu, spune că „nu putem continua să angajăm cheltuieli astăzi și să lăsăm nota de plată guvernelor și generațiilor de mâine”:

„Nu putem confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea și nici îndeplinirea formală a unor jaloane cu reforma reală a statului. De aceea, vom evalua riguros, investiție cu investiție, ce s-a realizat, ce poate fi finalizat, ce obligații financiare au rămas și din ce surse pot fi acoperite. Banii europeni trebuie folosiți cu prioritate acolo unde putem obține rezultate concrete, nu pentru a alimenta noi promisiuni fără finanțare”.

„Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027.

Alexandru Nazare a explicat care este miza reformei pe care o propune.

„Avem o țintă de deficit de 6,2% din PIB în acest an și obligația de a continua consolidarea în 2027. Bugetul anului viitor nu trebuie să fie un inventar al promisiunilor politice, ci un buget al responsabilității, al investițiilor prioritare și al rezultatelor. Aceasta este și miza reformei pe care o propun pentru programarea și finanțarea investițiilor publice: să punem ordine în angajamentele statului, să folosim inteligent fiecare sursă de finanțare și să alegem proiectele care produc cea mai mare valoare pentru economie și pentru cetățeni.România nu are nevoie de mai multe proiecte începute și lăsate neterminate. Are nevoie de investiții finalizate, de reforme care funcționează și de un stat care nu mai promite mai mult decât poate finanța”.

Potrivit ministrului, „consolidarea fiscală nu înseamnă să renunțăm la dezvoltare”.

„Înseamnă să renunțăm la risipă, la improvizație și la practica de a transfera costul deciziilor de astăzi către viitor. Nu este suficient să cheltuim bani europeni. Trebuie să construim o Românie care să rămână mai puternică și după ce acești bani se termină”, a declarat Alexandru Nazare.